Cerere în anulare. OUG 119/2007. Hotărâre din 03-03-2015, Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 2495/97/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HUNEDOARA
SECȚIA A II –A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
ORDONANȚA NR. 251/CA/2015 DOSAR NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 03.03.2015
PREȘEDINTE: G. M. - judecător
M. A. R. - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra judecării cererii de emitere ordonanță de plată formulată de creditoarea S. Națională de Închideri Mine Valea Jiului SA în contradictoriu cu debitoarea S. C. Energetic Hunedoara SA.
S-a constatat, că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților, au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 17.02.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de față:
Prin cererea privind ordonanța de plată formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr._, creditoarea S. Națională de Închideri Mine Valea Jiului SA a solicitat în contradictoriu cu debitoarea S. C. Energetic Hunedoara SA, emiterea unei ordonanțe prin care debitorul să fie obligat la plata sumei de 19.823.326,55 lei reprezentând 19.056.420,08 lei - contravaloare huilă livrată, conform contractului de livrare nr. 7/05.12.2013, 766.906,47 lei cu titlu de dobândă legală penalizatoare, calculată conform art. 3,4,8 și 20 din Legea nr. 72/2013, până la data de 31.08.2014, stabilirea unui termen de plată de 10 zile, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, în esență, creditorul a arătat că în baza contractului de livrare nr. 7/05.12.2013, în perioada 01.01._14, a livrat debitoarei cantitatea de 430.000 tone de huilă energetică. Debitoarea nu a achitat contravaloarea produsului huilă energetică livrată.
A comunicat debitoarei somația nr. 2410/03.09.2014, prin care a solicitat ca în termen de maxim 15 zile calendaristice de la data primirii, să procedeze la efectuarea plății sumei restante totale de 21.887.912,68 lei, din care 21.112.357,06 lei reprezintă contravaloare huilă livrată, iar 775.555,62 lei reprezintă dobânda legală penalizatoare calculată până la data de 31.08.2014.
Urmare a somației transmise, debitoarea a comunicat adresa nr. 8334/22.09.2014 înregistrată la unitatea creditoare sub nr. 3707/22.09.2014, prin care se propune eșalonarea debitului ( contravaloare huilă) și face observații cu privire la modul de calcul al penalităților.
Unitatea creditoare nu a convenit cu debitoarea asupra eșalonării debitului, însă în urma verificărilor privind calculul penalităților, s-a constatat că acestea sunt corecte, motiv pentru care s-a diminuat suma pretinsă cu titlu de dobândă legală penalizatoare la suma recunoscută de debitoare, respectiv 766.906,47 lei.
A mai arătat că s-a achitat de către debitoare contravaloarea facturilor nr. 81/16.04.2014; nr. 82/17.04.2014; nr. 83/18.04.2014; nr. 84/22.04.2014 și o parte din factura nr. 85/23.04.2014, însă nu a achitat diferența de 19.056.420,08 lei reprezentând contravaloare facturilor nr. 85/23.04.2014; nr. 86/24.04.2014; nr. 87/25.04.2014; nr. 88/28.04.2014; nr. 89/29.04.2013; nr. 90/30.04.2014; nr. 91/06.05.2014; 92/07.05.2014; nr. 93/08.05.2014; 94/09.05.2014; nr. 95/10.05.2014; nr. 96/12.05.2014; nr. 97/12.05.2014; nr. 98/13.05.2014; nr. 101/14.05.2014; nr. 103/15.05.2014; nr. 104/16.05.2014; nr. 105/19.05.2014; nr. 107/20.05.2014; nr. 108/21.05.2014; nr. 109/22.05.2014; nr. 110/23.05.2014; nr. 111/26.05.2014; nr. 112/27.05.2014; nr. 113/28.05.2014; nr. .1.4/29.05.2014; nr. 115/30.05.2014; nr. 116/30.05.2014; nr.117/ 17.06.2014; nr. 118/17.06.2014; nr. 119/17.06.2014; nr. 120/17.06.2014; nr. 121/17.06.2014; nr. 122/17.06.2014; nr. 123/17.06.2014; nr. 124/17.06.2014; nr. 125/17.06.2014; nr. 126/17.06.2014; nr. 127/18.06.2014; nr. 128/19.06.2014; nr. 129/20.06.2014; nr. 130/23.06.2014 și nr. 131/24.06.2014.
În drept au fost invocate prevederile art. 1013 și urm. C.pr.civ., art. 1535 din Codul Civil și a Legii nr. 72/2013.
Creditorul a anexat cererii, în copie, somația ( fila 6), situația facturilor emise și neîncasate la scadență până la 31.08.2014( filele 10-11), facturile ( filele 12-58), situația dobânzilor legale penalizatoare până la 31.08.2014 ( filele 59-64) și contractul de livrare nr. 7 din 05.12.2013 (filele 65-69).
Cererea a fost legal timbrată cu 200 lei taxă judiciară de timbru ( fila 5).
