Obligaţia de a face. Sentința nr. 1990/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1990/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 8484/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 22 Octombrie 2014
Președinte - E. P.
Grefier A. C.
Sentința Nr. 1990/2014 ca
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant M. C. și pe pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI H., chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, pârât DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE IAȘI ÎN NUMELE ȘI PENTRU SERVICIUL FISCAL HÎRLĂU., având ca obiect obligația de a face RESTITUIRE TAXĂ AUTO.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 7.10.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a rămas în pronunțare și din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru data de 22.10.2014, când:
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._, reclamantul M. C. a chemat în judecată pe pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași reprezentant legal al Serviciului Fiscal orășenesc H. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea paratei la restituirea taxei de poluare achitată, în cuantum de 5.970 lei, plata dobânzii legale si plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a achiziționat un autoturism second hand din Germania un autovehicul marca Mitsubishi, fabricat în 1994, . JMBLNN38WRZ302856 si pentru a-l înmatricula în România a fost obligat să achite taxa de poluare.
Acest autovehicul a mai fost înmatriculat într-o țară ce aparține Uniunii Europene, Germania. In aceste condiții, îngrădirea dreptului său de a înmatricula autovehiculul în România, prin achitarea taxei de poluare, reprezintă o gravă încălcare a dreptului comunitar, taxa de poluare fiind edictată în așa fel încât se descurajează importul, fiind favorizate produsele naționale. Sunt încălcate disp. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE).
Taxa a fost perceputa conf dis part 214 ind 1 -214 ind 3 din Codul de procedura fiscala.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. art. 90 (110) din Tratatul CE, art. 148 alin. 2 din Constituție.
Acțiunea a fost legal timbrată.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie, înscrisuri.
Pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași reprezentant legal al Serviciului Fiscal orășenesc H. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că OUG nr. 50/2008 a fost emisă în vederea asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte de îmbunătățire a calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont și de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile.
Pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași reprezentant legal al Serviciului Fiscal orășenesc H. a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, întemeiată pe disp. art. 1 alin. 1, art. 5 alin. 1 și 4 din OUG nr. 50/2008, art. 8 alin. 5 din HG nr. 686/2008.
Analizând actele și lucrările dosarului, asupra fondului cauzei, instanța reține următoarele :
La data de 17.06.2010 cu chitanta . nr_, reclamantul a achitat la Trezoreria orașului H. taxa de poluare pentru autoturismul marca Mitsubishi, fabricat în 1994, . JMBLNN38WRZ302856, în sumă de 5.970 lei.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare, "Obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România;
b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și art. 9;
c) la introducerea în parcul național a unui autoturism, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul național i s-a restituit ultimului proprietar valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art.8".
Art. 3 alin. (1) lit.a) - f) și 9 din actul normativ precizat enumeră în mod expres și limitativ categoriile de autovehicule exceptate sau scutite de la plata taxei pe poluare, iar art. 8 definește valoarea reziduală a taxei pe poluare.
Potrivit unei jurisprudențe constante a CJUE, există o încălcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C‑345/93, R.., p. I‑479, punctul 20, Hotărârea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C‑393/98, R.., p. I‑1327, punctul 23, precum și Hotărârea din 19 septembrie 2002, Tulliasiamies și Siilin, C‑101/00, R.., p. I‑7487, punctul 55).
În această privință, Curtea a precizat că, din momentul achitării unei taxe de înmatriculare într‑un stat membru, valoarea acestei taxe se încorporează în valoarea vehiculului. Astfel, atunci când un vehicul înmatriculat în statul membru în cauză este, ulterior, vândut ca vehicul de ocazie în același stat membru, valoarea sa de piață, care include valoarea reziduală a taxei de înmatriculare, va fi egală cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul, din valoarea sa inițială (Hotărârea Nádasdi și Németh, citată anterior, punctul 54). Prin urmare, pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat reținută ca bază de impozitare trebuie să reflecte valoarea unui vehicul similar deja înmatriculat pe teritoriul național (Hotărârea Weigel, citată anterior, punctul 71, și Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06, Rep., p. I‑7585, punctul 28).
