Anulare act administrativ. Sentința nr. 2790/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2790/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 16209/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 2790/2014
Ședința publică de la 02 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. I.
Grefier C. P.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul R. I. și pe pârâții C. L. C., . C. SRL, R. C. și ASOCIAȚIA L. 22 DECEMBRIE 1989, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul și cons.jur. D. M. pentru pârâtul C. L. C., lipsind ceilalți pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța a acordat cuvântul părților pe excepția inadmisibilității introducerii cererii de chemare în judecată.
Reclamantul R. I. a solicitat respingerea excepției și pe fond admiterea acțiunii.
Cons.jur. D. M. pentru pârâtul C. L. C., a solicitat admiterea excepției și pe fond respingerea acțiunii, conform motivelor invocate prin întâmpinare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
La data de 03 decembrie 2013 reclamantul R. I., având calitatea de Luptător remarcat prin merite deosebite. în Revoluția Română din Decembrie 1989, dovedită prin Certificat nr._, a formulat cerere de chemare în judecată a pârâților C. L. C., . C., R. C. și Asociația L. 22 Decembrie 1989 a revoluționarilor solicitând în contradictoriu cu aceștia:
1. Anulare act
2. Obligarea intimaților pârâți, în baza legii 341/2004, art. 5, alin. 1, lit. c, al cărei beneficiar sunt să-i vândă sau să-i închirieze spațiul comercial din . nr. 9, .>
3. Evaluarea spațiului să se facă de un expert evaluator agreat de instanță.
În motivarea acțiunii, în fapt, arată că, prin adresa nr._ din 25.09.2008, a solicitat Primăriei Municipiului C., cât și R. C., conform Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ să suspende orice act administrativ de vânzare sau închiriere. Menționează că a făcut această solicitare pe motiv că la nenumăratele sale cereri către R. C. pentru a-i acorda un spațiu comercial potrivit Leșii 341/2004, al cărei beneficiar este, regia răspundea că nu există spații disponibile. In anul 2008, la o distanță de o lună și jumătate R. C. nu ține cont de cererea mai sus menționată și vinde către L. 22 Decembrie 1989 spațiul din . nr. 9, . L. mai deținea un sediu în Piața Nouă din C..
Asociația L. 22 Decembrie 1989, condusă de reprezentant președinte C. I., care a comandat și a subevaluat spațiul din . nr. 9, cumpărând locația cu suma derizorie de_ lei + TVA 9513,68 lei, prejudiciind statul român, în speță bugetul Consiliului L., cu cel puțin 1 miliard de lei vechi.
Evaluarea s-a făcut în anul 2002, iar actul de vânzare-cumpărare în 11.11.2008, după 6 ani evaluarea este perimată, adică nu mai reflectă la zi valoarea imobilului, să vinzi un bun al statului evaluat cu 6 ani în urmă - aceasta reprezintă abuz în serviciu - art. 245 CP. împotriva intereselor statului.
Menționează că reprezentantul L. 22 Decembrie 1989, numitul C. I., având și calitate de președinte, face din 1989 afaceri cu spațiile R. C., în detrimentul statului român.
Face dovada: în anii 1991-1992 obține de la R. C., în baza L42/1990, spațiul comercial de circa 200 mp în .. 17, nr. 13, CAFINNO foarte mult în comparație cu prevederile legii 42/1990, lege care prevede un mic spațiu comercial.
Reprezentantul președinte al L. 22 Decembrie 1989 C. I. solicită și obține de la R. C. contract de închiriere nr. 5/20.09.1992 pe spațiul corn. din ., nr. 9.
Subînchiriază spațiul casei de schimb valutar numitului C. F. până în anul 2008, când îl cumpără.
Solicită instanței să oblige L. 22 Decembrie 1989, reprezentată de președinte C. I., să prezinte extrasele de cont deschise în 1992 pe numele Ligii unde a depus banii luați pe subînchirierea spațiului până în prezent.
Solicită aceasta pentru a demonstra instanței că reprezentantul L. 22 Decembrie 1989 C. I. a folosit spațiile comerciale în interes personal.
L. reprezintă umbrela sub care numitul C. I. face evaziune fiscală, neînregistrând timp de 21 de ani banii luați pe subînchirierea spațiilor în contabilitatea L. 22 Decembrie 1989, potrivit legii 241/2005, privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
L. are personalitate juridică, prin încheierea nr. 246/27.04.1990, stată în dosarul nr. 244/PJ/1990 s-a admis cererea de înființare formulată de Asociația L. 22 Decembrie 1989 C., s-a dispus acordarea personalității juridice și înscrierea ca atare în Registrul Special al Instanței.
Închiriază spațiul din . spațiul atribuit în numele Ligii 22 Decembrie 1989 din . nr. 9, iar în 1996 reprezentantul președinte de Ligă solicită Consiliului L. C. și obține un nou sediu în Piața Centrală din C.. Administrația . C., potrivit dosar nr._/63/2013, contract de închiriere nr. 578/08.05.1996.
