Pretentii. Sentința nr. 4391/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4391/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 23027/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 4391/2013
Ședința publică de la 26 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. G.
Grefier M. M.-S.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul R. F., în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța consideră cauza în stare de judecată și o reținute spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul D. sub nr._, în data de 05.12.2012 reclamantul R. F. a chemat în judecată pe pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, aceștia să fie obligați, în solidar, să-i restituie contravaloarea taxei pentru emisiile poluante - în cuantum de 5.129 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat faptul că, în anul 2012, a achiziționat un autoturism marca BMW, având nr. identificare WBAPE110X0WJ70249 – înmatriculat pentru prima oară într-un stat membru al Uniunii Europene în anul 2008 – iar, in vederea înmatriculării acestuia in România, a fost obligat să achite taxa de poluare la prima înmatriculare anterior menționată – fapt atestat de chitanța ., nr._/27.11.2012 .
Reclamantul a menționat faptul că a solicitat A.F.P. C. sa-i fie restituita taxa de poluare, însă pârâta i-a comunicat că nu există temei legal pentru a dispune o astfel de măsură.
Reclamantul a pretins că plata taxei de poluare pentru autovehicule reprezintă o obligație derivata din prevederile OUG 50/2008, care contravine art. 110 (fost art. 90) din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, ce interzice statelor membre sa instituie taxe contrare principiilor Tratatului.
Or, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeana, statul nostru si-a asumat obligația de a respecta dispozițiile Tratatului, încă dinaintea aderării, condiție a priori a acesteia.
Prin Legea nr. 343/2006 au fost introduse in Capitolul 21 din Codul fiscal, art. 214"-2143 ce au instituit "Taxe speciale pentru autoturisme si autovehicule", cunoscute ca taxe speciale de prima înmatriculare pentru faptul ca erau percepute cu ocazia primei înmatriculări in România.
Potrivit acestei reglementari, taxa de prima înmatriculare era impusa tuturor autovehiculelor, la prima înmatriculare, indiferent de vechime si proveniența, dar nu era impusa autovehiculelor deja înmatriculate in România. Potrivit expunerii de motive, taxa a fost instituita pentru protejarea mediului înconjurător si pentru a preveni importurile de autoturisme second-hand din Uniunea Europeana.
La 21.03.2007, Comisia Europeana a emis comunicatul de presa IP/07/372 prin care a informat ca modalitatea de impozitare a autovehiculelor in Malta si România încalcă dreptul comunitar si a trimis notificări oficiale celor doua state in vederea modificării legislative, urmând ca in caz de neconformare sa declanșeze „procedura infringement”, procedura pentru constatarea neîndeplinirii de către un stat a obligațiilor ce decurg din tratatele comunitare.
Sub presiunea Comisiei si a procedurii de infringement declanșate, Guvernul a adoptat un nou act normativ - respectiv Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008, intrata in vigoare la 01.07.2008. Potrivit art. 1 din Ordonanța, se instituie taxa de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru Mediu si se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, in scopul finanțării programelor si proiectelor pentru protecția mediului. Noua taxa se datorează cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul in România, fără distincție daca este produs in tara sau străinătate, daca este nou sau vechi. Determinarea cuantumului taxei se realizează, conform art. 6 din același act normativ, pe baza unor criterii obiective cum ar fi - tipul motorului, capacitatea cilindrica, clasa de poluare cu luarea in considerare a deprecierii autovehiculelor conform unor coeficienți descriși in Anexa 4. Cu ocazia calculului se pot acorda reduceri in funcție de abaterile de la situația standard.
Prin modificările aduse acestui act normativ de Ordonanțele de Urgenta ale Guvernului nr. 208/2008, 218/2008 si 7/2009 se introduc, începând cu data de 15.12.2008, elemente de discriminare in sensul ca anumite categorii de autovehicule sunt exceptate in perioada 15.12._09 de la plata taxei pe poluare, se măresc taxele de poluare pe criteriul datei înmatriculării, iar scutirea operează si ea pe acest criteriu.
La data de 26.06.2009, Comisia a comunicat autorităților romane declanșarea etapei precontencioase a acțiunii in constatarea neîndeplinirii obligațiilor (cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației romanești care vizează taxarea autovehiculelor second-hand in România cu art. 90 din Tratatul Comunității Europene). Comunicatul de presa al Comisiei din 25.06.2009 semnala: "conform legislației romanești in vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria Euro4 cu o capacitate cilindrica de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata taxei de poluare in România daca se înmatriculează pentru prima data in orice stat din U.E. in perioada 15.12._09. Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. Din acest punct de vedere, modul in care este formulata legislația româneasca pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi”.
