Obligaţia de a face. Sentința nr. 8510/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8510/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-11-2013 în dosarul nr. 10132/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 8510/2013
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. V.
Grefier L. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta Ș. (F. C.) M. și pe pârâta U. S. HARET, chemat în garanție M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI TURISMULUI, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta Ș. (F. C.) M. prin avocat C. P., lipsind pârâta U. S. HARET și chemat în garanție chemat în garanție - M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI TURISMULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța a pus în discuția părților admisibilitatea cererii de chemare în garanție:
Avocat C. P. a fost de acord cu admiterea în principiu a cererii de chemare în garanție.
Nemaifiind alte cereri de formulat, s-a constatat dosarul în stare de judecată, acordându-se cuvântul pe fond:
Avocat C. P. pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, admiterea cererii de chemare în garanție, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
La data de 03.06.2013 reclamanta Ș. (F. C.) M., în contradictoriu cu pârâții UNIVERSITATEA "S. HARET" și M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la eliberarea diplomei de licență ca urmare a absolvirii Facultății de Psihologie din cadrul Universității "S. Haret".
În fapt, în sesiunea iulie 2009, reclamanta a susținut și promovat examenul de licență, în calitate de absolventă ale Facultății de Psihologie, din cadrul Universității S. Haret, examen în urma căruia a dobândit titlul de licențiat în PSIHOLOGIE conform adeverințelor anexate.
Deși au trecut trei ani de la data promovării examenului de licență Universitatea S. Haret nu a eliberat diplomele de licență, deși, completarea formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maximum 12 luni de la finalizarea studiilor.
Reclamantele au solicitat Universității S. Haret eliberarea acestor diplome, însă până în prezent nu au primit nici un răspuns la cererea formulată.
Precizează că, din cauza faptului că nu a prezentat diploma de licență studii, din motive independente de voința lor, conducerea instituțiilor de învățământ în cadrul cărora activau, a retrogradat-o din funcția de profesor și a fost reîncadrată în funcția de educatoare cu afectarea drepturilor salariale.
În drept invocă art. 1 alin. 1, art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Au depus la dosar taxa judiciară de timbru, adeverințe eliberate de U. S. H., C. I., certificat de naștere, certificat de căsătorie, contract de studii.
Pârâta Universitatea S. Haret a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție a MECTS solicitând ca acesta să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în Diploma de Licență și a suplimentului la diplomă pentru reclamantă în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii sub sancțiunea prevăzută de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 și a daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere, până la eliberarea efectivă a actelor de studii solicitate, cu cheltuieli de judecată.
În drept invocă dispozițiile art. 72-72 N. C. P. C. și art. 18 din Legea nr. 554/2004, coroborate cu art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
A depus taxa judiciară de timbru, înscrisuri, practică judiciară.
Chematul în garanție M. Educației Naționale a formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanție solicitând respingerea acesteia.
În motivarea arată că între M. Educației Naționale și Universitatea S. Haret București nu există un raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cereri. Precizează că adresa nr. 986/26.10.2009 vizează suplimentarea necesarului de diplome pentru anul 2008 și nu pentru anul 2009, iar datele și adresele despre care face vorbire pârâta USH, nu se regăsesc comunicate către Minister, în concluzie Universitatea S. Haret nu și-a îndeplinit obligația de a transmite o adresă completă către MEN, în vederea eliberării diplomelor de licență, și nimeni nu poate răspunde pentru ceea ce nu i s-a cerut.
Prin netransmiterea adresei menționate, Universitatea nu poate chema în garanție M.E.N., întrucât chemarea în garanție în acest sens este inadmisibilă, nimeni neputând invoca în apărarea sa propria vină, în concluzie M. E .N. nu poate fi acuzat că ar fi refuzat în mod nejustificat emiterea acordului de tipărire, atât timp cât nu i s-a cerut eliberarea respectivului acord și nici nu i s-au transmis datele necesare în acest sens.
În concluzie solicită respingerea cererii de chemare în garanție.
Invocă prevederile art. 2 din Legea 288/2004 și art. 5 alin 1 din Ordinul 2284/2007.
La termenul de judecată din data de 07.10.2013 instanța, în baza art. 72 N.C.P.C., a admis în principiu cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale formulată de către pârâta Universitatea S. Haret.
Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că reclamantul a absolvit Universitatea „S. Haret”, Facultatea de Psihologie, specializarea Psihologie, promoția 2009, obținând Titlul de Licențiați în Psihologie. În acest sens, Universitatea pârâtă a eliberat adeverința nr. 3934/23.07.2009.
Ca atare, Universitatea are obligația ca, ulterior eliberării adeverințelor de studii, să elibereze și diplomele de licență.
