Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 8696/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8696/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 5623/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 8696/2013
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. S.
Grefier A. G. C.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanții B. I.- PRIN SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FORȚA LEGII FORȚA LEGII, C. D. - PRIN SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FORȚA LEGII FORȚA LEGII, E. M. - PRIN SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FORȚA LEGII FORȚA LEGII, I. C. - PRIN SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FORȚA LEGII FORȚA LEGII și M. C. - PRIN SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FORȚA LEGII FORȚA LEGII, în contradictoriu cu pârâta POLIȚIA L. C., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanții prin consilier juridic M. B., lipsind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că pârâta a depus la dosar înscrisurile solicitate.
Instanța comunică reprezentantului reclamanților înscrisurile depuse de pârâtă, acesta precizând că le-a observat și nu solicită amânarea cauzei în acest sens. Învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității, invocată de pârâtă și pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamanților, având cuvântul, solicită instanței respingerea excepției inadmisibilității, iar pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la acordarea diferențelor salariale de 7,5% reprezentând trei clase de salarizare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
La data de 13 martie 2013 reclamanții B. I., C. D., E. M., I. și M. C. - au chemat în judecată pe pârâta POLIȚIA L. C., solicitând ca prin hotărârea pe care se va pronunța să fie obligată pârâta la acordarea diferențelor salariale reprezentând procentul de 7,5 % aplicat salariului de bază pentru perioada 01.01._12, procent corespunzător celor 3 clase de salarizare succesive, care trebuiau acordate reclamanților începând cu data de 01 ianuarie 2011.
În fapt, reclamanții sunt membri ai sindicatului, având raporturi de serviciu cu autoritatea publică pârâtă, în calitate de funcționari publici, ocupând în statul de funcții al pârâtei funcții publice de polițiști locali. Printr-un memoriu comun adresat conducerii pârâtei și Sindicatului, în temeiul art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, rep., și prevederilor legale mai jos invocate, reclamanții au solicitat conducerii instituției acordarea de bunăvoie a diferențelor salariale la care aveau dreptul potrivit legii reprezentând procentul de 7,5% aplicat salariului de bază al reclamanților aferent perioadei 01.01._12. În cazul refuzului instituției de a pune în aplicare prevederile legale încălcate în perioada menționată, reclamanții au împuternicit organizația sindicală să îi reprezinte, conform art. 28 din Legea Dialogului Social nr. 62/2011, în vederea efectuării tuturor demersurilor necesare pentru recuperarea drepturilor bănești la care sunt îndreptățiți.
La plângerea prealabilă formulată de reclamanți, pârâta nu a răspuns favorabil, motiv pentru care ne adresăm instanței de judecată competente în restabilirea legalității.
Pe fondul cauzei, reclamanții sunt titularii dreptului de a beneficia de salarizarea prevăzută de lege pentru categoria în care se încadrează polițiștii locali, fiind îndreptățiți să beneficieze de drepturile bănești solicitate.
1. La data de 28 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 877 Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, dată la care, potrivit art. 39 lit ,,w)", a fost abrogată Legea-cadru nr. 330 / 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
2. Reclamanții, polițiști locali, sunt funcționari publici. în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea poliției locale nr. 155/2010, raporturile de serviciu ale polițiștilor locali (...) se stabilesc, se modifică, se suspendă și încetează în condițiile stabilite potrivit prevederilor prezentei legi și ale Legii nr. 188/1999, rep., cu modificările și completările ulterioare.
Statutul funcționarilor publici prevede la art. 31 alin. (3) că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
În conformitate cu art. 33 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, la data intrării în vigoare, reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010 pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute, stabilindu-se clasa de salarizare și coeficientul de ierarhizare corespunzător acesteia.
3. Potrivit salarizării funcționarilor publici - Anexa I - familia ocupațională de funcții bugetare "administrație", la Nota 3 din reglementările prevăzute pentru funcțiile publice specifice de execuție se prevede dreptul acestei categorii de personal potrivit căruia pentru compensarea activității specifice salariul de bază al polițiștilor comunitari se majorează cu 3 clase de salarizare succesive, prin act administrativ al ordonatorului de credite.
4. În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (5) din aceeași lege-cadru, diferența dintre două clase de salarizare succesive este de 2,5% din salariul de bază, solda/salariul de funcție, indemnizația lunară de încadrare, utilizându-se rotunjirea la a doua zecimală a coeficienților de ierarhizare aferenți claselor de salarizare.