In conformitate cu jurisprudența constanta a Curții de Justiție Europene, statele membre pot prevedea taxarea diferențiata a unor produse similare, cu condiția ca aceasta sa se bazeze pe criterii obiective si sa nu aibă ca efect protejarea producției naționale. In opinia comisiei, nu este o cerința pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a mașinilor.
In anumite cazuri aceasta ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state. . aplicării cerinței de «prima înmatriculare», toate mașinile noi înmatriculate in perioada stabilita de legislația româneasca, care intra direct pe piața mașinilor de ocazie din aceasta tara, circula fără sa fie supuse acestor taxe.
Pe de alta parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează sa fie înregistrate in România in aceeași perioada, dar nu pentru prima data, si care intra in concurenta directa cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale""".
Astfel, restituirea taxei percepute in temeiul Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 și a Legii nr. 9/2012 - ca de altfel in temeiul oricărei legislații naționale -, se justifica, in primul rând, pe o cauza generala . legislației naționale cu cea comunitara, mai exact pe încălcarea normei comunitare.
Așa cum a statuat CEJ, compatibilitatea taxării autovehiculelor se analizează prin prisma dispozițiilor art. 110 (fost 90) din Tratatul Comunității Europene care limitează libertatea statelor membre, in materie fiscala, interzicând taxe discriminatorii si protecționiste, adică acele taxe care discriminează produsele importate de cele provenind de pe piața interna sau protejează anumite produse împotriva produselor concurente.
Cum dispozițiile comunitare au efect direct pe verticala, potrivit Constituției României, jurisprudenței Curții Europene de Justiție, precum si prevederilor Legii nr. 157/2005, conținând interdicții necondiționate, remediul încălcării acestora este restituirea taxei impuse.
Ca atare, având in vedere principiului supremației dreptului comunitar, orice norma comunitara are forța juridica superioara normelor naționale, chiar si atunci când acestea din urma sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei in ierarhia sistemului juridic național si de acela al normei comunitare.
Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuata si prin hotărârile pronunțate de CJE în cauzele Flaminio C. v. Enel (15 iulie 1964), precum și Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a (9 martie 1978).
Potrivit considerentelor CEJ, redate în aceste hotărâri, la . Tratatului, acesta a devenit parte integranta a ordinii juridice a statelor membre, instanțele din aceste state fiind obligate sa îl aplice.
Curtea a reținut ca "o instanța naționala ce este chemata, în limitele competentei sale, sa aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi, daca este necesar chiar refuzând sa aplice legislația naționala, inclusiv cea adoptata ulterior, nefiind necesar ca instanța sa ceara sau sa aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativa sau de către Curtea Constituționala".
In consecința, judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competenta, atunci când da efect direct dispozițiilor art. 110 din Tratat sa aplice procedurile naționale in așa fel încât drepturile prevăzute in Tratat sa fie deplin si efectiv protejate.
In acest sens, CJE a statuat, in cauza T., ca "articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzură de pe piața națională. "
Mai mult, CEJ a declarat cu mult timp înainte ceea ce este relevant, in materia taxei autovehiculelor second-hand, in cauza C-47/1988 Comisia/Danemarca, si anume in ce măsura modul de calcul al taxei introdusa prin Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 asigura neutralitatea, egalitatea taxei impuse unui autovehicul second-hand, ce urmează a fi înmatriculat pentru prima data in România, cu taxa reziduala a unui autovehicul similar (ca grad de depreciere si motorizare) deja înmatriculat in România.
Exigentele impuse unei astfel de taxe sunt de mult explicate in cauza de mai sus, cu următorul exemplu: "Valoarea autovehiculului nou este compusa din prețul acestuia Ia care se adaugă taxa de prima înmatriculare, raportul dintre cele doua componente se păstrează constant pe toata durata de funcționare a autovehiculului. Spre exemplu, la momentul la care valoarea autovehiculului a scăzut cu 50%, atât valoarea reziduala a prețului cat si valoarea reziduala a taxei de prima înmatriculare plătită se vor diminua cu același procent, respectiv de 50%."
In consecința, o taxa de prima înmatriculare nediscriminatorie pentru un autovehicul similar ( ca vechime, motorizare ), dar importat dintr-un stat membru, trebuie sa aibă un cuantum de cel mult 50% din valoarea taxei de prima înmatriculare plătită pentru același autovehicul in stare noua. Impunerea unei taxe mai mari s-ar reflecta . prețului final al autovehiculului importat, ce ar deveni astfel mai puțin atractiv decât cel deja înmatriculat in statul membru.
