Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 526/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 526/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-02-2014 în dosarul nr. 10286/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 27 Februarie 2014
Președinte - A. T.
Grefier L. A.
SENTINȚA Nr. 526 CA /2014
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant T. F., reclamant B. A., reclamant H. D., reclamant A. L. și pe pârât P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, pârât P. DE PE L. CURTEA DE APEL IAȘI, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 20.02.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la
acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare a fost amânată pronunțarea asupra cauzei pentru data de 27.02.2014, când
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de fata:
Prin cererea inregistrata sub nr._, reclamantii T. F., B. A., Hojbota D., A. L. au solicitat obligarea paratii P. d epe L. Inalta Curte de Casatie si Justitie si P. de pe langa Curtea de Appel Iasi iasi sa le acorde premiul anual aferent anului 2010-al 13 lea salariu.
În motivarea acțiunii reclamanții susțin că dreptul la premiul anual a fost reglementat inclusiv pentru anul 2010, fiind un drept câștigat, în acest sens fiind făcute trimiteri la prevederile art.18 din OUG nr.27/29.03.2006, art.15 din OG nr.8/2007, art.31 din lg. nr.188/1999, art.16 din OUG nr.192/2002 și art.18 din OUG nr.6/2007.
De asemenea, dispozițiile referitoare la premiul anual au fost reluate și în art.25 din lg. nr.330/2009, această prevedere legală fiind abrogată prin art.39 pct.w din lg. nr.284/2010, act normativ care a intrat în vigoare la data de 01.01.2011.
Întrucât abrogarea dispoziției legale ce reglementa plata premiului anual a intervenit după nașterea dreptului, acest drept a intrat în sfera drepturilor câștigate astfel încât neacordarea acestuia, conform art.8 din lg. nr.285/2010, încalcă principiul neretroactivității legii civile garantat de art.15 alin.2 din Constituția României.
Prin prisma aplicării în timp a prevederilor legale rezultă că reclamanții au dreptul la încasarea premiului anual.
În final, reclamanații au mai precizat că, dreptul la prmirea sumelor solicitate intră sub protecția art. 1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Pârâții Ministerul Public și P. de pe lângă Curtea de Apel Iași, legal citați, au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, apărările vizând în esență înlăturarea dreptului la încasarea premiului anual prin raportare la prevederile art.8 din lg. nr.285/2010.
În dovedirea acțiunii reclamanții au depus la dosarul cauzei înscrisuri, pârâții nesolicitând administrarea de probe.
Analizând probatoriul administrat și apărările invocate se constată că cererea de chemare în judecată privindu-i pe funcționarii publici reclamanți se constată că este neîntemeiată având în vedere următoarele considerente:
Plata premiului anual aferent anului 2010 (cunoscut sub denumirea de al 13-lea salariu) nu este datorat reclamanților, cererea acestora având caracter neîntemeiat întrucât prin art.8 din lg. nr.285/2010 legiuitorul a înlăturat acordarea acestuia în anul 2011 sub forma premierii, acesta fiind inclus în majorările salariale acordate.
Înlăturarea dreptului la premiul pe anul 2010 a intervenit anterior nașterii acestuia, adică la sfârșitul anului calendaristic, dispozițiile legii nr.285/2010 intrând în vigoare la 31.12.2010. Nașterea dreptului la premiu intervine la sfârșitul anului calendaristic, astfel cum susțin și reclamanții în raport de dispozițiile art.25 din lg. nr.330/2009 însă, anterior împlinirii acestui termen, la data de 31.12.2010, legiuitorul a înlăturat dreptul la premiu dispunând includerea acestuia în majorările salariale acordate și reclamanților începând cu 01.01.2011.
Argumentul aplicării retroactive a dispozițiilor lg. nr.285/2010, prin prisma abrogării art.25 din lg. nr.330/2009, începând cu 01.01.2011, în baza art.39 pct. w din lg. nr.284/2010 nu poate fi reținut, fiind vădit și manifestat nefondat întrucât:
- înlăturarea/abrogarea dreptului la premiu a intervenit anterior nașterii dreptului, la sfârșitul anului calendaristic, dispozițiile art.8 al lg. nr.285/2010 intrând în vigoare la data de 31.12.2010;
- reclamanții confundă data nașterii dreptului și data plății- care nu poate fi decât în cursul anului următor-, iar retroactivitatea se analizează în raport de data nașterii dreptului și nu cel al plății, în raport de data nașterii dreptului dispozițiile art.8 din lg. nr.285/2010 nu au caracter retroactiv;
- o primă abrogare a dreptului la premiu anual a intervenit prin art.8 din lg. nr.285/2010, astfel încât abrogarea expresă prin art.39 pct.w din lg. nr.284/2010 nu are nici o relevanță în cauză, aceasta fiind superfluă având în vedere abrogarea anterioară.
