Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 70/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 70/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 2022/866/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 26 Februarie 2014
Președinte - P. C. D.
Judecător Mițică A.
Grefier M. B.
DECIZIE Nr. 70/2014
Pe rol judecarea cauzei privind pe apelant C. R. PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - REGIUNEA NORD- EST IAȘI și pe intimat . CU D. ALES LA AV. MOȚEC Ș., intimat . CU D.. ALES LA AV. MOȚEC Ș., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care
Dezbaterile asupra cererii de apel au avut loc în ședința publică din data de 19.02.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 26.02.2014, când:
TRIBUNALUL
Deliberînd asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr. 2633/2013 a Judecătoriei P. s-a admis plângerea formulată de petentul S.C. R. R. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul C. R. PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA NORD - EST IAȘI.
În consecință a fost anulat procesul verbal ._ nr. 94/122 întocmit la data de 04.04.2013 de către intimat.
A fost admisă cererea de intervenție în interesul petentei formulată de S.C. H. R. S.R.L.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 24.04.2013 sub nr._ pe rolul Judecătoriei P., petenta . a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției ._ nr. 94/122 întocmit la data de 04.04.2013 de către reprezentanții COMISARIATULUI JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR IAȘI.
În motivarea plângerii se arată că la data de 04.04.2013, la supermaketul Penny Market aparținând . situat în P., . prezentat doi comisari din partea intimatei care au efectuat un control asupra produselor alimentare comercializate de unitatea petentei. În urma controlului intimatul a apreciat că produsele comercializate sub denumirea PATE CU FICAT DE R. sunt neconforme întrucât „produsul (…) prezintă la ingrediente apă, ficat de pui 15%, ficat de rață 5% precum și alte ingrediente. Aceste informații induc în eroare consumatorii în privința compoziției și anume din denumirea produsului se induce ideea că la ingrediente există un procent majoritar sau în totalitate ficat de rață. În realitate procentul majoritar îl reprezintă ficat de pui și apă, ficatul de rață fiind de doar 5%. Deficiențele constatate contravin HG 106/2002 art.4 și se sancționează conform aceluiași act normativ HG 106/2002 coroborat cu OG 21/92 (52)”.
Mai arată petentul că HG 106/2002 privește etichetarea alimentelor, iar OG 21/1992 privește protecția consumatorilor. Informațiile înscrise pe eticheta produsului arătat respectă întrutotul cerințele legale de etichetare prevăzute de art. 5, 7, 8 din HG 106/2002 (pe care le citează), eticheta cuprinzând toate elementele obligatorii prevăzute de lege, indicându-se atât ingredientele în sine cât și cantitatea fiecărui ingredient în aliment. Sunt prevăzute pe etichetă și elementele obligatorii privind cantitatea netă, perioada de valabilitate, denumirea producătorului și sediul acestuia, locul de origine sau de proveniență a acestuia, concentrația alcoolică, date privind lotul de producție, mențiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse.
Mai arată petentul că denumirea produsului este corespunzătoare conținutului acestuia, produsul denumit „pateu cu ficat de rață” și nu „pateu din ficat de rață”. Denumirea fiind corespunzătroare, nu poate induce în eroare consumatorul. Producătorul . are și alte produse din și cu ficat de rață/ gâscă, respectiv ci carne de curcan, denumirile acestor produse fiind la fel conforme conținutul prin inserarea cuvântului „cu”.
Mai invocă petentul că anterior introducerii produselor . de către producător, produsele au primit avizul favorabil al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, astfel încât nu se poate opune petentului neconformitatea etichetei avizate chiar de această autoritate.
Se mai arată de către petent și că măsura complementară dispusă de organul constatator – aceea a opririi temporare de la comercializare a produselor controlate – nu a fost motivată în drept și nu există nici un temei legal pentru aceasta. Astfel, prevederile art. 50 alin.1 lit.d) și art. 55 din OG 21/1992 nu prevede decât aplicarea sancțiunii amenzii, iar oprirea temporară menționată de acest din urmă articol vizează serviciile, fabricația și comercializarea produselor până la remedierea deficiențelor. HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor nu atrage aplicarea măsurii complementare a opririi temporare de la comercializare a produselor cu deficiențe, art. 4 din acest act normativ neprevăzând expres sau implicit aplicarea măsurii complementare arătate.
