Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 80/2015. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 80/2015 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 3443/258/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 80
Ședința publică din data de 10 februarie 2015
Completul compus din:
Judecător: M. I. - Președinte
Judecător: S. E.
Grefier: G. D.
Pe rol pronunțarea deciziei în apelul declarat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, cu sediul în municipiul București, sector 6, ..401A, CUI_, nr. ORC J_, împotriva Sentinței civile nr. 2135 din data de 16.09.2014 pronunțată de Judecătoria Miercurea C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. R., cu domiciliul în municipiul Miercurea C., ..9, județul Harghita, având CNP_, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție - P.v. ., nr._/22.02.2012.
În lipsa părților.
Se constată că, judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 27 ianuarie 2015, mersul dezbaterilor fiind consemnat în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2135 din data de 16.09.2014 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. s-a respins excepția tardivității plângerii invocată de intimată.
S-a admis plângerea formulată de petenta I. R., cu domiciliul în Miercurea C., .. 9, jud. Harghita, CNP_ în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A.- C.E.S.T.R.I.N., cu sediul în București, .. 401 A, sector 6 și în consecință:
S-a anulat procesul verbal de contravenție . nr._ din 22.02.2012 încheiat de intimata.
În ce privește excepția tardivității, invocată de intimata pe motiv că, procesul-verbal a fost comunicat petentei la data de 13.03.2012, conform dovezii de comunicare depuse la dosar, iar plângerea a fost înregistrată la data de 16.06.2014, peste expirarea termenului legal de 15 zile, s-a reținut că, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire (Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 10 din 10.06.2013).
Mai mult, așa cum rezultă din dovada depusă procesul verbal de afișare nu îndeplinește condițiile în ceea ce privește semnătura martorului, martorul care are la îndemână o ștampilă personalizată cu datele de identificare este necredibilă, ceea ce duce la concluzia că este un alt agent constatator.
Nu trebuie omis nici faptul că, petenta a susținut că procesul-verbal fost primit la sediul societății în data de 03.06.2014, susținere verosimilă, iar interpretarea dată de Înalta Curte prin decizia susmenționată intervine tocmai pentru a evita asemenea situații, în care comunicarea este doar formală și nu efectivă.
Instanța a constatat că, procesul-verbal a fost comunicat doar prin afișare (f. 20), astfel, procedura de comunicare nu a fost îndeplinită în mod legal. Având în vedere cele de mai sus, instanța a respins excepția tardivității plângerii ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, s-a constatat că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 22.02.2012 întocmit de către C.N.A.D.N.R. S.A.- C.E.S.T.R.I.N. petenta I. R. a fost sancționată contravențional pentru fapta prevăzută de art. 8 al. 1 din OG nr. 15/2002 și sancționată conform anexei nr. 2 din același act normativ, cu o amendă în cuantum de 250 lei, iar în baza art. 8 al. 3 din OG nr. 15/2002 din același act normativ s-a dispus obligarea petentei la despăgubiri în cuantum de 28 Euro în echivalent de 121,35 lei.
Prin procesul-verbal s-a reținut că la data de 11.09.2011 ora 18,05 pe drumul național DN 1 km 48+800 m, pe raza localității Românești, jud. Prahova a fost surprins în trafic vehiculul cu nr. de înmatriculare_, proprietatea petentei, circulând fără a deține rovinietă.
Petenta a invocat că dreptul de a aplica sancțiunea contravențională s-a prescris întrucât de la data săvârșirii faptei contravenționale și până la data întocmirii procesului-verbal au trecut mai mult de 30 de zile.
Potrivit art. 9 al. 3 din OG. nr. 15/2002, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012 procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).
Înainte de modificarea intervenită prin Legea nr. 144/2012 în OG nr. 15/2002 nu au existat prevederi similare, astfel, erau aplicabile prevederile cu caracter general ale art. 13 al. (1) din OG nr. 2/2001, potrivit cărora aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Din interpretarea logico-sistematică a dispozițiilor art. 9 alin. 3 teza finală din OG nr. 15/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 144/2012, rezultă că legiuitorul a înțeles să reglementeze o prescripție specială a răspunderii contravenționale pentru săvârșirea faptei prevăzută de art.8 alin.1 din OG nr.2/2001, distinctă de cea reglementată de dispozițiile art. 13 din OG nr. 2/2001, stabilind în mod expres un termen limită de 30 zile în care agentul constatator trebuie să întocmească și să comunice contravenientului procesul-verbal de contravenție.
