Obligaţia de a face. Sentința nr. 1485/2014. Tribunalul IAŞI

Sentința nr. 1485/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-06-2014 în dosarul nr. 12050/99/2013

Dosar_

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința Publica din 17 iunie 2014

Președinte - A. T.

Grefier L. A.

SENTINȚA Nr. 1485 CA /2014

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant S. D. și pe pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN. IAȘI, DRGFP I., chemat in garantie ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect obligația de a face RESTITUIRE TAXA AUTO.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 05. iunie 2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 17.06.2014, când:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de contencios administrativ de față :

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._/99/.2013, reclamantul S. D. a chemat în judecată pe pârâta DRGFP-Administratia F. Publice I. , solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la restituirea taxei de poluare achitată, în cuantum de 2049 lei si la plata dobânzii aferentă, de la data plătii si până la restituirea efectivă,.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat a achiziționat un autoturism marca Volksvagen, număr identificare WV2ZZZ21ZSH012759 autoturism importat din Germania, pentru a îl înmatricula în România fiind obligat să achite taxa de poluare. Ori, acest autovehicul a mai fost înmatriculat într-o țară ce aparține Uniunii Europene –Germania . În aceste condiții, îngrădirea dreptului său de a înmatricula autoturismul în România, prin achitarea taxei de poluare, reprezintă o gravă încălcare a dreptului comunitar, taxa de poluare fiind edictată în așa fel încât se descurajează importul, fiind favorizate produsele naționale. Sunt încălcate disp. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE).

În drept, au fost invocate dispozițiile art. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE), art.124 alin. 2, 120 alin. 6 C. proc. fiscală, L. nr. 554/2004.

Acțiunea a fost legal timbrată.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie, înscrisuri.

Pârâta Directia Generala Regionala a F. Publice I. pentru si in numle AFPM I. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Totodată, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :

La data de 25.06.2012 cu chitanta . seria_, reclamantul a achitat taxa de emisii poluante poluare pentru autoturismul Volksvagen, număr identificare WV2ZZZ21ZSH012759 importat din Germania, în sumă de 1631 lei.

Taxa plătită de reclamantă este taxă pentru emisii poluante reglementată de Legea 9/2012.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea 9/2012, obligația de plată a taxei intervine:

a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;

b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;

c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.

(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.*).

Deși aceste dispoziții legale par a fi înlăturat caracterul necomunitar al normelor anterioare, ale OUG 50/2008, prin OUG 1/2012 dispozițiile art. 4 care înlăturau discriminările observate în vechea lege au fost suspendate până la 1.01.2013.

Or, potrivit unei jurisprudențe constante a CJUE, există o încălcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C‑345/93, R.., p. I‑479, punctul 20, Hotărârea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C‑393/98, R.., p. I‑1327, punctul 23, precum și Hotărârea din 19 septembrie 2002, Tulliasiamies și Siilin, C‑101/00, R.., p. I‑7487, punctul 55).

În această privință, Curtea a precizat că, din momentul achitării unei taxe de înmatriculare într‑un stat membru, valoarea acestei taxe se încorporează în valoarea vehiculului. Astfel, atunci când un vehicul înmatriculat în statul membru în cauză este, ulterior, vândut ca vehicul de ocazie în același stat membru, valoarea sa de piață, care include valoarea reziduală a taxei de înmatriculare, va fi egală cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul, din valoarea sa inițială (Hotărârea Nádasdi și Németh, citată anterior, punctul 54).

Prin urmare, pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat reținută ca bază de impozitare trebuie să reflecte valoarea unui vehicul similar deja înmatriculat pe teritoriul național (Hotărârea Weigel, citată anterior, punctul 71, și Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06, Rep., p. I‑7585, punctul 28).

Or, prin suspendarea aplicării art. 4 al.2, nici la data stabilirii taxei de emisii poluante și nici în prezent nu se percepe taxă cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat cumpărat din țară.

Instanța reține că taxa privind emisiile poluante este la acest moment discriminatorie față de împrejurarea suspendării dispozițiilor legale care permit aplicarea acestei taxe și la vehiculele naționale cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată nici una din taxele reglementate succesiv . Suspendarea aplicării art. 4 favorizează astfel vânzarea vehiculelor de ocazie naționale și descurajează, în acest mod, importul de vehicule de ocazie similare.

Fiind întrunite condițiile art. 117 lit. d din OG nr. 92/2003, taxa de poluare fiind achitată ca urmare a aplicării eronate de către organele fiscale a dispozițiilor legale, prevederile L 9/2012 fiind contrare dreptului UE, atat timp cat sunt suspendate aplicarii art 4 alin 2, instanța va admite acțiunea,si va obliga parata la restituirea către reclamant a sumei achitata cu titlu de taxă de emisii poluante.

În ceea ce privește capătul de cerere accesoriu vizând obligarea pârâtei la plata dobânzii fiscale, instanța va admite cererea, obligând pârâta la plata dobânzii fiscale de la data plății taxei, având în vedere cele statuate de CJUE la data de 18.04.2013 în Cauza C 565-11 I. v. România, respectiv că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim national, precum cel în discutie în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe. Ca atare nu vor fi aplicate disp. art. 124 raportat la art. 117 alin. 2 și art. 70 alin. 1 din OG nr. 92/2003 coroborate cu art. 2 din Anexa la Ordinul nr. 1899/2004 al MFP pentru aprobarea Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.

În privința cererii de chemare in judecata a Administrația F. pentru Mediu, instanța constată că taxa de poluare se calculează și se colectează, potrivit art. 7 din OUG nr. 50/2008 de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Este adevărat că taxa astfel colectată se constituie în venit la Fondul pentru Mediu, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, dar aceasta nu înseamnă că între reclamanta si aceasta parata există vreun raport juridic distinct, neexistând nici o transmisiune de drepturi ori obligații, cu atât mai puțin una cu titlu oneros.

Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge cererea in judecata fata de acest parat

Vazand dispozitiile art 453 noul cod de procedura civila va dispune in consecinta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGI

HOTĂRĂȘTE :

Admite acțiunea formulată de reclamantul S. D., cu domiciliul in com M., . si domiciliul ale în Iași, ..4, . IV, CVladirea NH Bussiness cabinet 7, la cab avocet P. C. in contradictoriu cu DRGFP I. -Administratia F. Publice I., cu sediul Iași, .. 26. .

Obligă pârâta Administrația Finanțelor Publice I. la restituirea către reclamanta a sumei de 2049 lei achitată cu titlu de taxă de emisii poluante, și la plata dobânzii fiscale, calculata de la data plății și până la momentul plății debitului.

Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta D. I. pentru Administrația Finanțelor Publice I. în contradictoriu cu chematul în garanție Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, Corp A, sector 6.

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 205 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentand taxa de timbru.

Cu drept la recurs în termen de 15 zile de la comunicare ce de depune la Tribunalul I..

Pronunțată în ședință publică, azi, 17 iunie 2014.

Președinte, Grefier

TAM AL

Red/tehnored TAM

5 ex. 07.07.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Sentința nr. 1485/2014. Tribunalul IAŞI