Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 955/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 955/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-09-2015 în dosarul nr. 3017/95/2015
Dosar nr._ Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 955/2015
Ședința publică de la 04 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. N.
Grefier: E. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta L. L., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-au depus la dosarul cauzei relațiile solicitate prin adresă la termenul anterior, după care,
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază cercetarea procesului încheiată și rămâne în pronunțare pe fondul cauzei, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă de către ambele părți.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 14 mai 2015 sub nr._, reclamanta L. L. a chemat în judecată pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sporului de condiții vătămătoare în cuantum de 15% din salariul de bază, spor ce a fost sistat angajaților acesteia începând cu 30.04.2012.
De asemenea, reclamanta a solicitat acest spor începând cu data de 12.01.2015 până în prezent și în continuare, sume actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății integrale a sumelor datorate, precum și plata dobânzii legale aferente drepturilor cuvenite.
În fapt, s-a arătat că funcționarii publici ai Casei Județene de Pensii Gorj, conform deciziei nr. 825/29.10.2008 emisă de C.N.P.A.S. București, au beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare de muncă în procent de 10% aplicat la salariul de bază până la data de 15.04.2009, când prin Ordinul C.N.P.A.S. București nr. 482/29.04.2009 s-a dispus acordarea acestui spor în procent de 1 %.
Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 3619/22.06.2011 a dispus anularea în parte a Ordinului nr. 482/2009 emis de C.N.P.A.S. București, respectiv articolul 1, pct. 3, care prevedea că sporul pentru condiții vătămătoare de muncă se acordă în procent de 1 %.
Așadar, ca urmare a acestei hotărâri judecătorești, prin care s-a declarat nelegalitatea unui act administrativ, respectiv art. 1 pct. 3 din Ordinul nr. 482/2009, C.N.P.P. a revenit cu Ordinul nr. 1020/20.07.2011, prin care respectă dispozițiile Înaltei Curții de Casație și Justiție.
Având în vedere această situație juridică, acest spor a fost acordat tuturor salariaților din cadrul C.N.P.A.S. București și caselor județene de pensii din țară, inclusiv salariaților Casei Județene de Pensii Gorj, în procent de 10% până în luna mai 2012, dată de la care pârâta a procedat la sistarea acestor drepturi fără a avea un temei legal.
De asemenea, reclamanta a mai învederat că ordonatorul secundar de credite, respectiv C.N.P.P. București alocă anual sumele necesare acordării acestui spor, dar intimata în mod nejustificat nu a acordat acest drept, banii fiind restituiți la finele fiecărui an, motiv pentru care a adus la cunoștința instanței că s-au luat măsurile necesare acordării acestui spor în sensul că s-au obținut buletine de determinare prin expertizare emise de Societatea Națională de Radiocomunicații, Sucursala București prin care s-a constatat că există riscuri de îmbolnăvire datorită condițiilor vătămătoare create de instalațiile (antenele) instalate în baza Protocolului privind furnizarea de servicii de comunicații de date încheiat între C.N.P.P. și Serviciul de Telecomunicații Special Gorj.
Aceasta a mai precizat că aceste instalații (antene) aflate și în prezent pe sediul instituției pârâte generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații pentru microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj.
Astfel, și folosirea calculatorului, xeroxului, imprimantelor, serverelor existente în biroul de lucru duc la expunerea de radiații electromagnetice neionizate care pot duce în timp, datorită duratei de expunere, la sindromul asteno - vegetativ, la tulburări cardiovasculare, la tulburări endocrine, modificări biochimice și tulburări vizuale etc., fiind depuse spre dovedire adresele nr. 7873, 6272 și nr. 6294/20.02.2013 emise de S.C. 2K Telecom S.R.L., precum și buletinul nr. 302/_/2008 emis de Societatea Națională de Radiocomunicații pentru antenele existente și la momentul formulării acțiunii pe sediul instituției, precum și buletinul de determinare nr. 147/2012 emis de Direcția de Sănătate Publică Gorj pentru condițiile nocive în care își desfășura activitatea, respectiv praf, mucegai etc.