5. De drepturile prevăzute la Nota 3 din Anexa I a Legii - Cadru nr. 284/2010, reclamanții beneficiază în prezent, acordându-li-se prin actul administrativ al ordonatorului de credite, însă numai după data de 01.11.2012, astfel că aceștia au fost privați de drepturile lor în perioada 01.01._12, deși potrivit legii ar fi trebuit să beneficieze. Culpa neacordării aparține instituției pârâte care nu a pus în aplicare prevederile legale aplicabile.
6. Prin dispoziții individuale emise în data de 08.11.2012, comunicate reclamanților în perioada decembrie 2012 - ianuarie 2013, conducătorul pârâtei a dispus majorarea salariului de bază al reclamanților cu 7,5% corespunzător celor 3 clase de salarizare succesive prevăzute de lege începând cu data de 01.11.2012.
Astfel, prin actele administrative emise, pârâta a recunoscut dreptul reclamanților la majorarea salariului de bază cu 7,5% și implicit, a recunoscut vina nepunerii în executare a prevederilor legale aplicabile reclamanților începând cu data de 01 ianuarie 2011. Din moment ce prin actele emise de conducătorul pârâtei se recunoaște o situație existentă anterior, este normal ca și consecințele acestei situații să se producă din ziua în care a luat naștere dreptul reclamanților de a beneficia de prevederile legii-cadru stabilite în favoarea lor.
7. Dreptul la salariu constituie un drept de remunerare a muncii. Acest drept nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și contrar echității impuse de o societate democratică, potrivit art. 53 din Constituție, exercițiul drepturilor poate fi restrâns numai dacă se impune, în condiții expres definite, numai dacă este necesar, astfel încât măsura să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Instanța va constata nelegalitatea neacordării procentului de 7,5% din salariul de bază ca parte componentă a salariului reclamanților începând cu 1 ianuarie 2011 și faptul că acestea contravin Constituției României.
8. În temeiul art. 117 din Legea nr. 188/1999, rep., coroborate cu prevederile art. 171 din Legea 53/2003 Codul Muncii, rep., dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Termenul de prescripție prevăzut este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului. În speță acest termen este respectat.
9. Pentru a-și susține „nevinovăția" în ceea ce privește nerespectarea obligațiilor legale, pârâtă a susținut în răspunsul la plângerea prealabilă că „acordarea acestui procent nu se impunea de la sine (...) ci, în urma analizei activităților noi pe care le desfășoară personalul Poliției Locale față de personalul Poliției Comunitare corelată cu existența resurselor bugetare", iar „Primăria Municipiului C. a repartizat instituției pentru cheltuielile de personal, o sumă care nu permitea creșterea nivelului plății pentru drepturi de personal, față de luna decembrie 2010 ."
Arată că susținerile pârâtei sunt neîntemeiate din următoarele considerente:
-Potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, reiterate anterior, cele 3 clase de salarizare succesive se acordau pentru compensarea activității specifice acestei categorii de personal, și nu pentru activități noi pe care le-ar fi desfășurat personalul Poliției Locale față de personalul defunctei Poliția Comunitară
-În condițiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 155/2010, poliția locală s-a organizat prin preluarea posturilor și personalului poliției comunitare, (...) cu încadrarea în numărul de posturi stabilit în condițiile prevăzute de lege.
-Legislația aplicabilă după data de 01.01.2011 a substituit titulatura de agent comunitar prin cea de polițist local. Însă cele două noțiuni sunt echivalente la momentul 01.01.2011, atât ca atribuții și condiții necesare ocupării funcției publice. Este vorba de o similitudine a posturilor, chiar de o identitate a lor la momentul 01 ianuarie 2011, pârâta reîncadrând aceiași funcționari publici în noile funcții, în exclusivitate prin efectul legii.
Rezultă că cele 3 clase de salarizare trebuiau acordate reclamanților pentru activitatea specifică funcției lor, de polițiști comunitari, actualmente polițiști locali, nu în considerarea desfășurării vreunor noi activități. Interpretarea pârâtei excede prevederilor legale.
-Conform prev. art. 4 alin. (1) din Legea nr. 155 / 2010 și a HCL C. nr. 475/2010, Poliția L. a Municipiului C. are personalitate juridică putând propune Consiliului Local spre aprobare, „Bugetul de venituri și cheltuieli" (art. 42 din Legea nr. 155/2010).
