Pretentii. Sentința nr. 593/2015. Tribunalul HUNEDOARA

Sentința nr. 593/2015 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 3490/97/2014*

ROMANIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECȚIA A- II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA NR. 593/CA/2015DOSAR NR._

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 20 mai 2015

Complet compus din:

Președinte: A. L. M. – judecător

Grefier: M. D. F.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe A. O. D. în calitate de reclamant în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara, Administrația F. pentru Mediu, având ca obiect pretenții - casată și trimisă spre rejudecare.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța față de lipsa părților, apreciază necesar a lăsa cauza la a doua strigare.

La a doua strigare a cauzei, în instanță nu se prezintă niciuna dintre părți.

Instanța, constatând cauza în stare de judecată o reține în pronunțare

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei deduse judecății, constată:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub numărul unic de dosar_, reclamantul A. O. D. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la restituirea sumei de 3.244,00 lei reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule, precum și la plata dobânzii fiscale aferentă debitului principal și calculată de la data plății, respectiv 20 ianuarie 2010 și până la restituirea efectivă a sumei achitată cu titlu de taxă de poluare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, în esență, reclamantul a arătat că a achiziționat un autovehicul marca Opel Vectra, nr. identificare WOLO00038T7527070 pentru înmatricularea căruia a fost nevoit să plătească în România, la data de 20 ianuarie 2010 suma de 20 ianuarie 2010, cu titlu de taxă de poluare. A mai arătat că taxa percepută este ilegală întrucât dispozițiile OUG 50/2008 contravin art. 90 din Tratatul Comunității Europene care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, în cauză fiind încălcat principiul nediscriminării produselor importate față de produsele interne.

În drept au fost invocate dispozițiile OUG 50/2008, art. 90 Tratatul CE, art. 148 Constituție și Legea 554/2004.

Date fiind dispozițiile OUG 74/2013 și HG 520/2013 privind reorganizarea activității ANAF, în procedura reglementată de art. 200 Cod procedură civilă, s-a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către Direcția Regională a Finanțelor Publice Timișoara prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara.

Pârâta Direcția Regională a Finanțelor Publice Timișoara prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara a formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepție, a invocat inadmisibilitatea acțiunii motivat de faptul că nu a fost îndeplinită procedura prealabilă și lipsa calității procesuale pasive a organului fiscal, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 7, 8 din Legea 554/2004 și OUG 50/2008.

Totodată pârâtul Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu solicitând ca în eventualitatea în care se va admite acțiunea reclamantului, prin aceeași hotărâre să se dispună ca AFM să-i plătească echivalentul sumei la a cărei restituire va fi obligată față de reclamant, date fiind dispozițiile art. 1 alin. 1 din OUG 50/2008.

La termenul de judecată din data de 11 septembrie 2014 s-a dispus în condițiile art. 78 Cod procedură civilă introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Administrației F. pentru Mediu.

Pârâta Administrația F. pentru Mediu nu a formulat întâmpinare.

Prin sentința nr.1281/CA/2014, pronunțată Tribunalul Hunedoara la data de 11.09.2014 în dosarul nr._:

a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtul Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, ca neîntemeiată.

a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, ca neîntemeiată.

aadmis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. O. D. cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat P. M. în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE TIMIȘOARA și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU,

A obligat pârâții la restituirea către reclamant a sumei de 3.244,00 lei reprezentând taxă de poluare, precum și la plata dobânzii fiscale aferentă acestei sume, calculată de la data de 20 ianuarie 2010, data plății taxei și până la data plății efective.

Arespins cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara împotriva chematului în garanție Administrația F. pentru Mediu.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, a obligat pârâții la plata sumei de 300,00 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.

La data de 18.09.2014 pârâta DGRFP Hunedoara a declarat recurs împotriva sentința nr.1281/CA/2014, pronunțată Tribunalul Hunedoara la data de 11.09.2014 în dosarul nr._ .

Prin decizia nr.8060/2014, pronunțată la data de 26.11.2014 de către Curtea de Apel Alba Iulia s-a admis recursul declarat de pârâta DGRFP Timișoara s-a casat sentința atacată,s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP Hunedoara, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. O. D. împotriva sa și s-a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond.

Pentru a dispune astfel s-a reținut că instanța de fond trebuia să constate că au calitate procesuală pasivă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara și Administrația F. pentru Mediu și ca atare Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara nu are calitate procesuală pasivă astfel că excepția ridicată a fost în mod greșit soluționată de instanța fondului.

Dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Hunedoara sub nr._ *.

Procedând la soluționarea cauzei, instanța va analiza, mai întâi, potrivit art.248 alin.(1) din Codul de procedură civilă, excepțiile invocate, iar apoi fondul cauzei.

Excepția de inadmisibilitate. Reclamantul a achiziționat second-hand autoturismul indicat în petit, vehicul înmatriculat anterior într-un stat al comunității europene.

Pentru înmatricularea autovehiculului în România autoritățile române i-au impus acestuia achitarea taxei de poluare, reclamantul conformându-se în acest sens.

După achitarea acestei taxe, considerând-o contrară normelor comunitare, reclamantul a solicitat restituirea acesteia de la organul fiscal, însă i-a fost refuzată restituirea, cu motivarea că taxa a fost calculată în conformitate cu prevederile legale.

Acțiunea de față are ca obiect restituirea sumei plătite cu titlu de taxă pentru emisii poluante, față de faptul că taxa contravine normelor legale precum și legislației comunitare.