Debitorul a depus întâmpinare în termenul legal ( fila 85) prin care a solicitat respingerea cererii, creanța neavând caracterul cert, lichid și exigibil, conform prevederilor art. 1013 c.pr.civ.- procedura ordonanței de plată.
Se precizează că din suma de 19.056.420,08 lei reprezentând contravaloare huilă livrată s-a mai achitat la data de 29.10.2014 suma de 6.442.002,04 lei, iar ulterior s-a mai plătit suma de 3.778.811,04 lei, restul debitului fiind de doar 8.835.607 lei, care nu a mai putu fi achitat datorită situației dificile în care se află la momentul de față societatea debitoare.
În drept s-au invocat prevederile art. 1013- art. 1024 ale Codului de Procedură Civilă, art. 1535- art. 1543 ale Codului Civil.
La data de 10.12.2014, creditoarea a depus răspuns la întâmpinare ( fila 92), iar la data de 05.02.2015 a depus cerere de modificare prin care solicită obligarea debitoarei doar la plata sumei de 766.906,47 lei reprezentând dobânda legală penalizatoare calculată până la data de 31.08.2014, întrucât debitoarea a achitat debitul restant.
Examinând actele și lucrările dosarului se rețin următoarele:
Între părți s-au derulat relații contractuale conform contractului de livrare nr. 7 din 05.12.2013, în executarea căruia creditorul a livrat debitorului o cantitate de huilă de 430 000 tone, însă debitoarea nu a achitat prețul aferent.
Prin prezenta cerere creditorul urmărește recuperarea debitului principal reprezentând contravaloarea neachitată a facturilor fiscale emise, precum și a dobânzii legale penalizatoare aferente.
Procedura ordonanței de plată este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, de soluționare a cererilor prin care se solicită obligarea debitorului la plata unei sume de bani, în măsura în care sunt îndeplinite anumite condiții.
În cauză sunt aplicabile următoarele dispoziții legale:
Potrivit art. 1013 alin.1 C.pr.civ. „(1) Prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege”.
Iar, potrivit art. 662 C.pr.civ., „(2) Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. (3) Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. (4) Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată”.
Fiind în prezența unei obligații de a da – a plăti o sumă de bani – și făcându-se dovada raportului juridic obligațional prin depunerea de către creditor a contractului de livrare nr.7/05.12.2013, instanța va analiza în ce măsură creanța pretinsă de creditor este certă, lichidă și exigibilă.
Potrivit art. 662 alin.2 C.pr.civ., creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la pârâtă sau recunoscute de aceasta. În plus, alin.3 al aceluiași articol dispune că o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la pârât, fie recunoscute de el, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Totodată, creața este exigibilă când este ajunsă la scadență.
Referitor la înscrisurile depuse, instanța reține că facturile fiscale sunt documente financiar contabile reglementate în principal de legea fiscală. Cu toate acestea, în legătură cu facturile fiscale, legea materială comercială și cea procesuală incidentă leagă consecințe de ordin probatoriu al raporturilor materiale comerciale. Și este așa, deoarece în comerț nu este obligatorie proba actelor și faptelor comerciale prin înscrisuri autentice ad validitatem și ad solemnitatem. Comerțul implică o altă raportare la timp, activitatea se derulează rapid așa încât și actele ce probează raporturile juridice sunt diferite față de raportul civil clasic. Pentru a fi constituite mijloace de probă a raporturilor comerciale, legea prevede expres (art. 46 alin. 1 teza 3 din Codul comercial aplicabil la data emiterii facturilor în speță, în prezent art. 277 C.pr.civ.) că factura trebuie să fie acceptată sau utilizată în mod obișnuit în exercițiul activității unei întreprinderi. Așa fiind, singura exigență în materie este prezentarea unei facturi fiscale acceptate. Acceptarea se poate face expres ori tacit. Acceptarea expresă are loc prin semnarea și ștampilarea actului, iar acceptarea tacită presupune acte și fapte neîndoielnice din care rezultă faptul juridic al acceptării (preluarea mărfii, plata parțială a contravalorii acesteia etc.).
Potrivit art. 155 Cod fiscal – „(1) Persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) și (2), trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă … (6) Semnarea și ștampilarea facturilor nu sunt obligatorii.”.
Astfel, în măsura în care creditorul și-a executat obligația contractuală, s-a născut în sarcina debitorului și obligația de achita prețul stabilit în factura emisă în baza convenției dintre părți. Cum debitorul nu a înțeles să conteste pretențiile reclamantei, prin dovada pozitivă a faptului plății sau a caracterului lor neîntemeiat, instanța apreciază că, în cauză, creditorul a făcut pe deplin dovada existenței în patrimoniul său a unei creanțe certe, lichide și exigibile în sumă totală de 19.823.326,55 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale.