Prin urmare, si de aici rezulta caracterul discriminatoriu si drept consecința, incompatibilitatea acestor dispoziții naționale cu cele ale art. 110 (fost 90) din Tratatul Comunității Europene.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 110 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, art. 148, alin 2 si 4 din Constituția României, art. 21 alin. 4 si art. 117 din Codul de procedura fiscala, precum si jurisprudența CEJ - C- 47/1988 - Comisia/Danemarca, C- 345/1993 Americo Tadeu, Joao Nunes/Fazenda Publico si Ministerio Publico, C- 393/1998 A. Gomes Valente/Fazenda Publico, C- 290/2005 si C333/2005 Akos Nasadi si I. N./Vam-es Peziigyorseq Alfoldi, Regionalis Parancsnoksâga, cauza T., C-402/09, 27.01.2011 și cauza N. contra României.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Deși lega citați, pârâții nu au înțeles să formuleze întâmpinare.
Au fost depuse la dosar: copia cererii de restituire a taxei de poluare – înregistrată la A.F.P. C. sub nr._/06.12.2012 -, și răspunsul primit la aceasta; copia Deciziei privind stabilirea taxei pt. emisiile poluante provenite de la autovehicule; copia chitanței ., nr._/27.11.2012; copie după certificatul de înmatriculare - eliberat de autoritățile germane -, al autoturismului marca BMW, având nr. identificare WBAPE110X0WJ70249 și traducerea acestuia în limba română; copie după cartea de identitate - eliberată de autoritățile române -, a vehiculului anterior menționat, având nr. de înmatriculare_ ; copia unui înscris intitulat „factura nr._” – redactat în limba germană -, încheiat în data de 13.08.2012, precum și traducerea actului în limba română, copia facturii nr. 531/13.09.2012 și a chitanței purtând nr. 531/13.09.2012.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Conform celor menționate în factura nr. 531/13.09.2012, reclamantul a achiziționat un automobil marca BMW, având nr. identificare WBAPE110X0WJ70249, de la societatea "Herbal Wholesale S.R.L."
Anterior, sus-numita societate achiziționase respectivul autoturism de la cetățeanul Jorg Furmanek – fapt certificat de înscrisul intitulat „factura nr._” (redactat în limba germană), încheiat în data de 13.08.2012.
Autovehiculul marca BMW, având nr. identificare WBAPE110X0WJ70249 fusese înmatriculat în Germania, în data de 30.09.2008 – conform celor înscrise în certificatul de înmatriculare al respectivului vehicul, eliberat de autoritățile germane.
Cartea de identitate a automobilului anterior menționat - eliberată de autoritățile române -, atestă faptul că respectivul autoturism a fost înmatriculat în România la data de 27.11.2012 - fiindu-i atribuit nr. de înmatriculare_ -, în timp ce chitanța ., nr._/27.11.2012 certifică faptul că, la înmatriculare, reclamantul a achitat taxa de poluare prevăzută de Legea 9/2012, în cuantum de 5.129 lei.
Ulterior, prin cererea înregistrată sub nr._/06.12.2012, reclamantul a solicitat A.F.P. C. să i se restituie contravaloarea acestei taxe, însă pârâta a refuzat să dea curs respectivei cereri.
Taxa de poluare la prima înmatriculare a fost introdusă de legiuitor prin O.U.G. 50/2008 – care la art. 4 instituia obligativitatea plății taxei de poluare -, act normativ intrat în vigoare la data de 01.07.2008, așadar după data aderării României la Uniunea Europeană.
Tratatul Uniunii Europene reglementează în art. 90 (86) obligația statelor membre de a nu stabili direct sau indirect pentru produsele altui stat membru impuneri interne de orice natură superioare celor stabilite direct sau indirect pentru produsele naționale similare, prin urmare statul membru nu poate stabili impuneri interne de natură să protejeze indirect alte produse naționale.
Prin hotărârea I. T. c. Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, Administrația F. pentru Mediu și Ministerul Mediului – cauza C-402/09 -, CJUE a statuat că "Articolul 110 TFUE (fostul art. 90 din Tratatul Uniunii Europene) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională".
Interpretarea privește taxa de poluare achitată pentru înmatricularea vehiculelor de ocazie (second-hand) nu și taxa achitată pentru înmatricularea unui autoturism nou - O.U.G. nr. 50/2008 instituind o astfel de taxă de poluare atât pentru prima înmatriculare a vehiculelor noi cât și pentru înmatricularea în România a vehiculelor înmatriculate anterior într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Așadar, prin O.U.G. nr. 50/2008 - în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 – 14 decembrie 2008 -, România a stabilit indirect, pentru produsele provenind din Uniune, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă de poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută.