-Susținerea pârâtei că nu i s-ar fi acordat o sumă care să permită creșterea nivelului plății pentru drepturi de personal nu poate fi reținută în condițiile în care instituția avea obligația să prevadă în „Bugetul de venituri și cheltuieli", aceste drepturi bănești pentru acordarea celor 3 clase de salarizare succesive, să supună aprobării proiectul de buget și să acorde" aceste sume.
-Invocarea propriei culpe a angajatorului în ceea ce privește neincluderea în bugetul de venituri și cheltuieli a sumelor necesare acordării drepturilor bănești legale reclamanților nu poate conduce la concluzia privării acestora de componenta salarială prevăzută de lege și în mod nelegal suprimată de pârâtă. Prin interpretarea proprie pe care pârâta o da textului legii și argumentarea neacordării drepturilor bănești, pârâta a demonstrat rea-credință în aplicarea legii.
Din motivele dezvoltate, consideră că instituția publică angajatoare este obligată să-și achite datoriile de natură salarială către angajații proprii și să le acorde drepturile bănești solicitate, deoarece potrivit art. 117 din Legea nr. 188/1999, rep., coroborat cu prevederile art. 161 din Legea 53/2003 Codul Muncii, rep., obligațiile salariale trebuiau plătite înaintea oricăror alte obligații ale unității angajatoare.
10. Neacordarea unei părți componente a salariului reclamanților în perioada 01.01._12 și lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente acestei diferențe reprezintă, indiscutabil, o ingerință ce are ca efect privarea reclamanților de bunul lor, în sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Procedându-se în acest fel, s-a adus atingere chiar substanței dreptului de proprietate al reclamanților, atingere care, în concepția instanței europene, este incompatibilă cu dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
În aceste condiții, instanța poate să constate că, prin neacordarea procentului de 7,5% din salariul reclamanților în perioada 1 ianuarie_12, pârâta a încălcat dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1. Ca urmare a acestei constatări și în aplicarea dispozițiilor art. 41 din Convenție, instanța va constata că reclamanții sunt îndreptățiți să li se restituie sumele de bani aferente acestei diferențe, reținută în mod nelegal.
Sub sancțiunea denegării de dreptate, solicită instanței de fond să analizeze prezenta cerere de chemare în judecată și să admită acțiunea așa cum a fost formulată.
În drept, invocă prevederile art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011 Legii poliției locale nr. 155 / 2010, Legii nr. 554 / 2004, privind Contenciosul administrativ, cu modif. și compl. uit. Legii nr. 188/1999, rep., privind Statutul funcționarilor publici, Legii nr. 53/2003, rep., Codul Muncii, Legii-Cadru nr. 284 / 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale textelor legale mai sus invocate.
Pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii formulate, pentru următoarele motive:
In fapt, prin cererea înregistrata la Tribunalul D. cu nr._, Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii", în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat B. I., C. D., E. M., I. și M. C., in contradictoriu cu parata Politia Locala a Municipiului C., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa oblige parata la acordarea diferențelor salariale reprezentând procentul de 7,5 % aplicat salariului de baza pentru perioada 01.01.201 1 - 01.1 1.2012, procent corespunzător celor 3 clase de salarizare succesive care trebuiau acordate reclamanților începând cu data de 01.01.201 1.
1. Prin Deciziile nr. 457/2012, 458/2012, 425/2012, 459/2012 și 460/2012 emise de directorul executiv al Politiei Locale a Municipiului C., reclamanții au fost reîncadrați începând cu data de 01.01.2011, respectiv 28.06.2012, pe funcția publica de polițist local, totodată stabilindu-se si salariul de baza al acestora. De asemenea, prin aceleași decizii, începând cu data de 01.01.2011 cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor si al celorlalte clemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, s-a majorat cu 15%, majorare de care au beneficiat si polițiștii locali reîncadrați in cursul anului 2012, la momentul plații drepturilor bănești actualizate de la data încetării raportului de serviciu si pana la data reintegrării efective.
