Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 96/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 96/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 13020/318/2013
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 96
Ședința publică din 14 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. C. S.
Judecător A. S. S.
Grefier C. C.
Pe rol fiind judecarea cererii de apel formulată de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., împotriva sentinței civile nr. 2162 din 07.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent M. J. D., având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, în condițiile art. 131 alin. 2 coroborat cu dispozițiile art. 482 N.C.P.C., tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 95 pct. 2 N.C.P.C., coroborat cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Nemaifiind cereri de formulat și probe noi de administrat, tribunalul a constatat cercetarea judecătorească încheiată, trecând la soluționarea cererii de apel.
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._ petentul M. J. D. a contestat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat în data de 16.08.2013 de Poliția mun. Motru, solicitând, în principal, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea sa de plata amenzii contravenționale aplicate în cuantum de 320 lei, iar, în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 320 lei cu sancțiunea avertisment.
În motivare, petentul a arătat că prin procesul – verbal contestat a fost sancționat cu suma de 320 lei, reținându-se în sarcina sa că ar fi încălcat prevederile art. 120 din HG 1391/2006 și art. 100 alin. 3 lit. e) din OUG 195/2002, aplicându-i-se și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Petentul a menționat că nu se face vinovat pentru cele reținute în procesul – verbal de către agentul constatator, întrucât nu a efectuat manevra de depășire înaintea indicatorului. A mai susținut că s-a reținut în sarcina sa că ar fi depășit autoturismul_, fapt neadevărat întrucât acesta a semnalizat spre partea dreaptă și ieșise în afara părții carosabile deoarece acostamentul drumului îi permitea acest lucru, acesta făcând virajul spre partea dreaptă pentru a intra în D. unde se desfășurau ”Zilele Minerului”, în data de 16.08.2013.
A mai învederat petentul că nu a încălcat nici o regulă de circulație întrucât indicatorul de depășire interzisă se află la circa 20-30 metri de . festivalul „Zilele Minerului”, iar organul de poliție l-a oprit la o distanță de peste 400 metri de la .>
În drept și-a întemeiat cererea pe disp. art. 34 din O.G.2/2001.
Au fost atașate plângerii, în copie: procesul verbal de contravenție contestat], două planșe foto, cartea de identitate petent (filele 4-7).
În cauză intimatul a formulat întâmpinare (fila 21), prin care a solicitat respingerea plângerii formulată de petent și menținerea procesului - verbal de contravenție ca temeinic și legal, motivat de faptul că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa, iar procesul verbal a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
A fost anexat întâmpinării raportul agentului constatator din data de 20.01.2014 (fila 22).
În ședința publică din data de 10.03.2014, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba cu martorul P. I. A., iar pentru intimat proba cu înscrisuri. De asemenea, instanța a dispus citarea martorului asistent D. C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._/16.08.2013 încheiat de Poliția mun. Motru, petentul M. J. D. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 320 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o durată de 30 zile, sens în care s-a luat măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.100 alin.3 lit. e) din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că în data de 16.08.2013, ora 17:00, a condus auto Toyota cu nr._, pe DN 67, din direcția Motru spre Tg-J., iar în localitatea Ploștina, în zona Școlii Generale, a depășit autoturismul cu nr. de înmatriculare_, în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă.
Petentul a semnat procesul verbal de contravenție, iar la rubrica „alte mențiuni” a consemnat „drumul era în lucru, nu era marcat, nu am observat indicator de depășire interzisă”.
A fost consemnat martor asistent D. C., conducătorul auto depășit, acesta făcând mențiune în cuprinsul procesului verbal de contravenție „am fost depășit în zona de depășire interzisă”.
Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța a reținut că potrivit disp. art. 16 alin.1 din OG 2/2001 „Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația si locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost săvârșită, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește si se sancționează contravenția; (…); posibilitatea achitării in termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea”, iar potrivit alin.7 al art.16 „în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal”.
Potrivit art. 17 din OG 2/2001 „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată si din oficiu.”
Potrivit art. 19 din OG 2/2001, “(1)Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. (…)(3) In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.”
Că din analiza coroborată a textelor legale citate mai sus rezultă că în speță, procesul verbal de contravenție nu este afectat de nici o cauză de nulitate absolută din cele care pot fi invocate din oficiu, iar petentul nu a invocat cauze de nulitate relativă, drept pentru care s-a apreciat că actul sancționator a fost legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
S-a arătat că în speță, prezumția de veridicitate și temeinicie a procesului verbal nu este susținută prin probele administrate în cauză, pentru următoarele considerente: raportul agentului constatator, depus de intimat la dosar, este un act ulterior întocmirii procesului verbal, care nu poate completa procesul verbal și nu poate fi avut în vedere de instanță, având caracterul unui înscris pro causa; martorul asistent consemnat de poliție și audiat de instanță, D. C., a declarat că, deși a semnat procesul verbal de contravenție, nu și-a putut da seama dacă a fost sau nu depășit într-o zonă în care depășirea este interzisă, apreciind că nici agentul constatator, din locul în care se afla, nu-și putea da seama dacă depășirea s-a făcut pe sectorul marcat cu linie discontinuă sau pe sectorul marcat cu linie continuă; martorul propus de petent, P. I. A., a declarat că se afla în autoturism cu petentul și personal nu a observat să existe marcaj longitudinal în zona în care petentul a efectuat depășirea autoturismului aflat în fața sa.
