Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 867/2015. Tribunalul HUNEDOARA

Decizia nr. 867/2015 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 5275/221/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECȚIA A-II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 867/A/2015 DOSAR NR._

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 08.06.2015

PREȘEDINTE: S. D. - JUDECĂTOR

A. L. M. - JUDECĂTOR

SÎNA E. D. - GREFIER

Pe rol fiind soluționarea apelului civil formulat de apelanta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – prin C. împotriva sentinței civile nr. 2875/2014 pronunțată de Judecătoria D., în dosarul nr._ (judecător fond C. F. D.).

La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei nu se prezintă nici una din părți.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța față de lipsa părților, lasă cauza la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei nu se prezintă nici una din părți.

Instanța raportat la actele dosarului, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2875/2014 a Judecătoriei D., s-a admis plângerea contravențională formulată de petenta .,, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – C.,

A fost anulat procesul-verbal de contravenție . nr._/02.06.2014 și, în consecință a fost exonerată petenta de la plata amenzii contravenționale stabilită prin acesta.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor R14 nr._/02.06.2014, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 750,00 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 din același act normativ – reținându-se în sarcina acesteia că în data de 18.12.2013, autovehiculul înmatriculat sub nr._, aparținând acesteia, ar fi circulat pe DN 66 km 206 + 100m Băcia, fără a deține rovinietă valabilă.

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria D. petenta ., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – C., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/02.06.2014 și exonerarea sa de la plata amenzii aplicate.

În motivarea plângerii, în esență, petenta a arătat că, la data constatării pretinsei fapte contravenționale, respectiv 18.12.2013, autovehiculul înmatriculat sub nr._ nu se mai afla în posesia sa, fiind vândut. Mai mult, noul cumpărător a vândut la rândul lui autovehiculul iar la data de 11.03.2013 l-a radiat conform Certificatului de atestare fiscală nr. 9/167/11.03.2013.

În drept au fost invocate dispozițiile OG 2/2001.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Pe fondul cauzei, în prealabil, instanța a reținut că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare –,,fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amenda”.

În ce privește temeinicia actului sancționator, din probatoriul administrat în cauză, instanța a constatat că petenta a depus la dosarul cauzei documentele din care rezultă că la data constatării pretinsei fapte contravenționale, autovehiculul înmatriculat sub nr._ nu mai era proprietatea sa, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 1674 Cod civil.

În ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 7 și art. 1 lit. b din OG 15/2002, s-a reținut că potrivit art. 11 alin. 4 din OUG nr. 195/2002, „În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului”. Din interpretarea acestor dispoziții legale, instanța a constatat că petenta nu se face vinovată de faptul că noul proprietar nu a efectuat formalitățile necesare de înscriere.

În aceste condiții, având în vedere că răspunderea contravențională este personală, instanța a constatat că procesul verbal contestat este neîntemeiat, iar petenta nu se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa, nefiind întrunite elementele constitutive ale faptei nici sub aspect obiectiv și nici subiectiv.

Față de considerentele mai sus expuse, dat fiind faptul ca prezumția de temeinicie a procesului verbal atacat a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petentă (acesta reușind așadar să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea descrisă în procesul verbal de contravenție), instanța a admis plângerea dedusă judecății, cu consecința anulării procesului-verbal de contravenție ca netemeinic și nelegal și a exonerat petenta de la plata amenzii aplicate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen intimatul C.N.A.D.N.R. S.A., Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C., solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii și menținerea sancțiunii aplicate prin procesului verbal de constatare a contravenției.

Examinând actele și lucrările dosarului, față de criticile aduse prin motivele de apel se rețin următoarele:

ART. 17 din OG. 2/2001, impune ca o condiție de legalitate, semnătura manuscrisă a agentului constatator.

În speță, procesul-verbal contestat nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, astfel că, actul este lovit de nulitate absolută.

În acest sens s-a pronunțat și ICCJ prin Decizia nr. 6/2015.

În consecință, în temeiul art. 34 al.2 din OG.2/2001, modificat și art. 480 c.pr.civ., raportat la art. 32 al.2 din OG.2/2001 modificat, apelul C. - SA prin C., se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul introdus de către apelanta intimată C. - SA prin C. împotriva sentinței civile nr. 2875/2014 pronunțată de Judecătoria D., județul Hunedoara.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 08.06.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

S. D. A. L. M.

GREFIER,

SÎNA E. D.

4 EX./19.06.2015

A.L.M./S.E.D.

(judecător fond Ț. C.)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 867/2015. Tribunalul HUNEDOARA