Reclamanta a mai specificat că toate casele județene de pensii din țară beneficiază de acest spor pentru aceleași condiții, respectiv instalarea antenelor existe obligatoriu în dotarea instituțiilor ce servesc la funcționarea tehnică privind transmiterea datelor.
În ceea ce privește procentul privind sporul de condiții vătămătoare, reclamanta a menționat că acest spor a fost majorat de la 10 % la 15 %, conform art. 1, secțiunea B, anexa I din Legea nr. 284/2010, fapt pentru care a solicitat, în principal, instanței de judecată să fie obligată C.J.P. Gorj la acordarea sporului de condiții vătămătoare și periculoase în acest procent, respectiv 15% aplicat la salariul de bază.
De altfel, și prin adresa C.N.P.P. nr._/IG/09.07.2012 s-a făcut vorbire tot de același procent.
În subsidiar, s-a solicitat acordarea sporului de condiții vătămătoare și periculoase în procentul de care au beneficiat toți angajații Casei de Pensii Gorj până în luna mai 2012.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă, iar în probațiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, apreciind că dacă instanța de judecată prin rolul său activ prevăzut de art. 22 C. pr. civ. apreciază că se impun și alte probe (expertiza) va fi de acord cu cele dispuse.
De asemenea, reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, iar în dovedire, au fost anexate următoarele documente: cererea nr._/20.04.2015 prin care a îndeplinit procedura prealabilă; răspunsul C.J.P. Gorj nr._/04.05.2015; adresa nr._/22.08.2008; buletinul de măsurători nr. 302/_/2008; adresa nr._/IG/2012; ordinul C.N.P.A.S. nr. 482/2009; ordinul C.N.P.P. nr. 1020/2011; adresa nr. 1565/03.07.2012; tabelul cu salariații care au beneficiat de acest spor; buletinul de determinare prin expertizare a locurilor de muncă emis de D.S.P. Gorj; procesele - verbale de predare primire nr. 6294/2013 și 6272/2013; adresa nr. 7873/2013 emisă de S.C. 2K Telecom S.R.L. și adresele C.J.P. Gorj nr. 149/22.02.2013 și 1214/04.12.2014.
În cadrul procedurii prealabile, la data de 29.05.2015, pârâta C. Județeană de Pensii Gorj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare, pârâta a învederat că salariații C.J.P. Gorj, conform deciziei nr. 825/29.10.2008 emisă de C.N.P.A.S. au beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare de muncă în procent de 10 % aplicat la salariul de bază până la data de 15.04.2009, când prin Ordinul C.N.P.A.S. București nr. 482/29.04.2009 s-a dispus acordarea acestui spor în procent de 1%.
Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 3619/22.06.2011 a dispus anularea în parte a Ordinului nr. 482/2009 emis de C.N.P.A.S. București, respectiv articolul 1 pct. 3 care prevedea că sporul pentru condiții vătămătoare de muncă se acordă în procent de 1 %, iar urmare acestei hotărâri judecătorești, C.N.P.P. a revenit cu Ordinul nr. 1020/20.07.2011, prin care respecta dispozițiile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Astfel, potrivit acestei situații juridice, sporul a fost acordat tuturor salariaților din cadrul C.N.P.A.S. București și caselor județene de pensii din țară în procent de 10% până în luna mai 2012, dată de la care nu a mai fost acordat, întrucât C.N.P.P. nu a răspuns adreselor sale cu privire la acordarea acestui spor.
În consecință, pârâta a precizat că ordonatorul secundar de credite, respectiv C.N.P.P. București alocă anual sumele necesare acordării acestui spor, dar nu a fost acordat salariaților în lipsa unui răspuns concret dat de acesta.
