Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2554/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2554/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 05-07-2013 în dosarul nr. 17308/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 810/2013
Ședința publică de la 05 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. P.
Judecător M. D. I.
Judecător C. M. G.
Grefier M. G.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurent O. G. G., împotriva sentinței civile nr.2554 din 15.02.2013, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimat I P J D..
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține pentru soluționare
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând:
Prin sentința civilă nr. 2554 din 15.02.2013, Judecătoria C. a respins plângerea formulată de petentul O. G. G., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D..
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că: prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 03.07.2012 încheiat de către un agent constatator din cadrul IPJ D., petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 120 lit. h din ROUG 195/2002 și art. 36 alin.1 din OUG 195/2002, cu amendă in cuantum de 280 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
S-a reținut că, la data de 03.07.2012, petentul a condus autoturismul marca Citroen, pe . direcția Centru către Bariera Vâlcii și a efectuat depășirea neregulamentară a autoturismului marca Renault Laguna cu nr. de înmatriculare_, care circula în aceeași direcție de mers. De asemenea, nu purta centura de siguranță în timpul deplasării.
Potrivit art. 34 alin.1 din OG nr.2 /2001 – privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competenta sa soluționeze plângerea, verifica legalitatea si temeinicia procesului - verbal si hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Respectând dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța urmează a examina mai întâi legalitatea procesului-verbal și ulterior temeinicia sa.
Sub aspectul legalității, instanța reține că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. 2/2001, în lipsa cărora, actul sancționator ar fi fost lovit de nulitate absolută.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contravențional atacat, instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii publice, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate care însă este relativă și poate fi răsturnată prin probe de către contravenient, conform disp. art. 1169 C.civ. care reglementează sarcina probei.
Petentul, având posibilitatea exercitării drepturilor procesuale în vederea dovedirii plângerii formulate, a solicitat și i-a fost încuviințată audierea unui martor, care a declarat că este prieten cu acesta și că, la data când petentul a fost sancționat de organele de poliție, se afla în mașină cu acesta.
Având a analiza valoarea probatorie a depoziției de martor, instanța va face aplicarea celor două principii fundamentale pentru evaluarea probelor testimoniale și anume, cel al sincerității martorului și cel al fidelității declarației, al reproducerii datelor cu privire la făptuitor și la împrejurările faptei.
Instanța, în cadrul operației de apreciere a probei testimoniale, făcând o atentă și completă analiză a depoziției martorului, în vederea stabilirii vinovăției sau nevinovăției petentului și pentru a pronunța o sentință legală și temeinică, apreciază că mărturia acestuia a fost dată pro causa, în susținerea poziției procesuale a petentului, fiind prietenul acestuia, așa cum rezultă din cuprinsul declarației sale. Pe cale de consecință, existând presupunerea rezonabilă că martorul este interesat moral în rezultatul cauzei, datorită raporturilor de prietenie în care se află cu petentul, declarația acesteia va fi înlăturată din ansamblul materialului probator.
Ori, în situația în care depoziția martorului propus de petent a fost înlăturată, ca fiind subiectivă, ne aflăm în situația în care, neexistând alte probe sau indicii credibile care să răstoarne prezumția simplă de temeinicie a actului sancționator și dat fiind că procesul verbal de contravenție conține constatările personale ale agentului instrumentator, el face dovada situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces verbal de constatare a unei infracțiuni flagrante.
Concluzionând asupra temeiniciei procesului verbal criticat, instanța de fond a apreciat că acesta respectă dispozițiile OG 2/2001 și OUG 195/2002 și că surprinde fidel starea de fapt existentă și imputată contravenientului și pe cale de consecință, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție în cauză, nu a fost răsturnată în urma probatoriului administrat.
Așa fiind, va fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul O. G. G. criticând-o ca netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței de fond în sensul admiterii plângerii, exonerarea de plata amenzii și restituirea permisului de conducere.
În motivare arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că declarația martorului a fost dată pro causa, în susținerea poziției procesuale a petentului, fiind prietenul acestuia. Consideră că acesta nu a apreciat sinceritatea martorului și faptul că acesta se afla sub jurământ și cunoștea sancțiunile la care era supus în cazul mărturiei mincinoase.
Practica CEDO stabilește clar modalitatea judecării plângerii contravenționale, în sensul aplicării prezumției de nevinovăție în procesele contravenționale, cu consecința obligării organului constatator de a face dovada celor afirmate în procesul verbal, ori în cazul de față organul constatator nu a adus nici o probă care să dovedească culpa petentului.
În drept își întemeiază recursul pe disp. art.488 pct.5,6 C.p.c, art.24 din Constituția României și art.6 din Convenție
Intimatul IPJ D. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța reține că recursul este fondat .
Respectând dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat legalitatea și temeinicia procesului verbal.
Sub aspectul legalității, a reținut că procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 17 din OG 2/2001, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute
În privința temeiniciei, a concluzionat, că starea de fapt reținută în procesul verbal corespunde realității
Tribunalul apreciază că instanța de fond a interpretat în mod eronat probatoriul administrat în cauză
În mod greșit instanța de fond a reținut că declarația martorului a fost dată pro causa, în susținerea poziției procesuale a petentului, fiind prietenul acestuia.
Practica CEDO stabilește clar modalitatea judecării plângerii contravenționale, în sensul aplicării prezumției de nevinovăție în procesele contravenționale, cu consecința obligării organului constatator de a face dovada celor afirmate în procesul verbal, ori în cazul de față organul constatator nu a adus nici o probă care să dovedească culpa petentului.
In mod gresit instanta de fond a apreciat ca simplul fapt ca martorul este prietenul petentului recurent face ca declaratia acestuia sa fie nesincera
Tribunalul apreciaza ca prin declaratia martorului B. M. recurentul a facut dovada netemeiniciei procesului verbal de contraventie cu privire la una dintre cele doua fapte contraventionale retinute de agentul constatator, respectiv contraventia prev de art 120 lit h din regulamentul de aplicare a OUG 195/2002
Față de cele arătate, în raport de dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. Civ. ,art. 304 C. proc civ. si fața de art 304 ind 1 cpc, instanța va admite recursul și va modifică în parte sentința nr.2554/2013, în sensul că va admite în parte plângerea contravențională si va dispune anularea procesului verbal . nr._ din 03.07.2012, cu privire la contravenția prev.de art.120 lit.h din ROUG 195/2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurent O. G. G., împotriva sentinței civile nr.2554 din 15.02.2013, pronunțată de Judecătoria C. în contradictoriu cu intimat I P J D..
Modifică în parte sentința nr.2554/2013, în sensul că admite în parte plângerea contravențională .
Dispune anularea procesului verbal . nr._ din 03.07.2012, cu privire la contravenția prev.de art.120 lit.h din ROUG 195/2002.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Iulie 2013
Președinte, G. P. | Judecător, M. D. I. | Judecător, C. M. G. |
Grefier, M. G. |
Red.G P/ ,jud fond.A U/15.07.2013
Tehn M.G. 2 ex
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 7558/2013. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1678/2013.... → |
|---|
