Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 92/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 92/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 279/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 92/2014
Ședința publică de la 28 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. I.
Judecător C. M. G.
Judecător G. P.
Grefier M. M.-S.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea S.C. D. P. RALLY S.R.L. împotriva Deciziei numărul 1209/15.11.2013 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/215/2012, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ D..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns administratorul societății-contestatoare – numitul C. P. -, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul contestatoarei solicită acordarea unui alt termen pentru a angaja un apărător.
Instanța respinge cererea formulată, întrucât este a doua de aceeași natură (la termenul anterior contestatoarea având o solicitare similară – care fusese admisă), astfel încât nu mai poate fi primită – prevederile art. 156 alin. 1 C.pr.civ. statuând că se poate acorda un singur termen justificat de lipsa de apărare.
Reprezentantul contestatoarei învederează că nu mai are alte cereri de formulat și nici înscrisuri de depus.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori acte de depus, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Administratorul societății-contestatoare – numitul C. P. -, solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 8538/30.05.2013, Judecătoria C. a admis plângerea formulată de petenta S.C. D. P. RALLY S.R.L. în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ D., și a dispus anularea procesului verbal .., nr._/20.09.2012.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimatul I.T.M. D. iar Tribunalul D., prin Decizia civilă nr. 1209/15.11.2013 - pronunțată în dosarul nr._/215/2012 -, a admis recursul declarat și a modificat sentința civilă nr. 8538/30.05.2013 – în sensul că s-a decis respingerea plângerii contravenționale.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare S.C. D. P. Rally S.R.L., solicitând anularea Deciziei nr. 1209/15.11.2013 și, rejudecând recursul formulat de I.T.M. D., acesta să fie respins, cu consecința menținerii Sentinței nr. 8538/30.05.2013, ca fiind legală și temeinică.
În motivarea contestației s-a pretins că instanța de recurs ar fi omis a analiza motivele dezvoltate în cuprinsul întâmpinării la cererea de recurs – astfel încât sunt incidente prevederile art. 318 alin. 1 teza a-II-a din C.pr.civ.
Societatea-contestatoare a învederat că motivele pentru care solicitase respingerea recursului au fost următoarele:
1. Cele două utilaje (motostivuitor și elevator) nu fac parte din mijloacele fixe ale societății și, în consecință, nu sunt destinate înfăptuirii obiectului de activitate al acesteia. În concluzie, cele două utilaje au calitatea de mărfuri la mâna a doua iar pentru aceste mărfuri nu este necesară verificare tehnică. Pentru aceleași rațiuni, nu este necesară nici angajarea în cadrul societății de personal autorizat în meseria de motostivuitorist sau elevatorist.
Cele afirmate sunt dovedite cu situația mijloacelor fixe la data de 31.12.2012, din care rezultă foarte clar că utilajele anterior menționate nu se regăsesc printre mijloacele fixe. Singurele mijloace fixe de inventar sunt cele două camioane și platforma de transport cu ajutorul cărora transportă utilajele achiziționate în vederea revânzării.
2. Cele două utilaje au fost achiziționate în anul 2010 și nu au funcționat niciodată, astfel încât un proces verbal de oprire din funcționare a echipamentelor tehnice a fost întocmit doar cu scopul ca inspectorii de muncă să-și justifice activitatea, având în vedere că nu pot opri din funcționare un utilaj cu care nu se lucrează. Un asemenea proces-verbal ar avea efect în măsura în care obiectul de activitate s-ar realiza prin intermediul lor sau ar depinde, total sau parțial, de funcționare lor.
3. Înscrisurile depuse de recurent în dosarul de recurs nu au nicio relevanță în cauză întrucât sunt întocmite și sunt emise post factum, în luna noiembrie 2012, după întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenției și după aplicarea sancțiunii. La fel sunt și fotografiile din care se poate observa că utilajele nu sunt folosite.