Pentru motivele expuse, apreciind că depozițiile martorilor audiați de instanță, între care și martorul propus de intimatul I.P.J. G., nu confirmă starea de fapt reținută de agentul constatator, ci dimpotrivă aruncă o îndoială asupra temeiniciei actului sancționator, reținând incidența principiului in dubio pro reo, instanța constată că procesul verbal nu este temeinic încheiat, astfel că în baza dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001, a fost plângerea contravențională dedusă judecății și s-a dispus anularea procesului verbal de contravenție contestat.
Împotriva sentinței a declarat apel intimatul Inspectoratul Județean de Poliție G., criticând-o pentru netemeinicie.
Prin motivele scrise de apel, apelantul intimat a susținut că petentul a fost sancționat pentru efectuarea unei depășiri neregulamentare, în opinia apelantului intimat, prima instanță a interpretat eronat probele administrate în cauză, întrucât fapta săvârșită de contravenient a fost constatată, în mod nemijlocit, de către agentul de poliție prezent la fața locului, de asemenea, fiind de părere că declarația dată de conducătorul autovehiculului depășit în fața instanței nereflectând realitatea, având în vedere că, imediat după săvârșirea contravenției, acesta a confirmat, în scris, în cuprinsul procesului-verbal, faptul că a fost depășit în zona de depășire interzisă, pe de altă parte, din declarația martorului audiat la solicitarea petentului rezultând că acesta nu a observat dacă exista marcaj longitudinal continuu în zona în care a fost efectuată manevra de depășire, în aceste condiții, apreciind că prezumția de temeinicie a procesului-verbal nu a fost răsturnată.
Față de considerentele expuse, s-a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii.
În drept, apelantul intimat și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 și următoarele din codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă la dezbateri.
Tribunalul, analizând sentința apelată în raport de probele administrate, prin prisma criticilor formulate, constată că apelul de față este nefondat și, în conformitate cu disp. art. 480 alin 1 C.proc.civ. urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
În fapt, la data de 16.08.2013 intimatul petent a fost sancționat prin procesul - verbal de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale . nr._, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin.3 lit.e din O.U.G. nr. 195/2002 R, constând în aceea ca în ziua de 16.08.2013, ora 17:00, în localitatea Ploștina, pe DN 67, în timp ce conducea autoturismul marca Toyota cu numărul de înmatriculare_, petentul a efectuat manevra de depășire a autoturismului cu numărul de înmatriculare_, în zona de acțiune a indicatorului ,, Depășirea interzisă,,.
În drept, potrivit art. 120 alin 1 lit.h din H.G. nr. 1391/ 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice: Se interzice depășirea vehiculelor:.. în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă", iar conform art.100 alin.3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice constituie contravenție si se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, nerespectarea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a regulilor privind depășirea.
Referitor la procesul-verbal de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, în mod corect instanța a reținut că, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
Este de precizat că obligația autorităților de a suporta sarcina probei se raportează la specificul fiecărui caz în parte, iar tribunalul reține ca procesul-verbal de contravenție întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări se bucură de prezumția de veridicitate și autenticitate, fiind analizat prin coroborarea cu celelalte dovezi. Că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării ca situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecata este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional, așa cum de altfel s-a arătat și în considerentele hotărârii primei instanțe.
Se constată că într-adevăr, din probele administrate în speță rezultă un dubiu privind modul cum s-a petrecut fapta reținută în procesul-verbal de contravenție, dubiu care profit petentului. Înainte de a fi o problemă de drept, regula instituită de principiul in dubio pro reo este o problemă de fapt. Înfăptuirea justiției cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății). Or, în cauză, prin probele administrate, intimatul petent a făcut dovada cel puțin a unui dubiu privind vinovăția sa în efectuarea manevrei de depășire în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă", I. de fond a dat eficiență depozițiilor martorilor ascultați în cauză, reținându-se în mod just că relatările acestora aruncă o îndoială asupra temeiniciei actului sancționator.
Nu poate fi reținută critica apelantului intimat privind lipsa de sinceritate a martorului D. G., conducător al autoturismului depășit, pe motiv că depoziția acestuia este contrară confirmării, în cuprinsul procesului verbal, că a fost depășit în zonă interzisă, dat fiind faptul că ascultarea sa a fost făcută în mod nemijlocit de instanță, sub prestare de jurământ, iar declarația martorului respectiv nu conține elemente de natură a pune la îndoială credibilitatea sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., C.I.F_, cu sediul în municipiul Târgu-J., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 2162 din 07.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent M. J. D., identificat prin C.N.P._, domiciliul în Tg-J., . O., nr. 10, ., ., județul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 Ianuarie 2015, la Tribunalul G..
Președinte, O. C. S. | Judecător, A. S. S. | |
Grefier, C. C. |
Red. A.S.S.
Tehnored. C.C.
Judecăt. fond L.-M. P.
4 ex./27.02.2015
| ← Comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001).... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 412/2015.... → |
|---|