Temeiul cererilor de restituire al taxei îl constituie refuzul nejustificat de restituire a unei taxe nelegal încasate, nelegalitate ce derivă din incompatibilitatea dreptului intern cu dreptul comunitar (art. 110 TFUE).

Ca atare îndeplinirea procedurii prealabile se impune cu caracter de obligativitate numai în măsura in care se intenționează să se conteste cuantumul taxei situație în care se va urma procedura administrativă prev.de art. 7 din OUG nr. 50/2008 coroborat cu art. 205- 218 C.pr.fiscală, ceea ce nu este cazul în speță .

Așadar în cazul cererilor de restituire a taxei pentru emisii poluante nu se aplică procedura de contestare ca și procedură prealabilă, motiv pentru care excepția de inadmisibilitate invocată urmează a fi respinsă.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal D. fiind că reclamantul a achitat taxa de poluare a cărei restituire o solicită în cauză la organul fiscal, se constată că este justificată calitatea procesuală pasivă a acestuia, motive pentru care instanța va respinge și această excepție.

Pe fondul cauzei se rețin următoarele:

Reglementări incidente. Problema de drept care se ridică in cauză, este aceea de a stabili dacă legislația internă – în temeiul căreia se condiționează înmatricularea autovehiculului achiziționat de reclamant dintr-un stat membru al Uniunii Europene de plata taxei de poluare - este compatibilă cu prevederile legislației comunitare.

Reglementări comunitare. Art. 90 (actual art.110) par. l din Tratatul de instituire a Comunității Europene (în continuare Tratatul) prevede: ”Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare”.

Scopul instituirii art. 90 (110) din Tratat este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor în spațiul comunitar, iar domeniul său de aplicare vizează impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.

Reglementări interne. Potrivit OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, această taxă se datora pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art. 3).

Obligația de plată a taxei intervenea cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a), iar aceasta se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin. 1). După cum se poate constata, taxa pe poluare era datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație – dacă au fost înmatriculate în țară.

Conflictul ivit între normele comunitare și dispozițiile interne în materie. Rezolvarea conflictului.

Se constată astfel că, deși scopul declarat al legii îl constituie punerea în operă a principiului „poluatorul plătește”, în realitate, s-a urmărit în continuare, ca efect imediat, descurajarea introducerii în România a unor autoturisme second-hand înmatriculate deja într-un alt stat membru. Reglementată în acest mod, taxa diminuează, sau este destinată să diminueze, introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.

Era normal ca un astfel de act normativ – având drept scop (declarat) protecția mediului - să se aplice tuturor autovehiculelor aflate în circulație pe teritoriul României, care nu se încadrează în limitele de poluare statuate, nicidecum doar acelora care se înmatriculează pentru prima dată în țară.

Toate cele de mai sus conduc la concluzia că taxa aplicată autovehiculelor second-hand achiziționate din spațiul comunitar contravine prevederilor art. 90 (110) din Tratat, în condițiile în care o astfel de taxă nu este percepută pentru autovehicule identice – achiziționate de pe teritoriul României. Ori actualul articol 110 al TFUE se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Potrivit art. 148 din Constituția României, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. 2). Parlamentul, Președintele României, Guvernul si autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alineatului 2 (alin. 4).

Aceste obligații au fost reafirmate și prin Legea nr. 157/2005 - de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană.

Prin Hotărârea CEJ în cauza C‑402/09, privind pe I. T. împotriva României, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu (România), pronunțată la 7 aprilie 2011, s-a stabilit că: articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Soluția instanței cu privire la cererea reclamantului

Taxa de poluare solicitată de autoritățile române reclamantului – pentru înmatricularea în circulație, pe teritoriul României, a autovehiculului achiziționat de către acesta din spațiul comunitar - contravine prevederilor art. 90 din Tratat.

Potrivit art.1 al. 1 din OG nr. 50/2008, taxa constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu.

Prin urmare, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara doar rolul de a încasa această taxă, beneficiarul acesteia fiind, de fapt, Administrația F. pentru Mediu. Între cele două pârâte nu există însă raporturi de solidaritate.

Astfel că instanța urmează a admite solicitarea reclamantului, în sensul obligării pârâților la restituirea taxei de poluare achitate.

Lipsind reclamantul, in mod nelegal de suma susmenționată, față de disp. art. 124 raportat la art. 120 Cod proc.fiscală, pârâtele vor fi obligate și la plata dobânzii aferente sumei achitate cu titlu de poluare, dobânda ce va fi calculată de la data de 20.01.2010, data plății și până la data restituirii efective.

Cheltuieli de judecată. Reclamantul a solicitat cheltuieli de judecată. În temeiul art.453 al. 1 Cod proc.civ., dată fiind culpa procesuală a pârâților, instanța îi va obliga pe aceștia către reclamant la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei, conform dovezilor de la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal .

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. O.-D. identificat cu CNP_ cu domiciliul în D. . 2 . procedural ales în A. . .. P. M., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara cu sediul în D. ..30 județul Hunedoara și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, corp A, sector 6.

Obligă pârâtele la restituirea către reclamant a sumei de 3 244,00 lei lei reprezentând taxă de poluare, stabilită prin decizia din 20.01.2010 achitată cu chitanța . nr._ și a dobânzii aferente acestei sume, începând cu data plății taxei – 20.01.2010 și până la data restituirii efective.

Obligă pârâtele la plata către reclamant a sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs care se va depune la Tribunalul Hunedoara.

Pronunțată în ședința publică, azi 20.05.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 593/2015. Tribunalul HUNEDOARA