Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1338/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1338/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 7052/318/2014
Dosar nr._ Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA Nr. 1338/2015
Ședința publică de la 20 mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. S. S.
Judecător O. C. S.
Grefier N. C.
Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelantul - intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., împotriva sentinței civile nr. 5926 din data de 08.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – petent A. V., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul – petent A. V. personal, lipsă fiind apelantul - intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că este primul termen de judecată precum și că apelul a fost declarat în termen legal.
În condițiile art.131 alin.2 coroborat cu dispozițiile art.482 Cod procedură civilă tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competent general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 126 alin. 1 Constituția României, art.95 pct.2 Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art.34 alin.2 din OG nr.2/2001.
Nemaifiind cereri de formulat instanța în baza art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă se socotește lămurită, declară cercetarea procesului încheiată și în baza art. 244 alin. 3 Cod procedură civilă, interpelează reprezentantul apelantei - petente cu privire la acordul ca dezbaterile să aibă loc la acest termen sau să se acorde un nou termen de judecată pentru dezbateri.
Intimatul – petent A. V. solicită respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe, ca fiind temeinică și legală.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 5926 din data de 08.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J., în dosarul nr._, s-a admis plângerea contravențională formulată de petentul A. V., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., a fost anulat procesul verbal . nr._ încheiat la data de 8.05.2014 și s-a dispus restituirea către petent a bunurilor confiscate sau a valorii de circulație a acestora, în cazul în care au fost valorificate.
Pentru a pronunța această sentință a reținut prima instanță că prin procesul verbal . nr._/08.05.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 1 lit. e din Legea 12/1990. Totodată, s-a aplicat sancțiunea complementară a confiscării cantității de 10 kg și 300 gr căpșuni.
Prin actul de constatare s-a reținut că în data de 08.05.2014, petentul a condus pe . J. autoutilitara marca Peugeot Boxer cu nr. de înmatriculare_, transportând în interiorul acesteia cantitatea de 10,300 kg căpșuni pentru care nu a prezentat documente de proveniență.
Petentul a semnat procesul verbal cu obiecțiuni în sensul că în timp ce controla agentul constatator a primit facturi ce nu au fost luate în calcul.
În conformitate cu disp. art 34 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal, instanța a constatat că acesta îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 17 din OG 2/2001 sub sancțiunea nulității, nulitate ce poate fi constatată și din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art.1 lit.e din Legea nr.12/1990, efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii, constituie activitate comercială ilicită ce atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz, instituindu-se și obligativitatea ca documentele de proveniență să însoțească mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că petentul a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție.
Privitor la fapta prevăzută de art.1 lit. e din Legea nr.12/1990 republicată, instanța a reținut că, potrivit Deciziei nr.II/2002 a Curții Supreme de Justiție, Secțiile Unite, prezentarea ulterioară, în fața instanțelor judecătorești, a actelor prin care se dovedește proveniența licită a bunurilor ce nu erau însoțite, în momentul constatării contravenției, de documente de proveniență atrage anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea contravenientului de plata amenzii și restituirea mărfii confiscate.
Din dispozițiile menționate a rezultat că sancționarea unei atare activități ce constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, este condiționată de lipsa documentelor de proveniență a mărfurilor, indiferent dacă aceasta se constată pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Această condiție nu poate fi considerată îndeplinită, însă, în cazul când persoana sancționată dovedește ulterior, în fața instanței căreia i s-a plâns împotriva actului de constatare și sancționare, că documentele de justificare a provenienței mărfurilor existau la data întocmirii procesului-verbal de constatare a contravenției.
Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege.
În speță, instanța a reținut că petentul a depus ca document justificativ de proveniență a mărfii transportate (căpșuni) factura nr. 1901/8.05.2014. Se constată că factura a fost emisă la o oră anterioară încheierii procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Mai mult, martorul audiat, care se afla împreună cu petentul în timpul transportului mărfii în discuție, a declarat că existau documente de proveniență pentru toată marfa transportată, inclusiv pentru căpșuni și, știind că există factura de achiziție a căpșunilor, a început să o caute prin mașină și a găsit-o sub scaun, unde probabil ajunsese din cauza curentului din mașină. Martorul confirmă poziția petentului consemnată și în procesul verbal contestat în sensul că a fost prezentată factura imediat agentului de poliție însă acesta nu a luat-o în considerare.