Pentru considerentele arătate solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal.
Alăturat plângerii au fost depuse în copie înscrisuri: procesul verbal contestat (f.14-15), forografie etichetă „pateu cu ficat de rață” produs de .), fotografie date valabilitate și lot (f.17), extrase e-mail între petent și .-21).
Intimatul Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași a solicitat introducerea în cauză a COMISARIATULUI R. PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – REGIUNEA NORD-EST IAȘI, motivat de faptul că prin HG 700/2012 comisariatele județene și-au pierdut personalitatea juridică ca urmare a înființării comisariatelor regionale ce au inclus în componența lor, ca persoane juridice, comisariatele județene.
C. R. Pentru Protecția Consumatorilor – Regiunea Nord-Est Iași a formulat întâmpinare (f.26-29) prin care solicită respingerea plângerii contravenționale întrucât petenta a încălcat prevederile art. 4 din HG 106/2002 (pe care le citează), denumirea „pateu cu ficat de rață” neprezentând relevanță pentru un consumator mediu, mai ales în condițiile în care cuvântul „cu” este scris mai mic decât cuvintele „pateu”, „de rață”. Solicită înlăturarea apărării petentei conform căreia producătorul H. a purtat corespondență prin e-mail cu o persoană din ANPC cu privire la produs întrucât această corespondență nu reprezintă poziția oficială a ANPC.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare (f.43-46) prin care arată că este de acord cu introducerea în cauză în calitate de intimat a Comisariatului R. Pentru Protecția Consumatorilor – Regiunea Nord-Est Iași, aceasta fiind persoana cu care înțeleg să se judece în contradictor. Cu privire la apărările formulate de intimat referitoare la denumirea produsului și modului de scriere a denumirii acestuia petentul arată că aceste apărări nu pot fi primite întrucât vin în contradicție cu prevederile art. 16 și 17 din OG 2/2001. intimatul nu poate completa prin întâmpinare descrierea deficitară a faptei sancționate prin procesul verbal contestat.
Mai arată petentul că intimatul a ridicat măsura de oprire temporară de la comercializare a pateurilor H. și și-a asumat angajamentul de a nu mai constata abateri similare celei deduse judecății până la soluționarea irevocabilă a litigiilor ca cel de față.
Alăturat întâmpinării petentul a depus corespondența cu . (f.46,47).
La primul termen de judecată . a formulat cerere de intervenție în interes alăturat petentei ., invocând în esență aceleași aspecte învederate de petent în plângere (f.54-55).
Alăturat intervenției au fost depuse înscrisuri reprezentând corespondență între . (f.56-58).
La același prim termen de judecată instanța a luat act de modificarea acțiunii formulată de petent în privința intimatului (comisariatul regional în loc de comisariatul județean), a rectificat citativul, a dispus citarea corectă a părților cu duplicatul cererii de intervenție în interes alăturat petentului.
Prin încheierea de ședință din 30.09.2013 instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes alăturat petentului formulată de ., a încuzviințat proba cu înscrisuri solicitată de petent prin acțiune și intimat prin întâmpinare, probă pe care a constatat-o administrată.
Intervenienta a solicitat administrarea mijloacelor de probă, cerere respinsă motivat de către instanță.
Alte probe nu au mai fost administrate.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal contestat petenta a fost sancționată pentru faptul că :”urmare a tematicii nr. 1125/ 03.04.2013 s-au verificat produsele de la H1 și s-a constatat: produsul pate cu ficat de rață prezintă la ingrediente apă, ficat de pui 15%, ficat de rață 5% precum și alte ingrediente. Aceste informații induc în eroare consumatorii în privința compoziției și anume din denumirea produsului se induce ideea că la ingrediente există un procent majoritar sau în totalitate ficat de rață. În realitate procentul majoritar îl reprezintă ficat de pui și apă, ficatul de rață fiind de doar 5%. Deficiențele constatate contravin HG 106/2002 art.4 și se sancționează conform aceluiași act normativ HG 106/2002 coroborat cu OG 21/92 (52)”.