Având caracter special (conform principiului specialia generalibus derogant) în raport de dreptul comun în materie, respectiv art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001 - „(1) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei", rezultă că neîntocmirea și necomunicarea procesului-verbal de contravenție pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 conduce - ab initio - la prescripția răspunderii contravenționale.
În baza art. 15 alin. 2 din Constituție, vor fi aplicabile în speță dispozițiile art. 9 alin. 3 din OG. nr. 15/2002, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012.
Instanța a considerat că prevederea legală care stabilește termenul de prescripție a aplicării sancțiunii este de ordine publică, stabilind obligația pentru autorități de a acționa într-un anumit termen, astfel, vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Din aceste motive instanța a admis plângerea formulată de petenta și în consecință, a dispus anularea procesului verbal de contravenție.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimata C.N.A.D.N.R. S.A.- C.E.S.T.R.I.N.
În cadrul motivelor se arată că, instanța de fond a admis plângerea contravenționala și a dispus anularea procesului verbal contestat R12_, apreciind că acesta a fost întocmit și comunicat peste termenul de 30 de zile prevăzut de Legea 144/2012, interpretând în mod greșit art. 9 alin. 3 din OG 15/2002. Potrivit art. 13 alin. 1 din OG 2/2001 "aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei", iar data săvârșirii faptei este data la care contravenientul a încălcat norma legală, adică data la care a circulat fără a deține rovinieta valabilă. Art. 9 alin. 3 paragraful ultim din OG 15/2002 prevede că, "procesul-verbal se întocmește și se va comunica contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)".
Data constatării contravenției este data la care agentul constatator, urmărind imaginile video, captate cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.l.H.G.M.C.R. pe baza dalelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, surprinde, în imaginile video, un anumit vehicul circulând fără a deține rovinieta. Potrivit art.13 alin.1 din OG 2/2001, "aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei", astfel că, agentul constatator are la dispoziție, prin voința legiuitorului, un termen de maximum 6 luni de la data săvârșirii contravenției să constate existenta acesteia și să întocmească procesul verbal de constatare a contravenției.
Mai arată că, procesul verbal contestat a fost întocmit și comunicat cu respectarea întocmai a prevederilor legale, adică fapta a fost constatata în intervalul de 6 luni prevăzut de art. 13 alin. 1 din OG 2/2001, iar comunicarea procesului verbal a fost efectuata în intervalul de o lună de la data constatării faptei, potrivit art. 14 - (1) Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Astfel, procesul verbal i-a fost comunicat intimatului-petent în data de 13.03.2012, în mai puțin de o lună de la data aplicării sancțiunii, respectiv 22.02.2012. Termenul de 30 de zile la care se face referire, nu este un termen special de prescripție, în interiorul căruia procesul verbal trebuie întocmit și comunicat, cum greșit a fost interpretat. Astfel, art. 9, alin.(3) al OG 15/2002 (modificată și completată prin Legea 144/2012) prevede: „procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin.(1)", iar din interpretarea logico-sistematică a textelor legale, rezultă fără echivoc faptul că, prin apariția Legii nr. 144/_ pentru modificarea OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, intenția legiuitorului a fost aceea ca, în intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției să nu se poate încheia alte procese verbale, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile și în niciun caz, art. 9 alin. 3 nu prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, anularea sentinței civile nr. 2135/2014, iar pe fond, solicită respingerea plângerii contravenționale și menținerea sancțiunea amenzii.
În drept își întemeiază apelul pe dispozițiile art. 466 și art. 480 NCPC.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Examinând apelul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele caracterului devolutiv al căii de atac, reglementat de art.476-478 Cod procedură civilă, Tribunalul constată următoarele:
În raport de motivele de apel invocate de apelantă, se reține că, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 22.02.2012 întocmit de către C.N.A.D.N.R. S.A.- C.E.S.T.R.I.N., intimatul I. R. a fost sancționat contravențional pentru fapta prevăzută de art. 8 al. 1 din OG nr. 15/2002 conform anexei nr. 2 din același act normativ, cu o amendă în cuantum de 250 lei, iar în baza art. 8 al. 3 din OG nr. 15/2002 din același act normativ s-a dispus obligarea petentului la despăgubiri în cuantum de 28 Euro în echivalent de 121,35 lei.