De asemenea, aceasta a mai învederat că s-au luat măsurile necesare acordării acestui spor în sensul că s-a obținut buletinul de determinare prin expertizare nr. 302/_/2008 emis de Societatea Națională de Radiocomunicații, Sucursala București, prin care s-a constatat că există riscuri de îmbolnăvire datorită condițiilor vătămătoare create de instalațiile (antenele) instalate în baza Protocolului privind furnizarea de servicii de comunicații de date încheiat între C.N.P.P. și Serviciul de Telecomunicații Special Gorj.
Aceasta a mai specificat că aceste instalații (antene) se află și în prezent pe sediul instituției sale, totodată C.J.P. Gorj a obținut și buletinul de determinare nr. 147/2012 emis de Direcția de Sănătate Publică Gorj în ceea ce privește praful, mucegaiul, folosirea calculatorului, imprimantelor, xeroxului etc., precum și aspectul că toate casele județene de pensii din țară beneficiază de acest spor, pentru aceleași condiții, respectiv instalarea antenelor existente obligatoriu în dotarea instituțiilor, ce servesc la funcționarea tehnică privind transmiterea datelor.
Deoarece C.N.P.P., în calitate de ordonator secundar de credite, nu a dat curs solicitărilor sale privind acordarea acestui spor, C.J.P. Gorj a fost în imposibilitatea acordării drepturilor solicitate de salariați.
Pârâta C. Județeană de Pensii Gorj a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 09.06.2015, reclamanta L. L. a formulat răspuns la întâmpinare, prin serviciul registratură, prin care a solicitat cenzurarea apărărilor pârâtei C. Județeană de Pensii Gorj în sensul de a ține seama și a da eficiență juridică doar recunoașterii de către pârâtă a pretențiilor sale și de a înlătura solicitarea acesteia de respingere a cererii de chemare în judecată.
În motivare, reclamanta a menționat că pârâta a recunoscut toate pretențiile sale, respectiv pârâta a recunoscut că angajații C.J.P. Gorj au beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare, în procent de 10 %, până la data de 15.04.2009, când prin Ordinul C.N.P.A.S. București nr. 482/29.04.2009 s-a dispus acordarea acestui spor în procent de 1 %, precum și faptul că aceasta a recunoscut că prin decizia nr. 3619/22.06.2011 a I.C.C.J. s-a anulat acest ordin în ceea ce privește cuantumul de 1 % al sporului.
De asemenea, pârâta a recunoscut că urmare a acestei decizii și a Ordinului C.N.P.P. nr. 1020/20.07.2011 s-a revenit la sporul de 10 %, spor de care au beneficiat toți angajații C.N.P.A.S. și caselor județene de pensii până în luna mai 2012, dată de la care, în mod nelegal, nu a mai fost acordat (C.N.P.P. fără nici o justificare nu a răspuns cererilor angajaților C.N.P.A.S., întemeiate, de acordare a acestui spor).
Pârâta a recunoscut că și în prezent angajații C.J.P. Gorj lucrează în condiții vătămătoare create de instalațiile de telecomunicații existente pe sediul clădirii, precum și că aceste condiții vătămătoare se datorează și altor factori (praf, mucegai, folosirea calculatorului, imprimantelor, xeroxului etc.), precum și faptul că a recunoscut că toate casele județene de pensii din țară beneficiază de acest spor acordat pentru condiții similare celor existente în instituția în care își desfășoară activitatea zilnic.
Față de solicitarea pârâtei de respingere a cererii de chemare în judecată, reclamanta a precizat că pârâta se află în situația unei persoane care, fiind chemată în judecată pentru restituirea unui împrumut, a recunoscut că a semnat contractul de împrumut, că a primit banii, că s-a obligat să-i restituie la un anumit termen și că nu și-a respectat această obligație, dar, cu toate acestea, a solicitat respingerea acțiunii reclamantului prin care s-a cerut restituirea banilor.
