Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1056/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1056/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 8717/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 23 Aprilie 2014
Președinte - P. C. D.
Grefier M. B.
SENTINȚA Nr. 1056/2014
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant P. V. T. și pe pârât C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE IAȘI, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.04.2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 23.04.2014 când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față :
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ /29.07.2013 reclamantul P. V. T., a solicitat anularea deciziei de impunere nr. 9439 din 31.05.2012 emisă de pârâta C. de Asigurări de Sănătate Iași.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la data de 16.09.2009 a înființat PFA P. N. V. T., entitate ce a desfășurat activitate până la data de 15.11.2010 când a fost radiată, prin rezoluția nr._ emisă de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași.
Reclamantul a susținut că decizia atacată nu este legală deoarece, nu mai lucrează în regim PFA, astfel că nu mai există activități care să genereze plata de asigurări de sănătate.
în final, reclamantul a arătat că, prin decizia nr. 47/28/12.02.2013 pârâta i-a respins contestația formulată împotriva deciziei de impunere nr. 9439 din 31.05.2012.
Acțiunea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copii, înscrisuri.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii învederând că a întocmit actul administrativ fiscal către reclamant în baza prevederilor art. 257 alin 2 și alin 5 din Legea nr. 95/2006.
Pârâta a mai arătat că, în cadrul Anexei calcul atașata deciziei dc impunere și care face parte integranta din aceasta se regăsesc expres evidențiate veniturile comunicate (atât venitul estimat, cât și cel realizat) în format electronic și raportat la care casa a calculat contribuția datorată și accesoriile fiscale, fiind indicate si alte aspecte fiscale de care s-a ținut cont la individualizarea creanțelor datorate.
Susține pârâta că, deși reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei de impunere, nu a atașat acesteia nici un alt document justificativ și nu a indicat vreun temei care să impună modificarea deciziei.
Prin precizări ulterioare, pârâta a învederat faptul că, reclamantul nu a depus declarațiile anuale obligatorii, astfel că, a calculat sumele datorate în urma unor sesizări ale Agenției Naționale de Administrare fiscală, efectuate în baza Protocolului nr._/P5282/2007 și a actului Adițional nr. 1,_/IP1797/2009.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, asupra fondului cauzei, instanța reține următoarele :
În urma unor sesizări ale Agenției Naționale de Administrare fiscală, efectuate în baza Protocolului nr._/P5282/2007 și a actului Adițional nr. 1,_/IP1797/2009 s-a constatat că reclamantul a obținut venituri din cedarea flosinței unor bunuri, astfel că, pârâta C. de Asigurări de Sănătate Iași a emis decizia nr. 9439 din 31.05.2012 și decizia nr. A 9439 din 31.05.2012, calculând, în sarcina reclamantului, un debit în cuantum de_ lei din care,_ lei reprezentând contribuție de asigurări de sănătate, 2271 lei reprezentând dobânzi și 1870 lei reprezentând penalități de întârziere ( filele 8 – 9 dosar).
Ulterior, prin decizia nr. 47/28/12.02.2013, a fost respinsă plângerea reclamantului formulată împotriva deciziilor de stabilire a debitului principal și a accesoriilor ( fila 14).
Dispoziții legale incidente:
Codul fiscal, art. 30 alin 2 lit. a: “ (2) Veniturile din proprietățile imobiliare situate în România includ următoarele: a) veniturile din închirierea sau cedarea folosinței proprietății imobiliare situate în România;”, art. 41 lit. c: “Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele: c) venituri din cedarea și c folosinței bunurilor, definite conform art. 61;”.
Art. 257 alin 1 și 2 lit. b din Legea 95/2006, prevede că obligația de plată a taxei intervine: „ (1) Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1). (2) Veniturile asupra cărora se stabilește contribuția de asigurări sociale de sănătate sunt prevăzute în Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare: b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe țară, lunar; c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit și veniturilor din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator și nu se încadrează la lit. b);.”.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma dispozițiilor lgale incidente în cauză, instanța reține că acțiunea este întemeiată în parte, decizia atacată fiind parțial legală.
Instanța reține că, în mod corect s-a perceput contribuția în baza art. 257 alin 2 lit. b și c din legea nr. 95/2006 aspect ce rezultă din actele și lucrările dosarului. Contrar susținerilor reclamantului decizia de impunere nu a fost emisă numai pentru activitățile desfășurate de reclamant prin intermediul persoanei fizice autorizate ci, pentru sumele obținute de către reclamant din desfășurarea tuturor activităților în perioada 2009 - 2012.
De asemenea, instanța reține că, susținerile pârâtei conform cărora, la emiterea deciziei contestate, a avut în vedere perioada în care reclamantul nu a desfășurat activități precum și momentul radierii, sunt confirmate de decizia de calcul a accesoriilor, în care sunt detaliate perioadele pentru care s-au calculat sumele. Mai mult decât atât, decizia a fost emisă în baza informațiilor comunicate de ANAF în urma declarațiilor depuse chiar de către reclamant. Acest aspect rezultă din însăși decizia contestată, documentele ce au stat la baza individualizării sumei fiind decizia de stabilire a accesoriilor A 9439/31.05.2012 ( fila 9) și baza de impunere comunicată de ANAF.
În aceste condiții, decizia de calcul a contribuției la asigurările de sănătate este legală.
Criticile referitoare la calculul accesoriilor sunt nefondate având în vedere că acestea sunt calculate pentru plata cu întârziere a debitelor principale.
Instanța nu poate reține apărarea reclamantului în susținerea netemeiniciei deciziei, necunoașterea prevederilor legale deoarece, acesta nu se poate prevala de propria sa culpă, in necunoașterea legii, . drept si in acord si cu sensul sistemului juridic european, comunitar invocând necunoașterea legii pentru a susține o eventuală bună – credință.
Pentru aceste considerente, urmează ca Tribunalul să respingă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge acțiunea formulată de reclamantul P. V. T., domiciliat în Iași, .. 55B, .. A, ., jud. Iași, CNP_ în contradictoriu cu pârâta C. de Asigurări de Sănătate Iași, cu sediul în Iași, .. 18-20, jud. Iași..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce va fi depus la Tribunalul Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 aprilie 2014.
Președinte, P. C. D. | ||
Grefier, M. B. |
M.B. 24 Aprilie 2014
Red-. D.P.C.- 21.05.2014
5 ex
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 536/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 538/2014.... → |
|---|