Față de probele administrate, instanța a reținut că petentul a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, respectiv faptul că deținea documente de proveniență pentru cantitatea de 10, 300 kg căpșuni.
Față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art.34 coroborat cu art.31 din OG nr.2/2001, instanța a admis plângerea formulată de petent, a apreciat ca fiind întemeiată și să anuleze procesul verbal . nr._ încheiat la data de 8.05.2014.
În temeiul art. 41 alin.2 și 3 din OG 2/2001, a dispus restituirea către petent a bunurilor confiscate sau a valorii de circulație a acestora, în cazul în care au fost valorificate.
Împotriva acestei sentinței a declarat apel în termen și motivat apelantul intimat I.P.J. G., criticând-o pentru netemeinicie, arătând că sentința pronunțata în cauză este netemeinică și nelegală potrivii motivelor de mai jos. Cu prilejul constatării contravenției, reclamantul nu a putut prezenta nici un document de proveniență, pentru cantitatea de căpșuni pe care o transporta.
Ulterior, in instanță, petentul a depus o factură pentru o cantitate de căpșuni similară celei confiscate, document care, nu face dovada provenienței licite a bunurilor confiscate.
Argumentele apelantului în sensul că atât susținerile petentului din plângere, cât și cele din declarația martorului sunt următoarele:
Din procesul-verbal de control, semnat chiar de petent a rezultat, in mod clar că a declarat că ar fi uitat factura la societatea de la care a achiziționat cantitatea de căpșuni. In instanță, atât petentul, cât și martorul susțin că documentul ar fi căzut sub scaunul șoferului, că ai fi căutat-o și chiar că au găsit-o înainte de întocmirea procesului verbal de contravenție. Aceste susțineri sunt, in mod evident, neconforme cu realitatea.
De asemenea, din considerentele hotărârii nu a rezultat dacă în factura depusă la dosar este menționată aceeași cantitate ca și cea confiscată.
Pe de altă parte, soluția referitoare la restituirea valorii de circulație a mărfii confiscate către petent este una greșită, în raport de faptul că nu petentul este proprietarul acesteia, ci .. persoană juridică ce nu a formulat plângere contravențională.
De asemenea, având in vedere că marfa era perisabilă, a fost valorificată, suma rezultată din valorificare venind Agenției Județene a I mantelor Publice G., pentru bugetul de stat.
In aceste condiții, sunt aplicabile prevederile ari. 40. alin. 1 din anexa H.G. nr. 731/2007. potrivit cărora „organele de valorificare (A.J.F.P. G. - n.n.) restituie bunurile intrate, potrivit legii, in proprietatea privată a statului sau contravaloarea acestora, in baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile.” și art. 40. alin. 3 din anexa H.G nr. 731/ 2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 14/2007 pentru reglementarea modului si condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului Potrivit celor din Urmă dispoziții. „în cazul bunurilor valorificate, restituirea contravalorii acestora se face la nivelul valorii recuperate în urma valorificării".
Față de considerentele de mai sus, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, in sensul respingerii plângerii.
In drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 și următoarele din codul de procedură civilă și art. 34 alin. b din O.G. nr 2/2001.
În temeiul dispozițiilor art. 30. alin. I din OUG nr. 80/2013, având în vedere că amenda aplicată . bugetul local al localității de domiciliu a contravenientului, constituind venit public. în sensul dispozițiilor art 30. alin. 2 din același act normativ, instituția este scutită de plata taxei judiciare de timbru pentru prezent ui apel.
La data de 22.04.2015, intimatul – petent A. V. a formulat întâmpinare, la apelul declarat de intimatul I. G., solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței apelate.
Față de modul în care s-a realizat constatarea contravenției și ceea ce s-a menționat în procesul verbal, nu se poate reține că acesta exprimă adevărul și că starea reală de fapt, nu este cea reținută de instanță prin sentința apelată.
Procesul verbal de contravenție contestat nu a fost semnat fără obiecțiuni iar marfa confiscată nu a fost cântărită ulterior de către agentul constatator, astfel că nu se poate vorbi de altă cantitate de căpșuni decât cea menționată în factura prezentată sau că aceasta a fost emisă pro cauza, având în vedere și data acestei facturi.