Apelanta susține că, procesul verbal contestat a fost întocmit și comunicat cu respectarea întocmai a prevederilor legale, adică fapta a fost constatată în intervalul de 6 luni prevăzut de art.13 alin. 1 din OG 2/2001, iar comunicarea procesului verbal a fost efectuata în intervalul de o lună de la data constatării faptei, potrivit art. 14 alin.1, în data de 13.03.2012, în mai puțin de o lună de la data aplicării sancțiunii, respectiv 22.02.2012. În opinia apelantei, termenul de 30 de zile la care se face referire, nu este un termen special de prescripție, în interiorul căruia procesul verbal trebuie întocmit și comunicat, ci intenția legiuitorului a fost aceea ca, în intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției să nu se poate încheia alte procese verbale, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile și în niciun caz, art. 9 alin. 3 nu prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni.
Se reține că, excepția tardivității, invocată în fața primei instanțe, pe motiv că, procesul-verbal ar fi fost comunicat intimatului-petent la data de 13.03.2012, conform dovezii de comunicare depuse la dosar, iar plângerea a fost înregistrată la data de 16.06.2014, peste expirarea termenului legal de 15 zile, în mod corect a fost respinsă, ținând cont de faptul că, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 10 din 10.06.2013. În speță, procesul verbal de afișare nu îndeplinește condițiile de legalitate nici în ceea ce privește semnătura martorului, fiind aplicată o ștampilă personalizată cu datele de identificare, ceea ce duce la concluzia că, procesul verbal a fost semnat de un alt agent constatator (fila 20, dosar fond).
Contrar susținerilor apelantei, se reține că, prima instanță în mod corect a stabilit că, anterior modificării intervenită prin Legea nr. 144/2012, în OG nr.15/2002 neexistând prevederi similare, erau aplicabile prevederile generale ale art. 13 alin.1 din OG nr.2/2001, potrivit cărora aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Astfel cum rezultă din conținutul dispozițiilor art. 9 alin. 3 teza finală din OG nr. 15/2002, modificată prin Legea nr. 144/2012, prin acest text legal s-a introdus o prescripție specială a răspunderii contravenționale pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. OG nr. 15/2002, distinctă de cea reglementată prin prevederile art. 13 din OG nr. 2/2001, fiind stabilit în mod expres termenul de 30 zile în care agentul constatator trebuie să întocmească și să comunice contravenientului procesul-verbal de contravenție. Ținând cont de caracterul special al reglementării în raport de dreptul comun în materie, respectiv art. 13 alin. 1 din OG nr.2/2001, rezultă că, neîntocmirea și necomunicarea procesului-verbal de contravenție pentru încălcarea prevederilor art.8 alin.1 din OG nr.15/2002 are drept consecință, prescripția răspunderii contravenționale.
În aceste condiții, având în vedere prevederile art.15 alin.2 din Constituție, contrar susținerilor apelantei, în speță sunt incidente dispozițiile art.9 alin.3 din OG. nr.15/2002, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012.
Față de aceste considerente, Tribunalul constatând că, motivele de apel invocate nu sunt de natură să atragă schimbarea soluției instanței de fond, în baza art.480 alin.1 C.pr.civ., apelul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, cu sediul în municipiul București, sector 6, ..401A, CUI_, nr. ORC J_, împotriva Sentinței civile nr.2135 din data de 16.09.2014 pronunțată de Judecătoria Miercurea C., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10.02.2015.
Președinte Judecător
M. I. S. E.
Grefier
G. D.
Pentru G.D. lipsind de la instanță,
semnează prim-grefier
I. B.
Red. M.I.
Primit: 20.04.2015.
Tehnored/id:20.04.2015.
Ex. 4/A.IM.
Jud. de fond:B.B. E.
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr.... → |
|---|
