Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 917/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 917/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 19418/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 917/2013
Ședința publică de la 27 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. I.
Judecător G. P.
Judecător C. M. G.
Grefier M. M.-S.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta S.C. S. T. S.R.L., împotriva sentinței civile nr._ din 07.12.2012 pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimatul I.S.C.T.R.- I. TERITORIAL NR. 6 OLTENIA.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Considerând recursul în stare de judecată, instanța îl reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr._/07.12.2012, Judecătoria C. a respins plângerea formulată de petenta S.C. S. T. S.R.L, în contradictoriu cu intimatul I.S.C.T.R.- I. TERITORIAL NR. 6 OLTENIA.
În motivarea sentinței, instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 29.06.2012 încheiat de către un agent constatator din cadrul I., petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 4 pct. 57.2 din HG 69/2012, cu amendă in cuantum de 8000 lei.
S-a reținut că, la controlul efectuat în trafic la data de 01.03.2012, ora 18.30, pe DN 65 F, km 9+0000, C., Centura de Nord, jud. D., a fost oprit și verificat conducătorul auto Faca F. și s-a constatat nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculului cu care efectuează transport rutier contra cost, a legitimației de serviciu valabilă, a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport.
În drept, potrivit disp. art. 4 pct. 57.2 din HG 69/2012: "Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: … nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz: … legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport;"
Potrivit art. 34 alin.1 din OG nr.2 /2001 – privind regimul juridic al contraventiilor, instanta competenta sa solutioneze plangerea, verifica legalitatea si temeinicia procesului - verbal si hotaraste asupra sanctiunii aplicate.
Respectând dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat mai întâi legalitatea procesului-verbal și ulterior temeinicia sa.
Sub aspectul legalității, instanța de fond a reținut că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. 2/2001, în lipsa cărora, actul sancționator ar fi fost lovit de nulitate absolută.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contravențional atacat, instanța de fond a reținut că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii publice, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate care însă este relativă și poate fi răsturnată prin probe de către contravenient, conform disp. art. 1169 C.civ. care reglementează sarcina probei.
În susținerea plângerii, petenta depune la dosarul cauzei înscrisuri, precum actul constitutiv al societății și încheierea emisă de judecătorul delegat Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor, prin care a fost autorizată constituirea și înmatricularea în registrul comerțului a ..
Cu aceste înscrisuri, petenta intenționează să dovedească împrejurarea că numitul Faca F., persoana care conducea autoturismul societății, la momentul când a fost depistată fapta sancționată prin procesul verbal contestat în cauză, este și administratorul societății amendate.
În cuprinsul plângerii, petenta invocă faptul că, întrucât persoana care conducea autoturismul era chiar administratorul societății ce deținea autovehiculul, nu se mai impunea ca acesta să dețină și legitimație de serviciu pentru a face dovada angajării.
Analizând textul de lege ce incriminează fapta reținută în sarcina petentei, instanța de fond a reținut că legiuitorul a înțeles să plaseze pe teren contravențional simpla "nedeținere" la bordul vehiculului a legitimației de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport. Petenta oferă o justificare pentru care nu a prezentat acea legitimație de serviciu, către agentul constatator, respectiv aceea că, conducătorul auto nu ar fi fost angajatul operatorului economic, ci chiar administratorul acesteia, arătând că, "potrivit prevederilor Legii 31/1990, nu ar fi fost obligat să dețină contract de muncă la societatea la are este și asociat".
Relativ la această justificare, instanța atrage atenția asupra faptului că, odată cu modificarea legii societăților comerciale prin legea nr. 441/2006, legiuitorul a înțeles să reglementeze în mod expres problema cumulului dintre calitatea de administrator și cea de salariat al unei societăți cu răspundere limitată, în sensul că nu a înțeles să stabilească o asemenea restricție pentru administratorul societății cu răspundere limitată.
Prin urmare, exista posibilitatea ca administratorul societății să fi fost și angajatul acesteia, faptul contrar, impunându-se a fi fost dovedit, însă, agentului constatator, la momentul depistării în trafic a conducătorului auto. Întrucât conducătorul auto, administratorul societății deținătoare a vehiculului, nu a prezentat, la momentul opririi sale în trafic, dovada faptului că este administratorul societății, nu și angajatul acesteia, în mod legal agentul constatator a aplicat sancțiunea prevăzută de art. 4 pct. 57.2 din Hotărârea nr. 69 din 1 februarie 2012 ce reglementează condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier, fiind în imposibilitate de a cunoaște calitatea conducătorului auto, aceea de administrator al societății.
Acestea fiind reținute, față de împrejurările concrete în care s-a petrecut fapta, confirmate prin materialul probator aflat la dosar se poate susține, în mod rezonabil, că petenta, prin fapta sa, a adus atingere valorilor sociale protejate prin prevederile Hotărârii nr. 69 din 1 februarie 2012, respectiv condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier, în condițiile în care, prin plasarea în plan contravențional a acestei fapte, legiuitorul a apreciat-o ca fiind o faptă însemnată, a cărei nerespectare afectează relațiile sociale ce privesc activitatea operatorilor de transport rutier, impunând astfel reguli ce se adresează persoanelor juridice ce desfășoară astfel de activități, reguli ce se vor a fi respectate cu rigoare.
