Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 9310/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9310/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 35273/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 450/2015
Ședința publică de la 18 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B. A.
Judecător M. C.
Grefier E. N.
Pe rol judecarea apelului în contencios administrativ și fiscal îndreptat împotriva sentinței civile nr. 9310/17.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, apel formulat de apelanta B. G. SOCIETE GENERALE SA cu sediul în București, .. 1-7, sector 1, în contradictoriu cu intimata A. N. PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR - COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR CONSTANTA cu sediul în C., . Bis, jud. C. .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru apelantă avocat I. F. C. conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință, în referatul asupra cauzei, evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța constată că apelanta a depus la dosar chitanță prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei astfel cum s-a dispus prin citație.
Instanța acordă cuvântul asupra probatoriilor.
Reprezentantul apelantei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cele depuse la dosar și a probei testimoniale cu numita C. I. pentru a dovedi că aceasta a luat cunoștință de comisioanele „Simplis debit”.
Instanța încuviințează administrarea probei cu înscrisuri.
Față de proba testimonială cu numita C. I. și față de fapta contravențională reținută în sarcina apelantei apreciază ca nefiind utilă soluționării cauzei administrarea probei testimoniale.
La interpelarea instanței reprezentantul convențional al apelantei arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.
Față de dispozițiile art. 244 Cod procedură civilă instanța declară cercetarea procesului încheiată.
Având în vedere dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă și poziția procesuală a reprezentantului convențional al apelantei în sensul că nu mai sunt cereri de formulat și incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul convențional al apelantei formulează concluzii de admitere a apelului, schimbarea sentinței apelate, admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea apelantei de la obligațiile consemnate în procesul verbal.
Reprezentantul apelantei precizează că numita C. I. a deschis un cont curent la B. în anul 2007 iar în anul 2011 a optat pentru activarea serviciului „Simplis debit”. După 2 ani și 8 luni, neexistând în cont disponibilul necesar pentru perceperea atât echivalentului facturii Enel cât și a comisionului aplicabil unei asemenea operațiuni, debitarea automată a contului nu a putut fi efectuată.
Numita C. I. a formulat plângere la ANPC a efectuat un control și pe cale de consecință a întocmit pe numele băncii procesul verbal prin care a sancționat banca cu suma de 5000 lei și o obligat-o la înmânarea către consumatoare a listei cu tarife și comisioane pentru persoane fizice împotriva căruia apelanta, din prezenta cauză, a formulat plângere, plângere ce a fost respinsă plângere care a fost respinsă.
Lipsa de informare a fost calificată de instanță ca o contravenție continuă.
Reprezentantul apelantei precizează că obligația de informare este o contravenție simplă existentă la activarea serviciului 2011. De aici rezultă două consecințe, 1. în procesul verbal de contravenție nu este trecută data săvârșirii contravenției cu consecința nulității absolute a procesului verbal și 2. Intervenția prescripției extinctive a dreptului de a se aplica această sancțiune . mai mult, solicită a se observa că sancțiunea a fost aplicată de instituție care nu avea competență teritorială să acționeze în această manieră.
Reprezentantul apelantei apreciază că sancțiunea este netemeinică odată cu acceptarea și semnarea condițiilor generale în cadrul cărora era consemnat modul în care doamna C. putea să ia cunoștință de comisioane.
Pentru motivele expuse reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond, în sensul anulării procesului verbal de contravenție și exonerarea apelantei de la obligațiile consemnate în procesul verbal.
Față de dispozițiile art. 394 Cod procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cererii de apel.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele :
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petentul contestator B. G. SOCIETE GENERALE SA a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimata ANPC CONSTANTA, prin care a fost sancționat cu sancțiunea amenzii în cuantum de 5000 lei.
În motivarea plângerii, contestatorul a susținut, ANPC-CRPC C. a fost sesizată cu o reclamație din partea consumatoarei Chiruta I. în legătură cu existenta unor comisioane presupus ascunse care i-au fost percepute in ultimii trei ani cu privire la operațiunile derulate prin contul curent deschis la petenta .