Legea nr.285/2010 a intrat în vigoare la 3 zile de la publicare, adică la 31.12.2010 conform art.78 din Constituția României, spre deosebire de Legea nr.284/2010 care a intrat în vigoare la data de 01.01.2011, cu excepția a 2 articole intrate în vigoare la 31.12.2010, în acest context fiind evident că argumentul reclamanților privind retroactivitatea legii civile în înlăturarea dreptului la premiul pe anul 2010 nu poate fi reținut, fiind vădit neîntemeiat.
În consecință, raționamentul juridic în baza căruia reclamanții își fundamentează pretențiile este greșit și fundamentat pe o interpretare nelegală și subiectivă a dispozițiilor legale incidente, aspect de natura a releva netemeinicia cererii.
Reclamanților nu le-a mai fost plătit premiul anual la care aveau dreptul pentru anul 2010, motivat de faptul că, potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010, premiul anual pentru anul 2010, nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011.
Este real că la art. 25 alin. 1 din Legea nr. 330/2009 s-a stipulat că, pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea.
În același timp însă, la alineatul 4 al aceluiași articol, s-a dispus că plata premiului anual se va face începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul.
Rezultă că, pentru anul 2010, an în raport de care reclamantii au formulat prezenta acțiune, plata premiului anual ar fi trebuit realizată începând cu luna ianuarie a anului 2011.
Dar Legea nr. 330/2009 a fost abrogată de la 01.01.2011 prin . articolului 39 din Legea nr. 284/2010.
Iar prin articolul 8 din Legea 285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, s-a menționat că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.
Tribunalul ia act de voința legiuitorului care, printr-un act normativ de putere similară (lege), a înțeles să înlăture dispozițiile art. 25 din. 4 din Legea nr. 330/2009, stipulând expres că premiul anual pentru anul 2010 nu se mai acordă, sumele respective fiind luate în considerare la stabilirea majorărilor salariale aferente anului 2011.
Instanța reține că, în conformitate cu disp. art. 31 din Legea 188/1999 și art. 73 alin. 3 lit. j din Constituție, salariul, primele și orice alte drepturi salariale de care beneficiază funcționarii publici, se stabilesc doar prin lege organică.
Iar Legea nr. 285/2010 prevede expres la art.8 că pentru anul 2010 premiul anual nu se acordă.
A admite cererea reclamantilor și a obliga angajatorul să plătească funcționarilor publici cadul Parchetului de pe langa Curtea de apel Iasi premiul aferent anului 2010 ar însemna încălcarea atribuțiilor de către instanța de judecată și intruziunea puterii judecătorești în sfera de competență ce aparține exclusiv puterii legiuitoare, rezultat ce este inadmisibil.
De asemenea, instanța de judecată nu este abilitată legal să ignore un text de lege pe motiv că ar fi neconstituțional, în condițiile în care Curtea Constituțională nu s-a pronunțat în acest sens.
În plus, absența unei baze legale pentru acordarea premiului anual pentru anul 2010 atrage și inexistența unui „bun” în patrimoniul funcționarilor publici – membri de sindicat în accepțiunea art. 1 alin. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Tribunalul mai subliniază faptul că, așa cum revine legiuitorului prerogativa stabilirii unui drept salarial în favoarea funcționarului public, tot acestuia îi incumbă și puterea de a fixa momentul și modalitățile practice de acordare a reprezentării pecuniare a dreptului salarial respectiv
Pe lângă argumentele de interpretare invocate anterior, cererea de chemare în judecată este neîntemeiată având în vedere că legiuitorul a luat în considerare problema premiului ce nu l-a acordat pe anul 2010, prin includerea acestuia în majorările salariale acordate în anul 2011, banii fiind plătiți reclamanților sub o altă formă, a majorării salariale.
În acest context, reclamanții nu au suferit nici o vătămare în ceea ce privește drepturile de natură salarială de natură a evidenția interesul în formularea acțiunii sau chiar temeinicia cererii de chemare în judecată, aceasta fiind vădit neîntemeiată.
De asemenea, prin Decizia nr.21/18.11.2013, pronunțată în procedura recursului în interesul legii, ÎCCJ a stabilit în interpretarea și aplicară unitară a art.8 din lg. nr.285/2010 că premiul aferent anului 2010 a fost inclus în majorarea salarială aferentă anului 2011 nemaiputând fi astfel acordat conform vechii reglementări, fapt ce relevă caracterul vădit neîntemeiat al cererii de chemare în judecată.
Față de argumentele expuse pe larg anterior se va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții T. F., CNP_, B. A. CNP_, HOJBOTA D. CNP_, A. L. CNP_, toți cu domiciliul procedural ales la P. de pe langa Curtea de Apel Iasi din ..28 în contradictoriu cu pârâții P. de pe L. Inalta Curte de Casatie si Justitie cu sediul in Bucuresti ., P. de pe langa Curtea de Apel Iasi cu sediul in Iasi .. 28.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Tribunalul Iasi
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 februarie 2014.
Președinte, T. A. M. | ||
Grefier, A. L. |
Red. TAM
Tehnored.TAM .
8 ex./25.03.2013
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 525/2014. Tribunalul IAŞI | Obligaţia de a face. Sentința nr. 528/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