Aceasta întrucât actele prin care se recunoaște reclamantului calitatea de licențiat, nefiind revocate sau anulate, se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate de care beneficiază orice act administrativ.
Este adevărat că prevederile art. 2 din Legea III. 288/2MM privind organizarea studiilor universitare impun că „Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.”
Iar actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare Ia momentul înscrierii în anul I de facultate.
Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.
Nu pot fi recunoscute acte de studii eliberate în mod nelegal persoanelor care au urmat studii cu nerespectarea prevederilor legale.
Însă, calitatea de unitate de învățământ superior acreditată sau neacreditată a Universității S. Haret, ce vizează în mod exclusiv eventuala culpă a acestei universități, nu poate prejudicia reclamantul care, în baza teoriei „aparenței dreptului”, s-au încrezut cu bună credință în situația prezentată de pârâtă și care, în aceste condiții, nu pot fi victimele lipsei de acreditare.
Se constată că, într-adevăr, există o anumită procedură privind acreditarea/autorizarea provizorie a specializărilor instituțiilor de învățământ (potrivit art. 17 alin. 1 lit. b din OUG nr. 75/2005, ARACIS are atribuții în domeniul acreditării: … evaluează în temeiul standardelor și al metodologiei aprobate prin hotărâri ale Guvernului, la cerere sau din proprie inițiativă, și propune autorizarea, respectiv acreditarea furnizorilor de învățământ superior și a programelor lor de studii. Pe baza rapoartelor de acreditare, M. Educației și Cercetării elaborează actele normative pentru înființarea de structuri de învățământ superior).
Însă procedura în cauza nu vizează raporturile juridice ale Universității cu reclamantul, ci pe acelea cu autoritățile administrației competente în materie.
Altfel spus, eventualele abateri ale Universității pârâte în derularea procesului de învățământ la specializările/programele de studii organizate în formele de învățământ neacreditate sau neautorizate nu poate fi imputat reclamantului aflat în eroare comună cu privire la legalitatea formei de învățământ absolvite, iar acestuia nu i se poate crea sau menține un statut juridic incert.
Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că reclamantul a absolvit Universitatea „S. Haret”, Facultatea de Sociologie-Psihologie, specializarea Psihologie, promoția 2009, obținând Titlul de Licențiați în Psihologie. În acest sens, Universitatea pârâtă a eliberat adeverința nr.3934/23.07.2009.
Ca atare, Universitatea are obligația ca, ulterior eliberării adeverințelor de studii, să elibereze și diplomele de licență.
Aceasta întrucât actele prin care se recunoaște reclamantului calitatea de licențiat, nefiind revocate sau anulate, se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate de care beneficiază orice act administrativ.
Este adevărat că prevederile art. 2 din Legea III. 288/2MM privind organizarea studiilor universitare impun că „Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.”
Iar actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare Ia momentul înscrierii în anul I de facultate.
Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.
Nu pot fi recunoscute acte de studii eliberate în mod nelegal persoanelor care au urmat studii cu nerespectarea prevederilor legale.
Însă, calitatea de unitate de învățământ superior acreditată sau neacreditată a Universității S. Haret, ce vizează în mod exclusiv eventuala culpă a acestei universități, nu poate prejudicia reclamantul care, în baza teoriei „aparenței dreptului”, s-au încrezut cu bună credință în situația prezentată de pârâtă și care, în aceste condiții, nu pot fi victimele lipsei de acreditare.
Se constată că, într-adevăr, există o anumită procedură privind acreditarea/autorizarea provizorie a specializărilor instituțiilor de învățământ (potrivit art. 17 alin. 1 lit. b din OUG nr. 75/2005, ARACIS are atribuții în domeniul acreditării: … evaluează în temeiul standardelor și al metodologiei aprobate prin hotărâri ale Guvernului, la cerere sau din proprie inițiativă, și propune autorizarea, respectiv acreditarea furnizorilor de învățământ superior și a programelor lor de studii. Pe baza rapoartelor de acreditare, M. Educației și Cercetării elaborează actele normative pentru înființarea de structuri de învățământ superior).
Însă procedura în cauza nu vizează raporturile juridice ale Universității cu reclamantul, ci pe acelea cu autoritățile administrației competente în materie.
Altfel spus, eventualele abateri ale Universității pârâte în derularea procesului de învățământ la specializările/programele de studii organizate în formele de învățământ neacreditate sau neautorizate nu poate fi imputat reclamantului aflat în eroare comună cu privire la legalitatea formei de învățământ absolvite, iar acestuia nu i se poate crea sau menține un statut juridic incert.