Ca urmare a analizei efectuate de ANPC-CRPC C., a fost încheiat un proces-verbal prin care s-a reținut că: urmare a petiției formulata de dna Chiruta I. înregistrata la CRPC Constanta cu nr. 2484/20.11.2013 prin care aceasta isi exprima nemulțumirea fata de existenta unor comisioane ascunse care i-au fost percepute in ultimii trei ani, respectiv perceperea comisionaului ,, Simplis debit,, de debitarea contului sau curent cu factura Enel, din verificarea aspectelor semnalate s-a constat ca petiția este întemeiata deoarece, prin semnarea mandatului de debitare directa cu B. in martie 2011 nu a fost informata asupra faptului ca plata acestui serviciu se comisioneaza, mai mult decât atat nu se specifica valoarea comisionului si se fac trimiteri la Lista de tarife si comisioane a băncii, nementionandu-se in mod clar daca lista respectiva i-a fost înmânata consumatoarei, banca neputand arata acest lucru . Deficienta constata încalcă prevederile art. 9 indice 3, litera b) din OG 21/1992 republicata deoarece consumatoarea nu a fost informata la data semnării mandatului de debitare directa cu B. in martie 2011, asupra existentei comisioanelor simplis debit, in documentul respectiv neexistand specificata cu exactitate valoarea acestui comision, facandu-se trimitere la Lista de tarife si comisioane bancare si se sancționează conform art. 50 alin.l, litera (e) din OG 21/1992 republicata .
Se mai arata ca prin acest proces-verbal banca a fost sancționată cu:o amendă de 5.000 lei pentru încălcarea art. 9 indice 3 litera (b) din O.G. 21 /l992 și o măsură reparatorie prin care se instituie în sarcina băncii obligația de a inmana consumatoarei un exemplar din Lista de tarife si comisioane bancare pentru persoane fizice, in termen de 15 zile de la intocmirea procesului verbal.
In concret, agentul constatator a fost sesizat de cosumatoarea Chiruta I., urmare a nedebitarii contului curent cu suma de 214,79 lei reprezentând contravaloarea facturii către ENEL, ca nu a fost informata despre existenta comisionului pentru Simplis Debit si ca Banca ar practica comisioane ascunse, deoarece i-a fost anulata o operațiune pentru lipsa de disponibil.
Consideră petenta că procesul-verbal se impune a fi anulat atât pentru motive de nelegalitate cât și pentru motive de netemeinicie .
Astfel arata ca procesul-verbal este nelegal deoarece data săvârșirii faptei nu este menționată și presupusa faptă pentru care s-a aplicat amenda este prescrisă .
Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001nemenționarea datei comiterii faptei este sancționată cu nulitatea absolută a procesului-verbal, care poate fi constatată și din oficiu, în procesul-verbal nu este indicată data săvârșirii faptelor, data constatării faptelor fiind data de 26 noiembrie 2013 si data incheierii procesului verbal fiind data de 09 decembrie 2013, făcându-se confuzie între data constatării faptelor și cea a săvârșirii lor, eroare echivalentă cu lipsa datei.
Se mai arata ca in data de 08.06.2010 consumatoarea Chiruta I. a completat in cadrul B. GSG SA o cerere de actualizare date personale cu privire la contul curent SV_ si a primit un exemplar actualizat al Condițiilor Generale Bancare Persoane Fizice, sens in care a semnat Formularul de primire aferent, data de 08.06.2010 ( serviciul Simplis Debit - mandat debit direct cu Enel fiind setat din martie 2011 ) fiind data de referința la care consumatoarea a luat la cunoștința de toate comisioanele, spezele si dobânzile bancare percepute de Banca pe contul curent deținut.
Prin urmare, in niciun caz nu poate fi reținută data de 26.11.2013 sau data de 09 decembrie 2013 ca dată a săvârșirii faptelor, deoarece la această dată banca nu a efectuat nicio acțiune de natură a influența clauzele contractuale și nici nu exista vreo obligație în sarcina băncii de la care aceasta să se fi abținut.
Data de 26 noiembrie 2013 reprezintă doar data la care a fost efectuat controlul la Banca, iar data de 09 decembrie 2013 reprezintă data incheierii procesului-verbal.
Totodata conform art. 13 din OG nr. 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. In speță, data săvârșirii pretinsei fapte contravenționale este data completării si semnării Cererii de actualizare date personale menționata in sesizarea ANPC, adică 08.06.2010, pentru că doar atunci se poate considera că nu i s-ar fi asigurat consumatorului o informare prealabilă corespunzătoare, așa cum a fost reținut în procesul-verbal. Deci, chiar dacă ar fi fost săvârșită o contravenție, dreptul organelor de control de a mai sesiza instanța în vederea aplicării unei sancțiuni este prescris.