Recunoașterea pretențiilor reclamantului sau mărturisirea nu reprezintă altceva decât o probă legală (reglementată de art. 351-358 C. pr. civ.), probă de care instanța a fost ținută (art. 436 alin. 1 C. pr. civ.) și pe care nu o poate înlătura decât în mod întemeiat, în situații de excepție, atunci când recunoașterea ar fi în contradicție vădită cu restul probelor aflate la dosar.
În speță, reclamanta a apreciat că este de observat recunoașterea făcută de către pârâtă a pretențiilor sale care nu este în contradicție cu probele aflate la dosar, ci, dimpotrivă, se coroborează cu aceste probe, fiind astfel și mai de neînțeles solicitarea pârâtei de respingere a cererii de chemare în judecată.
Prin urmare, față de considerentele expuse, având în vedere că pârâta a recunoscut prin întâmpinare pretențiile sale (pretenții susținute de probe temeinice) și că această recunoaștere a fost una deplină (poziția procesuală a pârâtei de respingere a cererii de chemare în judecată fiind, în consecință, una lipsită de orice logică juridică, aflată în contradicție cu propria recunoaștere și cu probele dosarului), a solicitat instanței să dea eficiență deplină prevederilor art. 436 alin. 1 C. pr. civ. și să se pronunțe o hotărâre întemeiată atât pe această recunoaștere, cât și pe restul probelor aflate la dosar, hotărâre care nu poate fi decât de admitere a cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. 3619/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția contencios administrativ și fiscal, s-a dispus anularea în parte a Ordinului nr. 482 din 29 aprilie 2009, respectiv art. I pct. 3 emis de C.N.P.A.S., stabilindu-se că dreptul de apreciere recunoscut de legiuitor ordonatorului principal de credite pentru stabilirea procentului în cazul sporului pentru condiții vătămătoare, prevăzut de dispozițiile art. 16 din O.G. nr. 6/2007 într-un cuantum de până la 10 % din salariul de bază, nu poate fi exercitat în mod discreționar, reducerea acestui spor de la 10 % la 1 %, neputând interveni în lipsa unei justificări obiective și a unor criterii clar determinate prin raportare la natura funcției publice ocupate și la condițiile concrete în care funcționarul public își desfășoară activitatea.
Ca urmare a acestei decizii, președintele C.N.P.P. a emis Ordinul nr. 1020/2011 prin care s-a anulat art. 1 pct. 3 al Ordinului C.N.P.A.S. nr. 482/29.04.2009.
Potrivit înscrisurilor atașate la dosar, acest spor a fost sistat în anul 2012 pentru angajații pârâtei fără justificare și nu s-a răspuns adreselor înaintate de către pârâtă în acest sens, cu toate că în baza adresei nr. 1365/03.07.2012, C. Națională de Pensii Publice a atenționat fiecare casă județeană de pensii să procedeze la luarea tuturor măsurilor care se impun pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor Ordinului nr. 1020/2011 la nivelul Casei Județene de Pensii.
Totodată, prin Ordinul nr. 630/11.07.2012 emis de C. Națională de Pensii Publice la art. 1 alin. 3 s-a stabilit că începând cu data de 01.05.2012, personalul caselor teritoriale de pensii prevăzute în Anexa nr. 2 beneficiază de un spor pentru condiții vătămătoare recalculat în baza deciziei nr. 3619/22.06.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, ce va fi evidențiat distinct de conducerea caselor teritoriale de pensii (fila 68).
Urmare a adresei înaintate de către C. Județeană de Pensii Gorj Casei Naționale de Pensii Publice s-a precizat pârâtei că, potrivit Ordinului Președintelui Casei Naționale de Pensii Publice nr. 630/2012, beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare 39 de case județene de pensii, adresa fiind emisă în data de 14.05.2015 (fila 35), astfel încât acordarea sporului în valoare de 10 % pentru majoritatea caselor de pensii din țară este de actualitate.