Din probele administrate rezultă derularea raporturilor reclamantului, în calitate de student, cu Universitatea S. Haret, inclusiv faptul că acesta și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, respectiv plata taxelor de studii, susținerea și promovarea tuturor examenelor inclusiv a celui de licență. La rândul său, Universitatea a procedat la eliberarea actelor de studii completate (cu excepția diplomelor de licență). Altfel spus, Universitatea S. Haret a creat, față de studenții înmatriculați (actuali absolvenți) aparență de legalitate a formelor de învățământ (aparența rezultată din încheierea contractelor de școlarizare, încasarea taxelor, organizarea și desfășurarea de examene, inclusiv de licență etc).
Mai mult, chiar și în prezent Universitatea indică absolvenților faptul că, referitor la baza legală a organizării și desfășurării formelor de învățământ la distanță și cu frecvență redusă, aceasta este reprezentată de art. 60 al. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995 care prevede că activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri la zi". De asemenea, tot Universitatea indică faptul că art. 3 alin. 3 din Legea nr. 88/1993, cât si art. 29 al. 3 din Legea nr. 87/2006 stabilesc că evaluarea și acreditarea se fac la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență care conduce la o calificare universitară distinctă (specializare), nefăcând nicio referire expresă sau tacită la formele de învățământ (în acest sens, adeverința de licență emisă reclamanților).
Altfel spus, Universitatea pârâtă creează reclamantului, aparența de legalitate a organizării și desfășurării acestor forme de învățământ. Toate împrejurările de fapt indicate mai sus sunt suficiente a conchide că reclamantul se putea încrede în aparență de legalitate a formelor de învățământ.
Pe lângă aceste argumente, se reține mai ales faptul că adeverința eliberată reclamantului este valabilă, întrucât nicio autoritate administrativă sau instanță judecătorească nu s-a pronunțat în sensul revocării/constatării nulității sau anulării actului.
Or, de vreme ce adeverința nu a fost revocată sau, după caz, anulată, aceasta produce în continuare efecte juridice, ceea ce presupune că beneficiarului lui trebuie să i se recunoască toate drepturile conferite de lege pe baza acesteia.
A interpreta în sens contrar înseamnă a prejudicia grav interesele absolvenților, prin acordarea de diplome nerecunoscute de MECTS și, implicit, nici de alte autorități ale statului, absolvenții riscând sa fie excluși din carieră, din viața socială, în condițiile în care au fost admiși la studii de către Universitatea S. Haret, au achitat taxele de școlarizare, au promovat examenele din cursul anilor, precum și examenul de licență.
Potrivit art. 18 alin.(1) /lg.554/2004 instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Pentru aceste considerente, în baza art. 1 și 18 alin.1 din Legea nr. 554/2004, instanța va admite acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Universitatea S. Haret, și va obliga pârâta să elibereze reclamantului diploma de licență.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, formulată în contradictoriu cu pârâtul MECTS, se retine ca obiectul acesteia este “obligarea MECTS la aprobarea tipăririi formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă”, se reține că prin adresa nr._/25.06.2009, Universitatea a solicitat MECTS aprobarea pentru a putea tipări formularele tipizate la Romdidac.
Deși pârâtul chemat în garanție se apără afirmând că ar fi avizat tipărirea formularelor tipizate, nu face această dovadă și, mai mult, susține, prin întâmpinare, că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu.
Astfel cum s-a reținut în cele ce preced, nici o autoritate administrativă sau instanță de judecată nu s-au pronunțat în sensul revocării sau constatării nulității absolute precum și a anulării adeverinței de licență, motiv pentru care ea își produce efecte juridice.
Adeverința de licență, se bucura de prezumția de legalitate, iar în acest context se recunoaște reclamanților calitatea de licențiați în specializările urmate.
Chiar M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului recunoaște prin întâmpinare că a avizat achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din promoțiile 2008, 2009 și 2010, ceea ce înseamnă că a recunoscut specializarea reclamanților.
Cum obligația pârâtei USH, asupra căreia instanța a statuat în considerentele expuse anterior, este corelativă obligației pârâtului MECTS de a aproba formularele tipizate, urmează ca cererea de chemare în garanție să fie admisă în parte și obligată pârâta chemată în garanție la executarea obligației, respectiv să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta Ș. (F. C.) M., cu domiciliul în C. .. 7, .. 5, ., și obligă pârâta să elibereze reclamantei diploma de licență și suplimentului la diplomă.
Admite în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Universitatea S. Haret cu sediul în București, .. 13, sector 3 în contradictoriu cu pârâtul METCS cu sediul în București, . nr. 28-30, sector 1 și obligă pârâtul chemat în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamantă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 18 Noiembrie 2013.
Președinte, A. G. V. | ||
Grefier, L. M. |
Red. A. Vasilescue
L.M. 10.12.2013
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 163/2013.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 171/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