Pe fond arata petenta ca procesul-verbal nu este temeinic, intrucat: consumatoarea a luat la cunoștința prin semnarea cererii de actualizare a datelor personale de Condițiile Generale Bancare Persoane Fizice (a), iar obligațiile clientului sunt in mod clar individualizate in documentul care guvernează relația dintre Banca si clienții sai (b).
In drept au fost invocate dispozitiile art 31 din OG nr 2/2001.
S-au depus la dosar de catre petenta inscrisuri in aparare.
Intimata nu a formulat întâmpinare dar a depus la dosar documentația aferentă procesului verbal.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 9310/17.09.2014 Judecătoria C. respins plângerea formulată, reținând următoarele:
„ Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimată la data de 09.12.2013, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5000 lei, reținându-se în fapt că urmare a petitiei formulate de dna Chiruta I. inregistrata la CJPC Constanta sub nr 2484/20.11.2013 prin care aceasta isi exprima nemultumirea fata de existenta unor comisioane ascunse care i-au fost percepute in ultimii trei ani,respectiv perceperea comisionului simplis debit la debitarea contului sau curent cu factura Enel, din verificarea aspectelor reclamate s-a constatat ca petitia este intemeiaia deoarece, prin semnarea mandatului de debitare directa cu BDR in martie 2011 nu a fost informat asupra faptului ca plata acestui serviciu se comisioneaza, mai mult decat atat nu se specifica valoarea comisionului si se fac trimiteri la lista de tarife si comisioane a bancii,nementionandu-se in mod clar daca lista respectiva i-a fost inmanata consumatoarei,banca neputand dovedi acest lucru. Deficienta constatata incala prevederile art 9/3 litera b din OH nr 21/1992 deoarece consumatoarea nu a fost informata la data semnarii mandatului de debitare directa cu B. in martie 2011 asupra existentei comisionului simplis debit, in documentul respectiv neexistand specificata cu exactitate valoarea acestui commision,facandu-se trimitere la lista de tarife si comisioane bancare, si se sanctioneaza conform art 50 alin 1 lit e din OG nr 21/1992.S-a mai retinut in procesul verbal ca data constatatrii este data de 26.11.2013.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Desi petenta sustine ca in continutul procesului verbal de contraventie nu este specificata data savarsirii faptei,neputandu-se face confuzie intre data constatarii si data savarsirii,instanta retine ca fata de situatia de fapt retinuta, prin prisma contraventiei imputate petentei, ne aflam in fata unei contraventii continue in care data constatarii este insasi data savarsirii faptei.
Prin urmare avand o data a savarsirii faptei, 26.11.2013 nu se mai pune problema analizarii prescriptiei dreptului de a aplica sanctiunea, aceasta fiind aplicata in termenul prevazut de OG nr 2/2001.
Raportat la temeinicia procesului verbal de contravenție, în prealabil instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură în faza de judecată garanțiile specifice pentru exercitarea efectivă a dreptului la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța i-a respectat petentului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile nu au fost dovedite. Mai mult, sunt contrazise de ansamblul probator.
Astfel din actele ce au stat la baza incheierii procesului verbal de contraventie rezulta fara dubiu ca prin semnarea mandatului de debitare directa cu BDR in martie 2011 nu a fost informata consumatoarea asupra faptului ca plata acestui serviciu se comisioneaza, mai mult decat atat nu se specifica valoarea comisionului si se fac trimiteri la lista de tarife si comisioane a bancii,nementionandu-se in mod clar daca lista respectiva i-a fost inmanata consumatoarei,banca neputand dovedi acest lucru. Deficienta constatata incala prevederile art 9/3 litera b din OG nr 21/1992 deoarece consumatoarea nu a fost informata la data semnarii mandatului de debitare directa cu B. in martie 2011 asupra existentei comisionului simplis debit, in documentul respectiv neexistand specificata cu exactitate valoarea acestui commision,facandu-se trimitere la lista de tarife si comisioane bancare, si se sanctioneaza conform art 50 alin 1 lit e din OG nr 21/1992
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că fapta comisă de petent constituie contravenție, prevăzută de textele mai sus menționate.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât va respinge plângerea ca nefondată, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001.”.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat apel petentul, solicitând schimbarea în tot a hotărârii instanței de fond în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului-verbal de contravenție, pentru aceleași motive expuse prin plângerea introductivă de instanță- prescrierea răspunderii contravenționale în raport de data săvârșirii presupusei contravenții, necompetența organului constatator, inexistența faptei contravenționale. .