Mai mult decât atât, art. 4 din deci/iile menționate prevede termenul de contestație a acestora, atât la ordonatorul de credite, cat si la Secția C. Administrativ si Fiscal a Tribunalului D., conform legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Având in vedere faptul ca reclamanții solicita acordarea diferențelor salariale reprezentând procentul de 7,5 % aplicat salariului de baza pentru perioada 01.01.201 1 01.11.2012, adică modificarea cuantumului salariului brut stabilit prin deciziile menționate mai sus, invocă excepția inadmisibilității introducerii cererii raportat la prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. care statuează ca "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 8, alin. (1) din același act normativ, "persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale".
In speța, pentru a fi îndeplinită procedura plângerii prealabile, reclamanții aveau obligația sa depună, in termen, un înscris "înregistrat la sediul Politiei locale a Municipiului C., solicitând revocarea, in tot sau in parte, a deciziilor nr. 2823/201 1, 2824/201 1, 420/2012 si 2934/201 1 emise de directorul executiv al Poliției locale a Municipiului C..
Or, plângerile prealabile formulate de reclamanți au fost înaintate instituției pârâte pe parcursul lunii februarie si martie 2013, termenul prevăzut de lege nefiind respectat.
2. Salariile polițiștilor locali au fost calculate începând cu data de 01.01.201 1 conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 201 1 a personalului plătit din fonduri publice, astfel, "(1) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.
(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum și cuantumul gradațiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(5) In salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, tăceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009 și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege".
In conformitate cu prevederile OMAI nr. 7/2011 privind aprobarea nivelului maxim al cheltuielilor de personal aferent bugetului general centralizat al unităților administrativ-teritoriale pe anul 201 1, la nivelul Primăriei Municipiului C. a fost repartizat un plafon de cheltuieli de personal, ținându-se cont de plățile efective din luna noiembrie 201 0.
Din plafonul menționat, Primăriei Municipiului C. (ordonator principal de credite), a repartizat instituției noastre pentru cheltuieli de personal suma totală de 6.238 mii lei, stabilită strict pentru salarizarea funcțiilor ocupate, având la baza drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2010, suma care nu permitea creșterea nivelului plaților fata de perioada menționata.
Potrivit art. 9, alin. (2) din Legea responsabilității fiscale bugetare nr. 69/2010, "totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare". Astfel, Politia L. a Municipiului C., a fost in imposibilitate de a solicita suplimentarea prevederilor aprobate la cheltuieli de personal, in primul rând datorita plafonului impus de OMAI nr. 7/2011, iar in al doilea rând ținând cont de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 69/2010, care interzic rectificarea bugetara.
Prin adresa nr. 840/05.01.201 1, ANAF - Direcția Generala a Finanțelor Publice a Județului D., a solicitat Primăriei Municipiului C. situația nivelului maxim al cheltuielilor de personal pe anul 2011.
Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, "(1) Prin aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se autorizează, pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile bugetare, după caz.
(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), in cadrul cărora se angajează, se ordonanțează si se efectuează plați, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depășite.
(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate.
(4) Angajarea si utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, in condițiile legii.
(5) Pentru acțiunile multianuale se înscriu in buget, distinct, creditele de angajament si creditele bugetare.
(6) In vederea realizării acțiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, in limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv".
Astfel, acordarea procentul de 7,5 % aplicat salariului de baza începând cu data de 01.01.2011 constituia o încălcare a prevederilor legale menționate, constituita ca infracțiune potrivit prevederilor legii bugetare.
In anul 2012, prevederea aprobata la cheltuieli de personal prin rectificare bugetara, a permis emiterea deciziilor de majorare cu 7,5 % a salariilor de baza pentru personalul Politiei Locale a Municipiului C., începând cu data de 01.1 1.201 2.
Având in vedere considerentele expuse, solicită admiterea excepției inadmisibilității introducerii cererii raportat la prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca fiind vădit neîntemeiata, pentru motivele expuse pe larg anterior.
In drept, se întemeiază pe dispozițiile art. 205 si urm. Cod procedura civila si pe dispozițiile legale anterior menționate și depune următoarele înscrisuri: Deciziile nr. 2823/2011, 2824/2011, 420/2012 si 2934/201 1, adresa ANAf — Direcția Generala a Finanțelor Publice a Județului D. nr. 840/05.01.2011.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Reclamanții sunt funcționari publici de execuție – desfășurându-și activitatea în cadrul Poliției Locale a municipiului C., în calitate de polițiști locali.
