Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 7209/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7209/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-09-2013 în dosarul nr. 11059/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 7209/2013
Ședința publică de la 11 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. S.
Grefier L. V. N.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta I. E., în contradictoriu cu pârâții T. G., T. E., P. M. C. PRIN PRIMAR, M. C. PRIN PRIMAR, C. L. AL M. C., C. L. DE FOND FUNCIAR C., P. JUDEȚULUI D., INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI D., R.A.A.D.P.F.L. C., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta, reprezentată de av. G. V., pârâții T. G., P. Mun.C., M. C. prin Primar, C. L. al mun. C., C. L. de Fond Funciar C., reprezentați de cons. jur. D. M., lipsind pârâții T. E., P. Jud. D., Instituția P. D. și R. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pârâta P. Jud. D. nu a depus la dosar actele la baza emiterii deciziei nr. 15/17.01.1992.
Av. G. V. pentru reclamantă depune la dosar delegație de reprezentare, certificat eliberat de grefa Tribunalului Argeș în dosarul nr._, scurt istoric, titlu de proprietate nr. 4373/11-02-1993 și invocă excepția de litispendență, învederând că pe rolul Tribunalului Argeș se află dosarul nr._ privind excepția de nelegalitate privind nulitatea deciziilor nr. 180/1975 și 15/1991.
Instanța pune în discuție excepția de litispendență invocată de reclamantă prin apărător.
Pârâtul T. G. solicită respingerea excepției.
Cons.jur. D. M. pentru pârâții P. Mun.C., M. C. prin Primar, C. L. al mun. C., C. L. de Fond Funciar C. solicită respingerea excepției privind cele două acte administrative.
Instanța respinge excepția de litispendență invocată de reclamantă prin apărător având în vedere că în prezenta cauză este supusă dezbaterilor excepției de nelegalitate de deciziei nr. 15/1991 invocată în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 la instanța de fond, respectiv Judecătoria C., ori în cauza aflată pe rolul Tribunalului Argeș acțiunea vizează anularea deciziei supuse excepției de nelegalitate și a altei decizii, nefiind întrunite condițiile art. 163 C.pr.civ., privind litispendența.
Instanța, din oficiu, în raport de dispozițiile art. 4, 5, din Legea 554/2004 raportat la art. II -V din Legea nr. 169/1997, invocă excepția inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate, având în vedere că părțile aveau posibilitatea invocării anulării actului pe calea dreptului comun, cale ce a fost urmată de către reclamantă.
Av. G. V. pentru reclamantă lasă la aprecierea instanței.
Pârâtul T. G. solicită admiterea excepției inadmisibilității.
Cons.jur. D. M. pentru pârâții P. Mun.C., M. C. prin Primar, C. L. al mun. C., C. L. de Fond Funciar C. solicită admiterea excepției inadmisibilității.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin încheierea din data de 17 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr._/215/2011, Judecătoria C. a constatat suspendată de drept judecarea cauzei și în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, a sesizat instanța competentă cu soluționarea excepției invocate, respectiv Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, fiind înaintat dosarul pentru soluționarea excepției.
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria C. a avut în vedere dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2001, potrivit cărora excepția de nelegalitate poate fi invocată doar în cazul în care soluționarea pe fond a unei acțiuni depinde de actul administrativ a cărui legalitate se cere a fi anulată și că prin Decizia nr. 15/17.01.1992, emisă de P. Jud. D., se atestă dreptul de proprietate al pârâților T. G. și T. E. asupra terenului în suprafață de 100 mp.
Prin notele de ședință depuse la dosar, reclamanta I. E. a invocat excepția de nelegalitate a deciziei nr. 15/17.01.1992, emisă de P. Jud. D., motivată de faptul că nu trebuia să se emită decizie de către această instituție, care nu are personalitate juridică, ci trebuia emis un ordin al prefectului, care conform regulamentului de aplicare a Legii nr. 18/1997, acesta trebuia să se concretizeze în titlu de proprietate, individual, cu nr. de parcelă, vecini și care să aibă la bază proces-verbal de punere în posesie.
Arată că solicitanților, inclusiv pârâtului T. G., nu i s-a comunicat nici o decizie a prefecturii, care să menționeze numele acestuia, ci i s-a comunicat doar o adresă. Actul de constituire pentru familia T. s-a emis pentru un teren proprietate privată care nu a fost predat statului și nici nu a fost preluat cu acte translative de proprietate.
A invocat în susținerea excepției dispozițiile art. 34, art. 35 din Legea nr. 18/1991.