Este adevărat că O.U.G. nr. 50/2008 a fost modificată ulterior însă, și ultima reglementare – până la abrogarea prin Legea nr. 9/2012 -, la art. 4 lit. a) statua că „Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România”, fără ca textul să facă distincția nici între autovehiculele produse in România și cele produse în afara acesteia, nici între autovehiculele noi și cele second-hand. Prin urmare, cele precizate mai sus își păstrează valabilitatea, astfel încât, și în ultima formă, textul de lege anterior menționat stabilea indirect, pentru produsele provenind din Uniune, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă de poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România (indiferent dacă vehiculul fusese produs în România sau în alte state membre UE) - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută.
Reglementată în acest mod, taxa de poluare diminua sau era destinată să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Ca atare, și ultima formă a O.U.G. nr. 50/2008 era contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să facă mai puțin atractivă opțiunea de a introduce în România autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, favorizând astfel vânzarea autovehiculelor second-hand deja înmatriculate în România. Or, după aderarea României la UE, nu este admisibil ca o normă fiscală națională să descurajeze sau să fie susceptibilă să descurajeze - chiar și potențial -, importul produselor provenind din alte state membre – în speță Germania -, influențând astfel alegerea cumpărătorilor.
În altă ordine de idei, se remarcă și un alt tip de discriminare - între persoanele care au solicitat înmatricularea autovehiculelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autovehicule ulterior -, doar acestea din urmă achitând taxa de poluare, deși este evident că poluează si autovehiculele primei categorii de persoane. Discriminarea era realizată de legiuitor care legase plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autovehiculele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește".
Ulterior, legiuitorul a adoptat Legea nr. 9/2012 – act normativ care a intrat în vigoare în data de 13.01.2012 și care a abrogat O.U.G. nr. 50/2008 -, care, la art. 4, statuează că: „(1) Obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8; c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării”.
Prin urmare, prin noul act normativ, legiuitorul a înlăturat discriminarea realizată prin prevederile O.U.G. nr. 50/2008 – în sensul că a prevăzut plata taxei și pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în ipoteza înstrăinării vehiculelor de către proprietarii care nu achitaseră taxa specială pentru autoturisme sau taxa de poluare – însă ulterior, prin O.U.G. nr. 1/2012, a fost suspendată până la data de 01.01.2013 aplicarea prevederilor alin. 2 al art. anterior menționat.
În consecință, textul de lege intrând în vigoare la date diferite pentru subiectele de drept destinatare, se realizează o nouă discriminare – în raport de momentul intrării în vigoare a legii -, între persoanele care înmatriculează pentru prima dată un autovehicul în România și cele care dobândesc dreptul de proprietate asupra unui autoturism deja înmatriculat – practic, alin. 1 al art. 4 din Legea nr. 9/2012 având un conținut cvasiidentic cu disp. art. 4 din O.U.G. nr. 50/2008.
Ca atare, cele prezentate cu privire la faptul că O.U.G. 50/2008 era incompatibilă cu legislația Uniunii europene – în sensul că actul normativ menționat contravenea prevederilor art. 110 TFUE -, își păstrează valabilitatea și în ceea ce privește Legea nr. 9/2012.
Date fiind cele expuse anterior, se constată că statul român a creat premizele discriminării între produsele provenite din alte state membre ale comunității europene și produsele de pe piața internă, ceea ce este de natură a încălca principiul neutralității impozitării interne, în cazul competiției dintre produsele aflate pe piața națională și produsele importate, încălcând în acest mod disp. art. 90 din Tratatul Uniunii Europene (art. 110 TFUE).
Conform prevederile art. 148 din Constituție, "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".
Prin urmare, Tribunalul va da eficiență disp. art. 90 din Tratatul Uniunii Europene și va înlătura de la aplicare prevederile art. 4 din. Legea 9/2012, care contravin reglementărilor comunitare.
În aceste circumstanțe, Tribunalul constată că, în mod nelegal, a fost percepută de la reclamant o taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, astfel încât acesta este îndreptățit să solicite a-i fi restituită.
În consecință, în baza art. 8 alin. 1 din Legea 554/2004, va fi admisă acțiunea și vor fi obligate pârâtele A.F.P. C. și A.F.M – în solidar -, să restituie reclamantului suma încasată cu titlu de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în cuantum de 5.129 lei.
Totodată, se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul R. F., domiciliat în C., ., ., ., în contradictoriu cu pârâții Administrația Finanțelor Publice C., având sediul în C., .. 2, jud. D. și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, .. 294, corp A, sector 6, având ca obiect pretenții.
Obligă pârâții, în solidar, să achite reclamantului suma de 5.129 lei - reprezentând taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 26 martie 2013.
Președinte, C. M. G. | ||
Grefier, M. M.-S. |
Red. C.G./24.04.2013/5 ex/
Tehnored. M.M
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 7483/2013.... | Pretentii. Sentința nr. 8899/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