După 19 ani, . C. solicită rezilierea contractului de închiriere nr. 578/08.05.1996 pe motiv că L. nu îl folosește conform cauzei pentru care a fost închiriat, adică sediu, ci îl are subînchiriat, încălcând acest contract.
L. a contestat în instanță decizia ., regia a depus întâmpinare, după care nu s-a mai prezentat la proces, instanța suspendând dosarul_/63/2013.
Menționează că L. reprezintă umbrela sub care își face afacerile reprezentantul președinte C. I. cu spațiile statului, deoarece spațiile nu au fost folosite timp de 21 de ani pentru cauza care au fost solicitate, adică sediu, ci pentru activități comerciale din care au rezultat sume importante de bani necontabilizate în numele L. 22 Decembrie 1989, sume de bani care au intrat direct în buzunarele adânci ale sus-numitului reprezentant.
Fac dovada instanței de reaua credință a reprezentantului președinte al Ligii 22 Decembrie 1989 referitor la faptul că după ce cumpără în numele L. 22 Decembrie 1989 spațiul din . nr. 9, în data de 11.11.2008, îl dă afară pe F. C. cu casa de schimb valutar, spațiul îl ține închis până în prezent, iar din anul următor cumpărării spațiului, adică 2009, nu mai achită cheltuielile de întreținere. Stau dovadă Sentința Civilă nr. 9336 din 14.06.2013, timp în care el bagă bani în buzunare din subînchirierea spațiului din Piața Centrală, obținut în numele L. 22 Decembrie 1989.
Față de cele arătate mai sus și probate prin înscrisuri depuse alăturat, solicită instanței să anuleze contractul de vânzare-cumpărare dintre R. C. și L. 22 Decembrie 1989, respectiv . C. și L. 22 Decembrie 1989.
Obligarea R. C. să-i vândă spațiul din ., nr. 9, ., în baza Legii 341/2004, art. 5, alin (1), lit. c.
Cererea este scutită la plata taxei de timbru în baza legii 341/2004, art. 5, alin. l,pct. 2.
În drept, invocă dispozițiile Legii 554/2004, art. 1, coroborat cu art. 8 și dispozițiile L.341/2004, art. 5, alin. 1, lit. c al cărei beneficiar este.
C. L. al municipiului C. prin Primar în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, conform art. 21 alin 2 și 3 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală republicată. în temeiul art. 205 și următoarele din noul Cod Procedură Civilă a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca neîntemeiată a acțiunii pentru următoarele considerente:
Un prim aspect pe care îl învederează instanței de judecata, în temeiul art. 245 din Noul Cod de Procedură Civilă, este lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. al Municipiului C., întrucât în conformitate cu prevederile ari 2 1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 republicată, unitățile administrativ teritoriale, respectiv comunele, orașele, și municipiile sunt persoane juridice de drept public și sunt reprezentate in justiție, după caz, de primar, sau de președintele consiliului județean. Acesta poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului propriu de specialitate sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale. precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție.
Legea 215/2001. republicată definește și reglementează în mod expres autoritățile administrației publice locale, pornind în mod cronologic de la dispozițiile articolului 20 in temeiul căruia, comunele, orașele, municipiile si județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia locala și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in condițiile legii.
În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean și date fiind dispozițiile art. 21 alin 2 din Legea 215/2001. republicată, are instituită o reprezentare legală.
In ceea ce privește distincția între autoritățile deliberative și executive dispozițiile articolului 23 din legea administrației publice locale statuează că autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală in comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
Prin urmare, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină si patrimoniu propriu, autonomia locală se realizează prin consiliile locale, ea autorități deliberative, și primari, ca autorități executive, iar Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritoriala în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.
Astfel în Legea nr. 215/2001 privind administrație publică locală, republicată, prevederile art. 1 alin. 2 statuează următoarele:
Lit. d) autorități deliberative - consiliul local, consiliul județean. C. General al Municipiului București, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
lit. e) autorități executive - primarii comunelor, orașelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului București și președintele consiliului județean;
Art. 20 (1) ..Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale in care se exercită autonomia locală și in care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale. "
Art. 21 alin. (2) ..In justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz. de primar sau de președintele consiliului județean ".
(3) ..Primarul, respectiv președintele consiliului județean, poale împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție. "
Art. 36 alin (1) „C. local are inițiativă și hotărăște, in condițiile legii. în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale. "
Art. 77 Primarul, viceprimarul. secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
In considerarea textului de lege menționat, C. L. al municipiului C. nu are calitate procesuală și pe cale de consecință solicităm instanței respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
În al doilea rând, invocă faptul că. C. L. al Municipiului C. nu are calitatea de emitent al niciunui act administrativ în ceea ce îl privește pe reclamant din acest motiv neexistând vreo culpă a autorităților locale cu privire la nerespectarea unor drepturi legale față de acesta.