La rubrica „sancțiuni contravenționale aplicate” s-a menționat: art.4 HG 106/2002, art. 50 alin.1 lit.d) din OG 21/92 (52).
Sancțiunea amenzii aplicate este în cuantum de 3000 de lei.
La rubrica „măsuri propuse/dispuse în conformitate cu prevederile legale (act normativ, art., alin.,lit.)” s-a menționat „ oprirea temporară de la comercializare până la remedierea deficienței”. Nu s-a menționat nici un act normativ, art., alin., lit.
Conform art. 4 din HG 106/2002:” (1) Informațiile înscrise pe eticheta nu trebuie sa induca în eroare consumatorii, la achiziționarea produselor, în privința: a) caracteristicilor alimentului și în special a naturii, identitãții, proprietãților, compoziției, cantitãții, durabilitãții, originii sau provenientei sale, precum și a metodelor de fabricație sau de producție; b) atribuirii de efecte sau proprietãți alimentelor pe care acestea nu le poseda; c) sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale atunci când în realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici. 2) Etichetarea și metodele prin care aceasta se realizeazã nu trebuie sa atribuie alimentelor proprietãți de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau sa facã referirii la astfel de proprietãți; sunt exceptate de la aceasta interdicție apele minerale naturale, precum și orice alimente cu destinații nutritionale speciale, autorizate în acest sens de Ministerul Sãnãtãții și Familiei. (3) Interdicțiile sau restricțiile prevãzute la alin. (1) și (2) se aplica, de asemenea: a) prezentãrii alimentelor, în special în ceea ce privește forma, aspectul sau ambalarea acestora, materialul de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum și modul în care alimentele sunt expuse; b) publicitãții alimentelor.”
Conform art. 50 alin.1 lit.d) din OG 21/1992 :” (1) Constituie contravenții, dacã nu au fost sãvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sã fie considerate infracțiuni, și se sancționeazã dupã cum urmeazã: d) încãlcarea dispozițiilor art. 13 alin. (1), art. 17-25 și art. 26 alin. (1) și (2), cu amendã contravenționalã de la 1.000 lei la 10.000 lei”.
Conform art. 13 alin.1 din OG 21/1992 indicat în textul citat mai sus :” (1) Remedierea deficiențelor apãrute la produse sau servicii ori înlocuirea produselor care nu corespund în cadrul termenului de garanție sau de valabilitate și care nu sunt imputabile consumatorului se face în termen de maximum 15 zile din momentul când operatorul economic a luat la cunoștințã de deficiențele respective”.
Conform art. 17-25 din OG 21/1992 :” 17. În cadrul termenului de garanție, prestatorii de servicii asigurã toate operațiunile necesare remedierii deficiențelor constatate la serviciile prestate sau înlocuirii produselor utilizate în cadrul serviciilor respective, inclusiv transportul, manipularea, diagnosticarea, expertizarea, demontarea, montarea și ambalarea acestora. // 18. Consumatorii au dreptul de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de cãtre operatorii economici, astfel încât sã aibã posibilitatea de a face o alegere raționalã, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și sã fie în mãsurã sã le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplinã securitate.// 19. Informarea consumatorilor despre produsele și serviciile oferite se realizeazã, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare și caracterizare ale acestora, care se înscriu în mod vizibil, lizibil, ușor de înțeles, într-o formã care sã nu permitã ștergerea și sã nu fie inscripționate în locuri obscure, sã nu fie întrerupte prin desen sau imagini, dupã caz, pe produs, etichetã, ambalaj de vânzare sau în cartea tehnicã, contract, instrucțiunile de folosire ori altele asemenea, ce însoțesc produsul sau serviciul, în funcție de natura acestuia.