De asemenea, potrivit adresei nr. 687/16/10.03.2015 s-a reținut că până la aplicarea prevederilor art. 21 din Legea - cadru nr. 284/2010 (1 ianuarie 2016), conform art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 83/2014, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și ca atare nu se aplică procentul prevăzut în anexele la Legea cadru nr. 284/2010 la salariul de bază (fila 65).
Se constată astfel că personalul salarizat al Casei Județene de Pensii Gorj lucrează la calculator și xerox, fiind expus la radiații, în timpul desfășurării activității vin în contact direct cu persoane cu afecțiuni neuropsihice și cronice etc., iar la toate locurile de muncă menționate se mențin aceleași condiții de muncă ca în anii anteriori, conform buletinului de determinare prin expertizare a locurilor de muncă (fila 40), reținându-se că în cursul anului 2015 s-au efectuat mai multe verificări ale condițiilor în care se desfășoară activitatea la C. Județeană de Pensii Gorj, ce evidențiază riscul de îmbolnăvire al angajaților (filele 42 – 49).
Instanța mai reține că discriminarea directă invocată de reclamantă în apărare este definită atât în dreptul intern, respectiv O.G. nr. 137/2000, cât și în dreptul internațional (Directivele 2000/78/CE și 2002/73/CE), ca fiind situația în care o persoană beneficiază de un tratament mai puțin favorabil decât o altă persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situație comparabilă, pe baza oricărui criteriu de discriminare.
Această stare de fapt detaliată în baza înscrisurilor atașate la dosar este deopotrivă recunoscută de C. de Pensii Gorj, prin întâmpinare.
Astfel, tribunalul apreciază că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată pentru toate considerentele expuse și că aceasta este îndreptățită să beneficieze de sporul de condiții vătămătoare și periculoase, ca și salariații celorlalte 39 de case de pensii din țară, care prestează aceeași activitate, în aceleași condiții (fila 35) și în baza aceluiași Ordin nr. 630/11.07.2012 emis de C. Națională de Pensii Publice Gorj (fila 67)
În ceea ce privește cuantumul sporului, se constată că acesta nu poate fi modificat de către instanță, ci numai de către ordonatorul de credite, conform legislației în vigoare, motiv pentru care reclamanta este îndreptățită la sporul inițial de 10 % stabilit de Înalta Curte de Casație și Justiție și ulterior de către ordonatorul de credite C. Națională de Pensii Publice, pe care și reclamanta îl evidențiază prin concluziile scrise, cuantumul sporului de până la 15 % fiind de altfel unul maximal și nu unul fix.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, având în vedere și jurisprudența constantă a CEJ și CEDO în materie de discriminare, raportat la dispozițiile art. 148 din Constituția României, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată și va obliga pârâta la plata în favoarea reclamantei a sporului de condiții vătămătoare și periculoase în cuantum de 10 %, începând cu data de 12.01.2015 și în continuare, până la modificarea acestor condiții ori până la apariția unor noi reglementări, sume actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății integrale a sumelor datorate, precum și la plata dobânzii legale aferente drepturilor cuvenite, în temeiul art. 1531 și art. 1535 Cod civil, pentru repararea integrală a prejudiciului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta L. L., CNP_, cu domiciliul procesual ales la C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în mun. Târgu – J., .. 14, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în mun. Târgu – J., .. 14, județul Gorj.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sporului de condiții vătămătoare și periculoase în cuantum de 10 %, începând cu data de 12.01.2015 și în continuare, sume actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății integrale a sumelor datorate, precum și la plata dobânzii legale aferente drepturilor cuvenite.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj – secția contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședința publică de la 04 septembrie 2015.
Președinte, A. M. N. | ||
Grefier, E. S. |
Red. A.M.N./ Tehn. E.S.
4 ex./ 14 septembrie 2015
| ← Pretentii. Sentința nr. 918/2015. Tribunalul GORJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1324/2015.... → |
|---|