Un alt aspect ce trebuie supus atenției instanței de judecată este excepția tardivității introducerii acțiunii raportat la actele atacate și la care face referire în acțiune. întrucât cererea de chemare în judecată a Consiliului L. al municipiului C. este înregistrată pe rolul instanței de judecată la data de 03 decembrie 2013. iar actele atacate despre care face vorbire au fost emise în anul 2008.
Astfel potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ orice persoana care se considera vătămata . sau ori ., de către o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atât privat, cat si public. De asemenea, se poale adresa instanței de contencios administrativ si persoana vătămata . său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, termenul de introducere a acțiunii în instanță fiind de cel mult 6 luni.
De asemenea, invocă excepția inadmisibilității introducerii cererii raportat la prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ potrivit cu care. înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămata . său ori . printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia.
În cazul de față, pentru a fi îndeplinită procedura plângerii prealabile, reclamantul trebuia să depună un înscris înregistrat la sediul instituției publice, prin care să solicite anularea actului administrativ, act administrative despre care nu face vorbire, si bineînțeles să le act administrativ emis de către unitatea administrativ teritorială.
Numai in cazul in care ar fi fost nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau dacă nu ar fi primit niciun răspuns in termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h). puteau sesiza instanța de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si. eventual, reparații pentru daune morale.
În contenciosul administrativ, calitatea de pârât o are autoritatea publică emitentă a actului administrativ atacai sau autoritatea publică ce refuză în mod nejustificat soluționarea unei cereri ori nu o soluționează în termenul legal, regulă cu valoare de principiu care se degajă din prevederile ari. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Având în vedere cele menționate mai sus, consideră că soluția ce se impune este respingerea acțiunii reclamantului ca fiind inadmisibilă.
Având în vedere toate aceste aspecte, vă solicităm să respingeți acțiunea reclamantului față de C. L. Municipiului C., ca vădit neîntemeiată.
În susținerea celor afirmate, înțeleg să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și orice mijloc de probă pe care instanța îl va aprecia ca fiind util, concludent și pertinent cauzei.
Și pârâtul R. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivând că efectiv instituția nu are posibilitatea verificării niciunui înscris invocat de reclamant prin cererea de chemare în judecată, deoarece întreaga documentație privind vânzarea acestor spații în conformitate cu L. 550/2002, nu se mai regăsește în arhiva regiei, fiind predată proprietarului de drept.
Analizând cu precădere excepțiile ce fac de prisos cercetarea în fond a cauzei instanța reține că din perspectiva art.7 din L. 554/2004, ,,înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice în termen de 30 zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".
Parcurgerea procedurii administrative prealabile reprezintă o condiție obligatorie, a cărei neîndeplinire afectează însuși exercițiul dreptului la acțiune în contencios administrativ.
În cauza de față, reclamantul a solicitat să se anuleze contractul de vânzare-cumpărare dintre R. C. și L. 22 Decembrie 1989, respectiv . C. și L. 22 Decembrie 1989 și obligarea R. C. să-i vândă spațiul din ., nr. 9, .> Reclamantul nu s-a conformat nefăcând dovada îndeplinirii procedurii plângerii prealabile la autoritatea emitentă.
Sesizarea nr._/03.12.2013 formulată de reclamant nu va fi reținută de către instanța ca fiind plângere prealabilă întrucât prin sesizarea sus menționată se solicită obligarea R. C. să ceară anularea contractului de vânzare cumpărare și o nouă evaluare a spațiului din ., nr. 9, ., ori în prezenta cauză reclamantul a solicitat direct anularea contractului de vânzare cumpărare, evaluarea spațiului de un expert evaluator. Nefiind respectată o condiție specială de exercițiu al dreptului la acțiune, reclamantul are însă posibilitatea de a formula plângere prealabilă în situația în care se mai află în termenul prevăzut de art. 7 alin. ultim din legea 554/2004.
Potrivit art.193 N.cod procedură civilă ,, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile,dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată".
Față de toate aceste considerente, instanța constată că excepția invocată este întemeiată, urmând a fi admisă în baza art. 248 N.cod procedură civilă și a se respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul R. I., domiciliat în C.,
.. 21, .. 1, . în contradictoriu cu pârâții C. L. C.,cu sediul în C., A.I.C., nr. 7, jud. D., . C. SRL, cu sediul în C., Calea București, nr. 51, jud. D., R. C., cu sediul în C., cu sediul în C., Câmpia Izlaz, nr. 91 A, jud. D. și ASOCIAȚIA L. 22 DECEMBRIE 1989, cu sediul în C., ., nr. 9, ..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 02 Octombrie 2014.
Președinte, M. D. I. | ||
Grefier, C. P. |
Red. 7 ex
MI/C.P.
Octombrie 2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 821/2014. Tribunalul DOLJ | Obligaţia de a face. Sentința nr. 3170/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