Reclamantul T. G. a depus la dosar note scrise, prin care a invocat excepția lucrului judecat, motivată de faptul că excepție de nelegalitate a deciziei nr. 15/1992 a mai fost judecată și respinsă în mai multe dosare. A solicitat respingerea excepției de nelegalitate a deciziei nr. 15/1992 emisă de P. jud. D..
La termenul de judecată din data de 11 septembrie 2013, instanța, din oficiu a invocat excepția inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate, în raport de dispozițiile art. 4, 5, din Legea 554/2004 raportat la art. II -V din Legea nr. 169/1997.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată întemeiată excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Potrivit art.4 alin.(1) fraza I din Legea nr.554/2004 „legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate”.
În cauză, este necontestat că obiectul excepției de nelegalitate îl reprezintă Decizia nr. 15/17.01.1992, emisă de P. Jud. D., pri care se atestă dreptul de proprietate al pârâților T. G. și T. E. asupra terenului în suprafață de 100 mp.
În jurisprudența Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr.3386 din 24 iunie 2010) s-a reținut în mod constant că din coroborarea art.4 și art.5 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că actele administrative exceptate de la controlul de legalitate pe calea acțiunii directe sunt exceptate și de la controlul pe calea excepției de nelegalitate.
Potrivit art.5 alin.(2) din Legea nr.554/2004, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede o altă procedură judiciară, ceea ce duce la concluzia că, într-adevăr, calea excepției de nelegalitate nu a fost reglementată de legiuitor pentru a crea o cale de evitare a unei proceduri judiciare speciale.
Potrivit art. III din Legea 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991: actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri; actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor; actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege; actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal; actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege; actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege; transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului; actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.
(2)Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție.
(3)În situația în care, pe terenurile care au făcut obiectul unor acte juridice, constatate nule potrivit alin. (1), s-au edificat construcții de orice fel, sunt aplicabile dispozițiile art. 494 din Codul civil.
Prin urmare, acțiunile ce vizează constatarea nulității actelor emise în temeiul Legii 18/1991, cu încălcarea dispozițiilor legale, sunt calificate de legiuitor ca fiind acțiuni civile, fiind date în competenta instanței de drept comun.
Chiar daca ordinul în discuție este emis de o autoritate administrativa – Prefectul județului D. – el nu intra sub incidenta Legii nr.554/2004, deoarece, în temeiul art.5 alin.2 din aceasta lege, „Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara.”
Ori, daca partea nu are la dispoziție calea acțiunii directe în contenciosul administrativ, atunci ea nu poate sa supună actul respectiv controlului de legalitate al aceleiași instanțe nici pe calea excepției de nelegalitate.
În consecință, actele administrative exceptate de la controlul de legalitate pe calea acțiunii directe vor fi exceptate și de la controlul de legalitate pe calea excepției de nelegalitate reglementată prin art.4 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Pe de altă parte, excepția de nelegalitate este inadmisibilă și prin prisma faptului că reclamanta a formulat, anterior invocării prezentei excepții, acțiune în anularea deciziei nr. 15/17.01.1992, emisă de P. Jud. D., prin care se atestă dreptul de proprietate al pârâților T. G. și T. E. asupra terenului în suprafață de 100 mp, în temeiul dispozițiilor art. III alin. 1 lit. a din Legea 169/1997, acțiune în cadrul căreia a invocat și excepția de nelegalitate a aceleiași decizii.
Prin urmare, examinarea actului pe calea directă exclude controlul judecătoresc și pe calea indirectă a excepției de nelegalitate la cererea aceleiași persoane interesate.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, Tribunalul constată întemeiată excepția inadmisibilității, urmând a respinge excepția de nelegalitate invocată de reclanamta, I. E., fără a mai supune analizei fondul excepției de nelegalitate, potrivit art. 137 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de nelegalitate invocată de reclamanta I. E., cu domiciliul în Pitești, .. 2, ., jud. Argeș, în contradictoriu cu pârâții T. G., T. E., cu domiciliul în C., . A, jud. D., P. M. C. PRIN PRIMAR, M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., ., nr. 7, jud. D., C. L. AL M. C., C. L. DE FOND FUNCIAR C., P. JUDEȚULUI D., INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI D., cu sediul în C., ., jud. D., R.A.A.D.P.F.L. C., ca inadmisibilă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Septembrie 2013.
Președinte, E. S. | ||
Grefier, L. V. N. |
Red. E.S./03.10.2013
L.N. / 12 ex./17 Septembrie 2013
| ← Pretentii. Sentința nr. 1175/2013. Tribunalul DOLJ | Anulare act administrativ. Sentința nr. 6932/2013. Tribunalul... → |
|---|