Față de apelul formulat intimatul-organ constatator nu a formulat întâmpinare.
Nu au fost administrate probe noi în fața instanței de apel: înscrisuri.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, tribunalul reține că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimată la data de 09.12.2013, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5000 lei, reținându-se în fapt că urmare a petitiei formulate de dna Chiruta I. inregistrata la CJPC Constanta sub nr 2484/20.11.2013 prin care aceasta isi exprima nemultumirea fata de existenta unor comisioane ascunse care i-au fost percepute in ultimii trei ani,respectiv perceperea comisionului simplis debit la debitarea contului sau curent cu factura Enel, din verificarea aspectelor reclamate s-a constatat ca petitia este intemeiată deoarece, prin semnarea mandatului de debitare directa cu BDR in martie 2011 nu a fost informat asupra faptului ca plata acestui serviciu se comisioneaza, mai mult decat atat nu se specifica valoarea comisionului si se fac trimiteri la lista de tarife si comisioane a bancii,nementionandu-se in mod clar daca lista respectiva i-a fost inmanata consumatoarei,banca neputand dovedi acest lucru. Deficienta constatata incala prevederile art 9/3 litera b din OG nr 21/1992 deoarece consumatoarea nu a fost informata la data semnarii mandatului de debitare directa cu B. in martie 2011 asupra existentei comisionului simplis debit, in documentul respectiv neexistand specificata cu exactitate valoarea acestui commision,facandu-se trimitere la lista de tarife si comisioane bancare, si se sanctioneaza conform art 50 alin 1 lit e din OG nr 21/1992.S-a mai retinut in procesul verbal ca data constatatrii este data de 26.11.2013.
Potrivit OG nr 21/1992 Republicată, forma activă la data la data semnarii mandatului de debitare directa cu B.:
Art. 93
În cadrul contractelor încheiate cu consumatorii, furnizorii de servicii financiare sunt obligați să respecte următoarele reguli: b)dobânzile, precum și toate comisioanele, taxele, tarifele, spezele bancare sau orice alte costuri aferente acordării și derulării contractului, respectiv aferente unor servicii în privința cărora consumatorul nu dispune de libertate de alegere vor fi menționate în contract, fără a se face trimiteri la condiții generale de afaceri ale furnizorului de servicii financiare, lista de tarife și comisioane sau orice alt înscris.
Potrivit art. 13 din O.G. nr. 2/2001: (1) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. (2) În cazul contravențiilor continue termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data constatării faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp.
În raport de fapta sancționată drept contravenție, așa cum este prevăzută și sancționată de art. 93 și art 50 alin 1 lit e din OG nr 21/1992, se apreciază că în cauză apelanta-petentă a fost sancționată pentru o contravenție continuă., pentru care art.13 alin.2 din OG 2/2001 prevede că termenul de 6 luni curge de la data constatării faptei. Nu poate fi considerată drept dată a săvârșirii contravenției data semnării mandatului de debitare, omisiunea menționării în mandatul de debitare a dobânzilor, comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau oricăror alte costuri persistând în timp până la încetarea activității contravenționale, prin intervenția contravenientului sau a organelor competente.
Împrejurarea că în procesul-verbal de contravenție se arată că prin semnarea mandatului de debitare directa cu BDR in martie 2011 nu a fost informat asupra faptului ca plata acestui serviciu se comisioneaza, nu înseamnă că organul constatator identifică data săvârșirii faptei în martie 2011, ci are semnificația împrejurărilor în care a fost sancționată contravenția, în procesul-verbal arătându-se însă că fapta a fost constatată la data de 26.11.2013, urmare a sesizării formulate de consumator la data de 20.11.2013.
În ceea ce necompetența organului constatator, din motivele de apel rezultă că apelantul susține această necompetență din perspectiva faptului că mandatul de debitare directă s-a încheiat în județul Tulcea, unde își avea domiciliul consumatorul, astfel că aparținea Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Potrivit O.G. nr. 2/2001:
Art. 15
(1)Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori.