Se va reține și împrejurarea că prin cererea de modificare a cererii de emitere a unei ordonanțe de plată ( fila 97) formulată de către creditoare se solicită doar obligarea debitoarei la plata dobânzilor legale penalizatoare, calculate conform art. 3,4 și 20 din Legea nr. 72/2013, până la data de 31.08.2014, întrucât debitoarea a achitat debitul restant.
S-a constatat că debitorul a depus întâmpinare în termenul legal și a contestat cuantumul creanței, fiind achitată contravaloarea facturilor, iar prin notele de ședință de la data de 17.02.2015 a contestat și dobânda solicitată, solicitând respingerea cererii de emitere a ordonanței de plată, ca lipsită de obiect, fiind achitate atât debitul restant cât și dobânda aferentă.
Totodată, în temeiul art. 249 C.pr.civ., debitorul nu a produs nici o dovadă din care să rezulte stingerea obligației de plată a dobânzilor legale aferente debitului, fiind depuse doar dovezi cu privire la achitarea debitului restant, situație în care, în materie comercială legea prezumă în cazul neexecutării unei obligații ce are ca obiect o sumă de bani, că lipsa de folosință a acesteia provoacă creditorului un prejudiciu – Art. 1.535 C.civ. - Daunele moratorii în cazul obligațiilor bănești – “(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.”, iar potrivit Art. 1.523 - Întârzierea de drept în executarea obligației – „(2) De asemenea, debitorul se află de drept în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când: … d) nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi;”, dispozițiile art. 1.523 din Codul civil fiind aplicabile în cazul obligațiilor devenite scadente după data intrării sale în vigoare, indiferent de data nașterii obligației – a se vedea art. 114 din Legea nr. 71/2011).
În ce privește cuantumul dobânzii, potrivit art. 3 alin.2 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar – în vigoare de la data de 01 septembrie 2011 „(2) Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale.”, unde conform art. 1 alin.3 „(3) Dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare.”.
Prin modificările aduse de Legea nr. 72 din 28 martie 2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, în vigoare din 05 aprilie 2013, conform art. 3 alin.21„În raporturile dintre profesioniști și între aceștia și autoritățile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale.”, profesionist fiind orice persoană fizică sau juridică care exploatează o întreprindere cu scop lucrativ, iar dispozițiile legii, fiind aplicabile conform disp. art. 21 obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante ulterior intrării în vigoare.
Prin neplata la termen a facturilor fiscale emise, pârâta datorează reclamantei daune interese moratorii, reprezentând dobânda bancară pe care ar fi obținut-o prin depozite bancare și la care era îndreptățită dacă ar fi intrat în posesia sumei de bani cuvenite la momentul în care obligația devenise scadentă.
Prin urmare, examinând actele depuse de creditor în justificarea pretențiilor sale și reținând că în cauză s-a făcut dovada comunicării somației prevăzute de art. 1014 C.pr.civ., în temeiul art. 1021 alin.1 C.pr.civ., instanța va admite cererea și va obliga pe debitor la plata sumei de 766.906,47 lei reprezentând dobândă legală penalizatoare aferentă, calculată până la data de 31.08.2014.
În temeiul art. 1021 alin.3 C.pr.civ. plata se va efectua în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei.
Văzând și dispozițiile art. 453 C.pr.civ., debitorul va fi obligat și la plata sumei de 200 lei către creditor cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
În temeiul art. 1024 C.pr.civ. ordonanța de plată este executorie, chiar dacă este atacată cu cerere în anulare și are autoritate de lucru judecat provizorie până la soluționarea cererii în anulare. Ordonanța de plată devine definitivă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare. Dispozițiile art. 637 rămân aplicabile.
Potrivit art. 1023 C.pr.civ., debitorul și creditorul au drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării ordonanței de plată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
ORDONĂ:
În temeiul art. 1021 alin.1 C.pr.civ. admite cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de creditorul S. Națională de Închideri Mine Valea Jiului SA, J_, CUI_, cont bancar RO52 RNCB_ 0001 deschis la BCR Petroșani, cu sediul social în Petroșani, ..3, etraj II, jud. Hunedoara, în contradictoriu cu debitorul C. Energetic Hunedoara SA, J_, CUI_, cont bancar RO53 CECE HD01 30RO N057 4338 deschis la CEC Bank D., cu sediul social în Petroșani, ., jud. Hunedoara și, în consecință:
Somează debitorul ca, în termen de 10 zile de la data comunicării prezentei ordonanțe, să plătească creditorului suma de 766.906,47 lei reprezentând dobândă legală penalizatoare aferentă, calculată până la data de 31.08.2014.
Obligă debitorul la plata către creditor a sumei de 200 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea în anulare se depune la Tribunalul Hunedoara.
Executorie potrivit disp. art. 1024 C.pr.civ.
Pronunțată în ședința publică din data de 03.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. M. M. A. R.
GM/MAR
4 ex./23.03.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 972/2015.... | Pretentii. Sentința nr. 366/2015. Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|