Prin Deciziile nr. 457/2012, 458/2012, 425/2012, 459/2012 și 460/2012, directorul executiv al Poliției Locale a Municipiului C. a dispus ca, începând cu data de 28.06.2012 ȘI 24.07.2012, reclamanții să fie reîncadrați în funcții, fiind stabilit și salariul de bază al acestora.
De asemenea, prin aceleași Decizii, s-a menționat că reclamanții vor beneficia de plata drepturilor bănești actualizate de la data încetării raporturilor de serviciu și până la data reintegrării efective.
Prin Deciziile nr. 596/2012, 696/2012, 715/2012, 728/2012 și 589/2012, directorul executiv al Politiei Locale a Municipiului C. a dispus ca, începând cu data de 01.11.2012, salariul de bază al fiecăruia dintre reclamanți să se majoreze cu 7,5% - corespunzător a 3 clase de salarizare succesivă.
D. temei de drept pentru emiterea acestor din urmă Decizii au fost indicate prevederile art. 6 alin. 4 din Legea nr. 285/2010 – privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și dispozițiile Legii-Cadru nr. 284/2010 - privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Printr-un memoriu adresat atât Sindicatului Administrației Publice "Forța Legii" cât instituției pârâte – înregistrat la pârâtă sub nr. 989/24.01.2013 -, reclamanții au solicitat acordarea diferențelor salariale reprezentând procentul de 7,5% aplicat salariului de bază și pentru perioada 01.01._12 însă, prin adresa nr. 1000/11.02.2012, Poliția L. a Municipiului C. le-a comunicat că nu există un temei legal pentru a putea da curs respectivei cereri.
Conform dispozițiilor art. 33 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, "La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010 pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute, stabilindu-se clasa de salarizare și coeficientul de ierarhizare corespunzător acesteia".
Potrivit prevederilor Notei 3 la Anexa I - familia ocupațională de funcții bugetare "administrație" -, din Legea anterior menționată, "Pentru compensarea activității specifice salariul de bază al polițiștilor comunitari se majorează cu până la 3 clase de salarizare succesive, prin act administrativ al ordonatorului de credite".
Așa cum statuează art. 10 alin. (5) din același act normativ - Legea-cadru nr. 284/2010 -, "Diferența dintre două clase de salarizare succesive este de 2,5 % din salariul de bază, solda/salariul de funcție, indemnizația lunară de încadrare, utilizându-se rotunjirea la a doua zecimală a coeficienților de ierarhizare aferenți claselor de salarizare".
Coroborând prevederile legale anterior menționate se reține faptul că salariul de bază cuvenit polițiștilor comunitari reîncadrați în funcții începând cu data de 01.01.2011 – stabilit în conformitate cu prevederile Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010 -, trebuie majorat cu până la 3 clase de salarizare succesive - pentru compensarea activității specifice salariul de bază al polițiștilor comunitari -, printr-un act administrativ al ordonatorului de credite.
Prin urmare, după adoptarea Deciziile nr. 457/2012, 458/2012, 425/2012, 459/2012 și 460/2012 – acte pe care reclamanții nu aveau interes să le conteste, așa cum susține pârâta, din moment ce salariul de bază indicat în cuprinsul acestora fusese stabilit în mod corect, în conformitate cu prevederile Legii-Cadru nr. 284/2010 (privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice) și ale Legii nr. 285/2010 (privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice) -, pârâta era ținută să adopte un alt act administrativ, prin care să le acorde reclamanților și drepturile conferite de Nota 3 a Anexei I la Legea nr. 284/2010.
De altfel, la un moment ulterior intrării în vigoare a Legii-Cadru nr. 284/2010, pârâta a și procedat în acest fel – emițând, în data de 08.11.2012, Deciziile nr. 596/2012, 696/2012, 715/2012, 728/2012 și 589/2012 însă, prin respectivele Decizii, salariul de bază al fiecăruia dintre reclamanți a fost majorat cu 7,5% (corespunzător a 3 clase de salarizare succesivă) numai începând cu data de 01.11.2012, și nu de la momentul reîncadrării în funcțiile publice de execuție (de polițiști locali), respectiv 01.01.2011.
Prin urmare, pârâta recunoaște, în mod indirect, că reclamanții erau îndrituiți a obține drepturile salariale reglementate de Nota 3 a Anexei I la Legea nr. 284/2010 de la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ (01.01.2011) – în contextul în care respectivul text de lege nu a suferit nicio modificare, având aceeași formă ca în momentul publicării în Monitorul Oficial și la momentul 08.11.2012.