Referitor la înlăturarea efectelor măsurii complementare a confiscării mărfii, respectiv restituirea acesteia sau a contravalorii sale, intimatul petiționar este administratorul societății VOTIVOM SRL și în această calitate a acționat în instanță, astfel încât a apreciat că este legală soluția și în privința restituirii mărfii sau contravalorii acesteia societății proprietar, procesul verbal de sancționare fiind emis în legătură cu activitatea comercială desfășurată de societate, cantitatea de fructe confiscate urmând a fi comercializată.
Față de cele prezentate mai sus, intimatul – petent A. V. a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței civile nr.5926/08.10.2014 a Judecătoriei Tg-J. ca fiind temeinică și legală.
Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 NCPC, tribunalul îl reține ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 5926 din data de 08.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J., în dosarul nr._, s-a admis plângerea contravențională formulată de petentul A. V., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., a fost anulat procesul verbal . nr._ încheiat la data de 8.05.2014 și s-a dispus restituirea către petent a bunurilor confiscate sau a valorii de circulație a acestora, în cazul în care au fost valorificate.
A reținut prima instanță că intimatul petent a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, respectiv faptul că deținea documente de proveniență pentru cantitatea de 10, 300 kg căpșuni.
Criticile apelantului intimat în sensul că în mod greșit prima instanță a reținut că intimatul petent nu a săvârșit fapta contravențională sunt nefondate.
Astfel, în condițiile în care intimatul petent A. V. a depus ca document justificativ de proveniență a mărfii transportate (căpșuni) factura nr. 1901/8.05.2014 care a fost emisă la o oră anterioară încheierii procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor iar martorul audiat, care se afla împreună cu petentul în timpul transportului mărfii în discuție, a declarat că existau documente de proveniență pentru toată marfa transportată, inclusiv pentru căpșuni factura menționată fiind găsită sub scaunul autovehiculul, în mod corect prima instanță a reținut că fapta prev. de art.1 lit. e din Legea 12/1990 nu subzistă.
Sunt însă fondate criticile apelantului intimat în sensul greșitei restituiri către intimatul petent a bunurilor confiscate sau a valorii de circulație a acestora, în cazul în care au fost valorificate.
Astfel, din actele și lucrările dosarului rezultă că potrivit facturii depuse la dosar( fila 7 dosar fond) proprietarul cantității de căpșuni confiscată de către organele de poliție este ., aceasta fiind îndreptățită să solicite restituirea acestora, în măsura în care aprecia că măsura este nelegală și dacă formula plângerea contravențională împotriva procesului verbal de contravenție împotriva măsurii confiscării bunurilor.
Potrivit art. 31 alin. 2 din OG 2/2001, partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce privește despăgubirea, iar cel căruia îi aparțin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce privește măsura confiscării.
Așadar, în condițiile în care plangerea contravențională din cauza de față a fost formulattă numai de către A. I. care nu este proprietarul bunurilor confiscate, în mod greșit prima instanță a dispus restituirea către petent a bunurilor confiscate sau a valorii de circulație a acestora, în cazul în care au fost valorificate.
Pentru considerentele expuse tribunalul va admite apelul declarat de apelantul - intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., împotriva sentinței civile nr. 5926 din data de 08.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J., în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul – petent A. V. și va schimba în parte sentința apelată în sensul că va înlătura dispoziția privind restituirea bunurilor confiscate sau a valorii de circulație.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul - intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., cu sediul în Tg. J., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 5926 din data de 08.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J., în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul – petentul A. V., CNP_, cu domiciliul în Bumbești J., ., ., .
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că înlătură dispoziția privind restituire bunurilor confiscate sau a valorii de circulație.
Definitivă .
Pronunțată în ședința publică, azi 20.05.2015, la Tribunalul G. .
Președinte, A. S. S. | Judecător, O. C. S. | |
Grefier, N. C. |
Red. OCS
Tehnored.N.C./
4 ex.23 iunie
Jud. fond. M. P.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 710/2015.... | Completare/lămurire dispozitiv. Sentința nr. 734/2015.... → |
|---|