// 20. (1) Producãtorul trebuie sã informeze despre denumirea produsului, denumirea și/sau marca producãtorului, cantitatea și, dupã caz, termenul de valabilitate/data de minimã durabilitate sau data-limitã de consum/data durabilitãții minimale, durata medie de utilizare, principalele caracteristici tehnice și calitative, compoziția, aditivii folosiți, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, transport, depozitare, conservare sau pãstrare, despre contraindicații. (…)(4) Vânzãtorii și prestatorii de servicii trebuie sã informeze consumatorii despre prețul final al produsului sau despre tariful serviciului prestat, pe care îl suportã consumatorul, care sã cuprindã toate costurile, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã și toate costurile suplimentare, și sã le ofere acestora toate informațiile și documentele tehnice, dupã caz, care trebuie sã însoțeascã produsul sau serviciul.// 21. Informațiile referitoare la serviciile prestate trebuie sã cuprindã categoria calitativã a serviciului, timpul de realizare, termenul de garanție, tariful, riscurile previzibile și, dupã caz, declarația de conformitate.// 22. Operatorii economici sunt obligați sã demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia cumpãrãrii, modul de utilizare și funcționalitatea produselor ce urmeazã a fi vândute; la lansarea pe piațã a produselor, aceștia sunt obligați sã efectueze demonstrații de utilizare.// 23. Obligația de a informa pe consumator potrivit art. 19, 20, 21 și 22 nu poate fi înlãturatã prin invocarea secretului comercial sau profesional.// 24. Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmațiilor și indicațiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizeazã produsele și serviciile și care nu pot fi probate.// 25. Prețurile și tarifele trebuie indicate în mod vizibil și într-o formã neechivocã, ușor de citit”.
Potrivit art. 26 alin. 1și 2 din OG 21/1992 indicat în textul reținut ca temei al contravenției :” (1) Comercializarea produselor și prestarea serviciilor se fac în locuri și în spații autorizate, conform reglementãrilor legale în vigoare. (2) Sunt obligatorii afișarea, în mod vizibil, a denumirii unitãții, a codului unic de înregistrare la registrul comerțului, din care sã rezulte obiectul/obiectele de activitate al/ale societãții pentru care este autorizatã sã funcționeze, precum și afișarea și respectarea orarului de funcționare”.
Față de textele legale citate instanța a constatat că procesul verbal este deficitar la capitolul indicarea prevederii legale încălcate efectiv de către petent, textul ce prevede contravenție, art. 50 alin.1 lit.d) din OG 21/1992 făcând trimitere la o multitudine de reguli ce trebuie respectate fie de producător, fie de comerciant, fie de operatorul economic.
Cu toate acestea instanța constată că, deși procesul verbal nu respectă în totalitate prevederile art. 16 din OG 2/2001, aceste deficiențe cu privire la descrierea faptei contravenționale nu sunt de natură a atrage decât nulitatea relativă a procesului verbal.
Petentul nu a făcut dovada că insuficienta descriere a faptei i-ar fi cauzat o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată în alt mod decât prin anularea procesului verbal (conform art. 175 Cod proc.civ.).
Prevederile art. 17 din OG 2/2001 nu sunt de asemenea încălcate pentru a fi atrasă nulitatea absolută a procesului verbal, actul cuprinzând elementele obligatorii prevăzute de acest din urmă act normativ.
Raportat la textele legale citate, coroborat cu art. 4 din HG 106/2002 și modul de descriere a faptei contravenționale din cadrul procesului verbal instanța deduce că petentul a fost sancționat pentru faptul că eticheta produsului „pateu cu ficat de rață” este de natură a induce în eroare consumatorul prin prisma ingredientelor și denumirii.
Deducția instanței referitoare la faptul că este vorba de eticheta produsului rezultă din simplul fapt că doar pe eticheta produsului sunt cuprinse ingredientele indicate de intimat în cadrul descrierii faptei contravenționale puse în sarcina petentului.
Or, în condițiile în care petentul a fost sancționat pentru faptul că eticheta produsului „pateu cu ficat de rață” este de natură a induce în eroare consumatorii din privința ingredientelor și a denumirii produsului, apare evident că petentul nu poate avea calitatea de contravenient într-o astfel de faptă contravențională.
Astfel, conform art. 19 și 20 din OG 21/1992 citate mai sus informațiile privind produsul se înscriu fie direct pe produs, fie pe eticheta produsului, iar responsabil de informarea privind conținutul produsului (adică de etichetarea produsului) este producătorul.