Referirile reclamantei la dispozițiile OMAI nr. 7/2011, la Legea responsabilității fiscale bugetare nr. 69/2010 și la Legea nr. 273/2006 nu pot conduce, sub nicio formă, la concluzia că anumite drepturi salariale prevăzute în mod expres de Legea-Cadru nr. 284/2010 (legiuitorul folosește sintagma salariul de bază "se majorează" și nu "se poate majora", astfel încât este obligatorie adoptarea unui act în acest sens, și nu lăsată la libera apreciere a persoanei care are competența de emitere a respectivului act), pot să nu fie acordate beneficiarilor, sub pretextul că "la nivelul Primăriei Municipiului C. a fost repartizat un plafon de cheltuieli de personal, ținându-se cont de plățile efective din luna noiembrie 2010", ori că "totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare".
Un act normativ în vigoare - Legea-Cadru nr. 284/2010 -, trebuie a fi respectat de către toți ordonatorii de credite, iar aceștia au obligația de a întocmi un buget în care să prevadă cheltuieli de personal într-un asemenea cuantum încât să poată fi achitate funcționarilor publici de execuție care au raporturi de serviciu cu o instituție publică toate drepturile salariale conferite de legiuitor. Într-un stat de drept, nu este admisibil ca o instituție publică locală să nu acorde funcționarilor publici care-și desfășoară activitatea în cadrul său decât o parte dintre drepturile salariale cuvenite prin lege - cu singura justificare că ordonatorii principali de credite nu-i alocă suficiente fonduri pentru plata integrală a acestora. Dacă s-ar accepta o astfel de logică, s-ar ajunge la situația ca drepturile salariale – deși prevăzute în legea salarizării -, să fie acordate în raport de bunul plac al ordonatorilor de credite – care alocă sau nu fonduri pentru plata acestora - și, de asemenea, momentul de la care se acordă să nu fie stabilit de legiuitor ci să rămână la latitudinea conducătorului instituției publice – în speță sporul solicitat de reclamanți a fost acordat după un an și 10 luni de la momentul intrării în vigoare a Legii care îl reglementa -, lucru inadmisibil într-un stat care pretinde că se călăuzește după principiul preeminenței dreptului.
Așadar, date fiind cele prezentate, nu se poate susține că pârâta "a fost in imposibilitate de a solicita suplimentarea prevederilor aprobate la cheltuieli de personal" – așa cum se afirmă în cuprinsul întâmpinării – dimpotrivă, aceasta trebuia să întreprindă toate demersurile la Consiliul Local C. și să solicite alocarea unor fonduri suficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale ale polițiștilor locali care-și desfășoară activitatea în cadrul său, or nu a fost prezentată nicio dovadă a efectuării unor demersuri în acest sens.
Pentru considerentele expuse anterior, instanța constată că reclamanții au fost lipsiți – fără temei legal -, de un drept salarial (majorarea salariului de bază cu un procent de până la 7,5 %) în perioada 01.01.2011 – 31.10.2012, astfel încât sunt îndreptățiți să solicite obligarea pârâtei la acordarea acestuia.
D. urmare, va fi admisă acțiunea și, în consecință, va fi obligat pârâtul să acorde fiecăruia dintre reclamanți o majorare a salariului de bază cu un procent de 7,5 % - corespunzător a 3 clase de salarizare succesivă -, pentru perioada 01.01.2011 – 31.10.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanții B. I., C. D., E. M., I. C. și M. C. - reprezentați de Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii", cu sediul în C., . nr. 32, județul D., în contradictoriu cu pârâta Poliția L. C., cu sediul în C., . nr. 22, județul D., având ca obiect acordarea drepturilor salariale funcționarilor publici.
Obligă pârâtul să acorde fiecăruia dintre reclamanți o majorare a salariului de bază cu un procent de 7,5% - corespunzător a 3 clase de salarizare succesivă -,pentru perioada 01.01._12.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 27 Noiembrie 2013.
Președinte, E. S. | ||
Grefier, A. G. C. |
E. S. /09.12.2013
A.C. /7 ex./03 Decembrie 2013
| ← Pretentii. Sentința nr. 1367/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 8574/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
