Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 895/2015. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 895/2015 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 372/240/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HUNEDOARA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 895/A/2015 DOSAR NR._
Ședința publică din data de 15 iunie 2015
PreședinteDuca C.-judecător
G. M.-judecător
B. A. E.-grefier
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de către apelantul Inspectoratul de Poliție al județului Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 544/30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Hațeg în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul legitimat cu carte de identitate . nr._, lipsă fiind apelantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La întrebarea instanței intimatul arată că nu mai are alte cereri sau probe de formulat și solicită judecarea cauzei.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în apel.
Intimatul solicită menținerea sentinței pronunțate de judecătorie și respingerea apelului formulat, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 544/2014 a Judecătoriei Hațeg s-a admis plângerea contravențională formulată de petent U. I.împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 26.02.2014 de agentul constatator din cadrul intimatului INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN HUNEDOARA și, în consecință:
S-a înlocuit sancțiunea amenzii în cuantum de 3.000 lei aplicată prin procesul-verbal de contravenție, cu sancțiunea avertisment.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, în fapt, prin procesul-verbal . nr._ din 26.02.2014, orele 1045, petentul U. I. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 3000 lei. Fapta este prevăzută și sancționată de disp. art. 8 alin. 2 pct. 13, art. 9 alin. 1 lit. d din O.G. nr. 37/2007 - actualizată.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația să verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalității, cât și al temeiniciei întocmirii sale.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a constatat că acesta nu este afectat de nulitate, întrucât a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor imperative ale O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, prev. de art. 16 și art. 17.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Prin procesul-verbal . nr._ din 26.02.2014, agentul constatator a sancționat petentul cu amendă pentru că nu a reglat ceasul tahografului analogic. Aceeași situație reiese și din raportul întocmit de agentul de politie.
Audiat fiind petentul recunoaște această stare de fapt, însă arată că nu a procedat așa cu intenție, ci pentru că nu a știut să manevreze tahograful, acesta fiind un model mai vechi.
Față de buna credință a petentului, față de faptul că acesta nu a mai fost sancționat, instanța a admis plângerea contravențională formulată de petentul U. I. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 26.02.2014 de agentul constatator din cadrul intimatului Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara, și, în consecință a înlocuit sancțiunea amenzii în cuantum de 3.000 lei aplicată prin procesul-verbal de contravenție, cu sancțiunea avertisment, considerând că și această măsură este suficientă pentru a-și produce efectul scontat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen Inspectoratul de Poliție al județului Hunedoara solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii plângerii contravenționale.
În motivarea apelului s-a arătat că potrivit art.7 alin.3 din OG nr. 2/2001 instanța poate înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, chiar dacă actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, însă această măsură poate fi dispusă numai dacă anumite circumstanțe de ordin personal sau real demonstrează că fapta concretă este de gravitate redusă. În cauză nu au fost dovedite asemenea circumstanțe, petentul aflându-se într-o situație identică cu a oricărui alt contravenient care nu respectă dispozițiile legale, astfel că, nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul întrucât s-ar încălca principiul legalității sancțiunii și nu s-ar mai realiza scopul urmărit de legiuitor prin incriminarea acestor contravenții. De altfel, petentul a mai fost sancționat contravențional în anul 2014 (extras DEPABD).
Examinând actele și lucrările dosarului, față de criticile aduse prin motivele de apel se rețin următoarele:
Într-adevăr așa cum a reținut instanța de fond procesul-verbal de contravenție, ca act administrativ, se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, însă aceste aspecte nu fac obiect de contestație prin prezentul apel, cu excepția individualizării sancțiunii aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție contestat.
Astfel se poate concluziona că fapta reținută în procesul-verbal există, constituie contravenție, iar încadrarea ei juridică este corectă.
Sub aspectul individualizării sancțiunii este de reținut că legiuitorul a prevăzut sancțiunile în anticiparea pericolului social abstract al faptelor contravenționale reglementate. Pe de altă parte, în exercitarea funcției sale de control de legalitate, judecătorul conform art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, poate hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, atât asupra cuantumului acesteia cât și a naturii ei, fiind îndreptățit conform art.7 alin.3 din O.G. nr.2/2001 de a înlocui amenda cu avertismentul și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
În cadrul controlului de legalitate menționat, judecătorul face o aplicare a legii in concreto, astfel că reanalizând circumstanțele cauzei tribunalul constată că conduita procesuală a petentului caracterizată în mod just de instanța de fond ca fiind de bună credință se confirmă, că fapta acestuia a avut urmări minore fără a produce consecințe grave, aspecte ce demonstrează că aprecierea instanței de fond relativă la un pericol social minim este temeinică, ceea ce justifică înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Cele expuse în precedent dovedesc temeinicia și legalitatea hotărârii atacate, astfel că pentru menținerea ei, Tribunalul în temeiul art. 480 Cod procedură civilă va respinge apelul intimatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul introdus de către Inspectoratul de Poliție al județului Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 544/2014 pronunțată de Judecătoria Hațeg, județul Hunedoara.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 15.06.2015.
Președinte,Judecător,
D. CorinaGoron M.
Concediu odihnă
Președinte Tribunal
T. C. M.
Grefier,
B. A. E.
D.C./B.A.E.- red. 4 ex
14.07.2015
- jud. fond – O.-M. S.
| ← Pretentii. Sentința nr. 593/2015. Tribunalul HUNEDOARA | Obligaţia de a face. Sentința nr. 788/2015. Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|