Petentul nu are calitatea de producător al pateului cu ficat de rață, ci producător al acestui produs este ..
Petentul în calitate de comerciant nu a aplicat pe produs nici un alt ambalaj și nici nu a modificat ambalajul producătorului, astfel încât nu avea cum să fie obligat de la lege să informeze consumatorul cu privire la anumite caracteristici ale produsului aflat la vânzare, toate informațiile prevăzute de lege în mod obligatoriu fiind deja aplicate pe produs direct (termen de valabilitate, lot – f.17 dosar) și pe eticheta produsului (f. 16 dosar).
Mai mult, în calitate de comerciant neproducător petentului îi era chiar interzis de lege să altereze/ modifice eticheta produsului pe care îl comercializa.
Față de cele arătate instanța apreciază că, dacă există o faptă de inducere în eroare a consumatorului în privința produsului „pateu cu ficat de rață”, fie prin prisma ingredientelor produsului, fie prin prisma denumirii produsului, fie prin prisma ambelor aspecte, această inducere în eroare nu poate fi pusă decât pe seama etichetei, iar conformitatea etichetei intră în obligația legală a producătorului și nu a comerciantului.
Pentru aceleași considerentele expuse instanța constată că petenta . nu poate avea calitatea de contravenient în cazul de față și, pe cale de consecință, singura soluție posibilă în acest context este anularea procesului verbal ._ nr. 94/122 întocmit la data de 04.04.2013 de către intimat.
Având în vedere cele reținute mai sus instanța apreciază că nu se mai impune a se analiza dacă eticheta produsului „pateu cu ficat de rață” este sau nu conformă cu prevederile legale, această obligație și răspunderea pentru eventuala nerespectare aparținând ., persoană juridică ce nu a fost sancționată contravențional prin procesul verbal contestat.
O analiză de tipul celei arătate în paragraful anterior ar depăși în mod evident cadrul procesual dedus judecății, constituind practic apărări în favoarea intervenientei și nu în favoarea petentului.
Intervenția în interes alăturat petentei, formulată de . nu este de natură a investi instanța cu analiza conformității legale a etichetei produsului „pateu cu ficat de rață” și nici a posibilității inducerii în eroare a consumatorului prin acest produs, din considerente strict procedurale: intervenția în interes alăturat unei părți nu poate decât să sprijine apărarea părții față de care se intervine.
Or, în favoarea părții pentru care intervenienta a intervenit instanța a reținut deja că procesul verbal contestat este nul pentru lipsa calității de contravenient.
Având însă în vedere că plângerea petentului a fost admisă, din considerente procedurale și intervenția în interes alăturat petentului, a fost admisă și cererea de intervenție accesorie.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel C. R. PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA NORD - EST IAȘI, fără însă a indica motivele pentru care a înțeles să atace hotărîrea instanței de fond.
Examinînd pe fond sentința apelată, sub toate aspectele în conformitate cu art. 476 și următoarele din NCPC, tribunalul constată că apelul este neîntemeiat,, reținîndu-se că, sub aspectul legalității, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art.17 din O.G. 2/2001, neexistând cazuri să atragă nulitatea absolută a acestuia.
Relativ la temeinicia procesului verbal, tribunalul constată, așa cum a reținut și instanța de fond, că petenta nu se poate face vinovată de săvîrșirea contravenției reținută în sarcina sa întrucît nu ea este cea care a inserat mențiuni necorespunzătoare pe eticheta produsului verificat de agenții constatatori.
Raportat celor prezentate, in temeiul art. 480 alin.1 NCPC, apelul va fi respins și păstrată sentința instantei de fond ca fiind legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de Comisariatului R. pentru Protecția Consumatorilor - Regiunea Nord Est Iași împotriva sentinței civile nr. 2633 din 7 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 februarie 2014.
Președinte, P. C. D. | Judecător, Mițică A. | |
Grefier, M. B. |
M.B. 26 Februarie 2014
Red și tehnored jud A.M.
2 ex/29.05.2014
Judecător la fond P. R. C.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 476/2014.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 491/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