Potrivit O.G. nr 21/1992 Republicată:
Art. 54
(1)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 50 și 51 se fac de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
(2)În cazul sancțiunilor cu închisoare contravențională, măsura se aplică de instanța competentă, la sesizarea organului din care face parte agentul constatator.
(3)Organele de poliție sunt obligate să acorde, la cerere, sprijinul necesar persoanelor împuternicite prevăzute la alin. (1), aflate în exercițiul funcțiunii, sau să le însoțească, după caz.
(4)Organele de control prevăzute la alin. (1) pot preleva produse în vederea testării acestora în laboratoare. Contravaloarea produselor prelevate și a cheltuielilor legate de testarea lor se suportă de către organul administrației publice, dacă în urma testării nu se constată neconformități față de cerințele de securitate și/sau de calitate prescrise ori declarate. În caz contrar, cheltuielile respective se suportă de către operatorul economic.
Potrivit H.G. nr. 700 din 11 iulie 2012 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor:
Art. 7
(1)A. are în subordine, ca entități cu personalitate juridică, 8 comisariate regionale pentru protecția consumatorilor și Centrul Național pentru încercarea și Expertizarea Produselor "Larex" București. Organizarea și funcționarea Centrului Național pentru încercarea și Expertizarea Produselor "Larex" București sunt reglementate prin hotărâre a Guvernului. Entitățile cu personalitate juridică din subordinea Autorității sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(2)Comisariatele regionale pentru protecția consumatorilor sunt organizate ca structuri teritoriale subordonate, cu competențe limitate teritorial, și sunt conduse de comisari-șefi.
În raport de caracterul continuu al contravenției constatate, este firesc ca sancționarea faptei contravenționale să fie realizată de organul constatator care de la locul constatării faptei, indiferent de locul concret al acțiunii sau inacțiunii primare care care declanșează starea contravențională,, locuri care, ca și în cazul de față, pot fi diferite.
În ceea ce privește inexistența contravenției, susținută de apelant prin aceea că a informat consumatorul în mod corespunzător cu privire la comisionul aferent plaților efectuate prin serviciul Simplis debit, se constată că potrivit art. 93 și art 50 alin 1 lit e din OG nr 21/1992 constituie contravenție încălcarea obligației de a menționa în contract dobânzile, precum și toate comisioanele, taxele, tarifele, spezele bancare sau orice alte costuri aferente acordării și derulării contractului, respectiv aferente unor servicii în privința cărora consumatorul nu dispune de libertate de alegere vor fi menționate în contract, fără a se face trimiteri la condiții generale de afaceri ale furnizorului de servicii financiare, lista de tarife și comisioane sau orice alt înscris.
Examinând mandatul de debitare directă întocmit la data de 29.03.2011 se constată că acesta prevede la punctul 2.6: Acest serviciu se comisionează conform listei de tarife și comisioane în vigoare a băncii, iar la punctul 3.3.10 că Plătitorul are obligația să se informeze la unitățile Instituției Plătitoare asupra tarifelor și comsioanelor percepute pentru acest serviciu, încălcarea obligației impuse de art. 93 din O.G. nr. 21/1992 fiind evidentă iar existența contravenției este independentă de comunicarea către consumator a listei de tarife și comisioane.
Mai mult, rezultă chiar din motivele de apel numita C. I. a luat cunoștință de Condițiile Generale valabile la data de 06.08.2010, și nu de cele valabile începând cu data de 28.11.2011, apelanta-petentă transformând obligația de informare care îi revenea în mod explicit în temeiul legii într-o obligație de autoinformare a consumatorului, în contra spiritului legii, care instituie obligația informării complete și efective a consumatorului.
D. care instanța de apel urmează a respinge apelul formulat .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul îndreptat împotriva sentinței civile nr. 9310/17.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, apel formulat de apelanta B. G. SOCIETE GENERALE SA cu sediul în București, .. 1-7, sector 1, în contradictoriu cu intimata A. N. PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR - COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR CONSTANTA cu sediul în C., . Bis, jud. C. .
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. A. B. C. M.
Grefier
E. N.
Red. Jud. fond. M. R.
Red. Jud. apel A.B. A.
4 ex./03.04.2015
| ← Obligare emitere act administrativ. Încheierea nr. 05/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 806/2015.... → |
|---|