Față de cele expuse, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenționale prevăzute de HG nr. 69 din 1 februarie 2012 iar conduita petentei se situează în sfera ilicitului contravențional, ce constituie temei al răspunderii contravenționale.
Referitor la individualizarea sancțiunii, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 21 lin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
F. de aceste criterii de individualizare, instanța de fond a apreciat ca sancțiunea aplicată de agentul constatator este individualizată în mod corect, acesteia aplicându-i-se minimul prevăzut de lege, precum și faptul că numai o sancțiune pecuniară este susceptibilă de a determina conformarea conduitei petentei, în sensul respectării prevederilor legale aplicabile in materie.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petenta S.C. S. T. S.R.L. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea acesteia arată că din conținutul art. din HG 69/2012 rezultă că la bordul vehiculului trebuie să se afle legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că cel care conduce este angajat al operatorului de transport rutier. Însă în actul normativ în care este prevăzută contravenția și în care orice alte acte normative referitoare la transporturi nu se face referire la situația în care conducătorul auto este și administrator în același timp.
Această situație nefiind prevăzută în legislația specifică face că amenda aplicată de 8.000 lei să fie abuzivă. Este evident că în cazul în care conducătorul auto face dovada că este administrator, nu mai este nevoie că acesta să prezinte dovada angajării de oarece aceasta ca și administrator nu este obligat să dețină contract de muncă la societatea la care este și asociat. Întărește faptul că administratorul are dreptul de a-și face contract de muncă la societatea sa dar nu și obligația așa cum greșit a interpretat instanța de fond.
În drept recursul este întemeiat pe dispozițiile OG 2/2001.
La data de 19.06.2013 intimatul a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului ca fiind nemotivat și nefondat.
În cuprinsul întâmpinării arată că dispozițiile HG 69/2012 au drept scop stabilirea unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra modului în care se desfășoară transportul rutier, astfel că interesul societății în respectarea acestor reguli este de importanță capitală.
Subliniază că sancțiunile aplicate se aplică pe baza legislației bine definite, inspectorii care efectuează controlul în trafic sunt investiți cu exercițiul autorității de stat, ce apreciază că le oferă un plus de probitate morală și profesională în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
În drept întâmpinarea este întemeiată pe dispozițiile art. 115-118 și art. 299-316 C. precum și a OG 2/2001.
Analizând recursul formulat, instanța îl apreciază ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
În primul rând, este de remarcat că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 29.06.2012 încheiat de către un agent constatator din cadrul I., petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 4 pct. 57.2 din HG 69/2012, cu amendă in cuantum de 8000 lei.
S-a reținut că, la controlul efectuat în trafic la data de 01.03.2012, ora 18.30, pe DN 65 F, km 9+0000, C., Centura de Nord, jud. D., a fost oprit și verificat conducătorul auto Faca F. și s-a constatat nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculului cu care efectuează transport rutier contra cost, a legitimației de serviciu valabilă, a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport.
Se reține că legiuitorul nu sancționează inexistența legitimației de serviciu a unui conducător auto aflat în trafic ci doar faptul că respectivul înscris nu a fost prezentat la solicitarea inspectorilor I., art. 4, pct. 57.2. din H.G. 69/2012 stabilind în mod indubitabil că "Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: ... nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz: ... legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport".
Prin urmare, se sancționează inexistența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz: ... legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport. În speță prin procesul verbal contestat s-a reținut că autoturismul era condus de conducătorul auto Faca F. ori din înscrisurile depuse la dosarul cauzei –act constitutiv al SRL S. T. rezultă că are calitatea de administrator a acesteia numitul Faca F., ori în această situație administratorului societății nu-i incumbă obligația de a-si încheia contract de muncă cu societatea și implicit astfel să facă dovada că este angajat al operatorului de transport prin asigurarea existenței la bordul vehiculelor a legitimației de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport".Astfel concluzionând se reține că actele depuse sunt de natură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal de contravenție, astfel încât să se impună anularea actului .
Pentru considerentele expuse anterior, instanța va proceda în conformitate cu disp. art. 3041 și art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ., va admite recursul și va modifica sentința civilă nr._/ 26.11.2010, pronunțată de Judecătoria C., în sensul că va fi admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. C.F.R. TRANSAUTO S.A împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/23.07.2010 și se va dispune anularea parțiala aacestuia, respectiv in ceea ce privește săvârșirea contravenției prevăzuta de art. 8 alin 3 pct. 6 din OG 37/2007. De asemenea, se va dispune restituirea către recurentă a sumei de 750 lei achitată pentru săvârșirea contravenției anterior menționată, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale actului de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul declarat de recurenta S.C. S. T. S.R.L., cu sediul în Gepiu, nr. 608, județ Bihor împotriva sentinței civile nr._ din 07.12.2012 pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimatul I.S.C.T.R. - I. TERITORIAL NR. 6 OLTENIA, cu sediul în București, .. 38, sector 1, și modifică sentința civilă nr._/2012 în sensul că admite plângerea și dispune anularea procesului verbal . nr._ din 29.06.2012.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Septembrie 2013
Președinte, M. D. I. | Judecător, G. P. | Judecător, C. M. G. |
Grefier, M. M.-S. |
Red. MI/25.10.2013 /4 ex/
Tehnored. M.M
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 2729/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 2671/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