4. În ceea ce privește faptul că societatea-contestatoare nu a dovedit că realizează activitatea de comerț cu utilaje la mâna a doua, trebuie observat Certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului depus la dosarul de fond. De asemenea, extrasul REVISAL, menționează patronul și administratorul societății care are calitatea de conducător de întreprindere mică (girant) în comerț, fiind sigura persoană abilitată să cumpere și să vândă utilajele. De altfel, din întreg conținutul dosarului nu rezultă că agentul constatator ar fi constatat că unitatea desfășoară și o altă activitate decât cea înscrisă în Certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului și în autorizația de funcționare.
5. În ceea ce privește restul personalului unității - respectiv șoferi și mecanici auto -, aceștia sunt cei care deservesc ca șoferi cele două camioane și de asemenea cei care, că mecanici auto, le repară și le asigură funcționarea având în vedere că majoritatea utilajelor agricole sunt procurate din străinătate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 317-328 C.pr.civ..
Instanța apreciază contestația în anulare formulată ca fiind inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 318 C.pr.civ.,: "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
Prin urmare, textul de lege anterior menționat stabilește foarte clar anumite cazuri când poate fi exercitată această cale extraordinară de atac, contestația în anulare neputând fi primită decât în ipotezele expres prevăzute de lege.
Societatea-contestatoare a pretins că ar fi incident motivul prevăzut de art. 318 teza a-II-a – și anume omisiunea instanței de recurs de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare a hotărârii atacate, atunci când a decis să respingă recursul sau să-l admită numai în parte.
Însă, respectivul text de lege, în mod evident, nu poate fi invocat decât de către partea care a formulat un recurs – iar instanța l-a respins sau l-a admis doar în parte, omițând însă să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare invocate. O contestație în anulare întemeiată pe art. 318 alin. 1 teza a-II-a C.pr.civ. nu poate fi exercitată de către partea care a avut calitatea de intimat într-un dosar de recurs și nici în ipoteza în care un recurs a fost admis în totalitate or, analizând Decizia civilă nr. nr. 1209/15.11.2013 a Tribunalului D. se constată că societatea-contestatoare a avut calitatea de intimată, recursul fiind declarat de către I.T.M. D. și fiind admis de instanță în totalitate.
Ca atare, formal, contestatoarea nu poate intenta o contestație în anulare întemeiată pe prevederile textului de lege anterior menționat, neexistând ipoteza reglementată de acesta. Susținerile cuprinse în cadrul "întâmpinării" formulate de o parte care a avut calitatea de intimat nu constituie "motive de recurs" – așa cum tinde a înțelege contestatoarea S.C. D. P. Rally S.R.L. -, iar o eventuală neanalizare a respectivelor apărări nu poate deschide posibilitatea intentării unei contestații în anulare – respectiva cale extraordinară de atac neputând fi exercitată în alte ipoteze decât acelea reglementate în mod expres și limitativ de disp. art. 317 și 318 C.pr.civ.
De fapt, societatea-contestatoare este nemulțumită de felul în care instanța de recurs a luat în considerare apărările invocate, precum și de modul în care a fost stabilită situația de fapt în urma analizării ansamblului materialului probator administrat în cauză, însă aceste aspecte nu pot fi valorificate pe calea unei contestații în anulare – această cale extraordinară de atac fiind una de retractare, admisibilă strict în cazurile prevăzute de lege, și nu una de reformare, neputând fi utilizată ca un recurs la recurs, în cadrul căruia să se solicite îndreptarea unor pretinse erori de judecată (greșita apreciere a probelor, aplicarea eronată a unor prevederi legale) săvârșite cu ocazia soluționării căii de atac de către instanța de recurs.
Pentru considerentele expuse anterior, Tribunalul apreciază contestația în anulare formulată ca fiind neîntemeiată și, în consecință, urmează a o respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. D. P. RALLY S.R.L. împotriva deciziei numărul 1209/15.11.2013 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/215/2012, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ D..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 28.02.2014.
Președinte, M. D. I. | Judecător, C. M. G. | Judecător, G. P. |
Grefier, M. M.-S. |
Red. C.G./14.03.2014/2 ex/
Tehnored. M.M
| ← Pretentii. Sentința nr. 1782/2014. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 1813/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