În Hotărârea T. din 07.04.2011, Curtea a reiterat principiul degajat de jurisprudența sa anterioară, conform căruia art. 110 TFUE nu urmărește să împiedice un stat membru să introducă impozite noi sau să modifice cota ori baza impozabilă a impozitelor existente, statuând însă, suplimentar, că statele nu au o competență nelimitată în stabilirea regimului unor noi taxe. Dimpotrivă, interdicția prevăzută la art. 110 TFUE trebuie să se aplice de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naționale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 martie 1988, Bergandi, 252/86, R.., p. 1343, par. 25, Hotărârea din 7 decembrie 1995, Ayuntamiento de Ceuta, C‑45/94, R.., p. I‑4385, par. 29, precum și Hotărârea din 8 noiembrie 2007, Stadtgemeinde Frohnleiten și Gemeindebetriebe Frohnleiten, C‑221/06, Rep., p. I‑9643, par. 40). Astfel, art. 110 TFUE ar fi golit de sensul și de obiectivul său dacă statelor membre le‑ar fi permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională și introduse pe această piață înainte de . taxelor menționate. O astfel de situație ar permite statelor membre să eludeze, prin instituirea unor impozite interne al căror regim este stabilit astfel încât să aibă efectul descris mai sus, interdicțiile prevăzute la articolele 28 TFUE, 30 TFUE și 34 TFUE.
Articolul 110 stabilește că nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Prin urmare, față de această interpretare, instanța reține că taxa de poluare instituită prin OG nr. 50/2008 și impusă reclamantului pentru înmatricularea autovehiculului său importat dintr-un stat membru UE este contrară dreptului UE, favorizând vânzarea vehiculelor de ocazie naționale și descurajând, în acest mod, importul de vehicule de ocazie similare, motiv pentru care va admite acțiunea si va obliga parata la restituirea taxei de poluare.
Aceleași aspecte rezultă și din hotărârea CJUE C-263/10 N., care a avut în vedere taxa pe poluare în formele modificate.
În ceea ce privește capătul de cerere accesoriu vizând obligarea pârâtei la plata dobânzii pentru această sumă de la data plății și până la data restituirii efective, instanța constată că potrivit Cauzei C-565/11 a CJUE dobânda va fi calculata de la data achitării si pana la restituirea efectiva a sumei.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu Administrația F. pentru Mediu, instanța constată că taxa de poluare se calculează și se colectează, potrivit art. 7 din OUG nr. 50/2008 de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Taxa astfel colectată se constituie în venit la Fondul pentru Mediu, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, dar aceasta nu înseamnă că între pârâta și chematul în garanție Administrația F. pentru Mediu există vreun raport juridic distinct. Instituția chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau de despăgubire și revine în principiu, tuturor acelora care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune se face cu titlu oneros. Așadar, în speță nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale unei astfel de cereri de chemare în garanție, atât pârâta, cât și chematul în garanție nefiind altceva decât verigi ale aceluiași sistem, între ele neexistând nici o transmisiune de drepturi ori obligații, cu atât mai puțin una cu titlu oneros.
Fiind în culpă procesuală, pârâta va fi obligată, în temeiul disp. art. 453 C. proc. civ. la plata cheltuielilor de judecată efectuate și dovedite de către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. C. cu domiciliul în satul Belcești județul Iași, cu domiciliul procedural ales în munic Iași, . A la av Tibrea G. E. în contradictoriu cu pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași reprezentant legal al Serviciului Fiscal orășenesc H. cu sediul în munic Iași, . 26, județul Iași.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 5.970 lei achitată cu titlu de taxă de poluare.
Obligă pârâta să achite reclamantului dobânda legală calculată de la data de 17.06.2010 și până la restituirea integrală a taxei.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept la recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce urmează a fi depus la Tribunalul Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.10. 2014.
Președinte, E. P. | ||
Grefier, A. C. |
Redactat și tehnoredactat PE
5 ex/22.11.2014.
A.C. 28 Octombrie 2014
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1985/2014.... | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1992/2014.... → |
|---|
