Obligaţia de a face. Sentința nr. 1754/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1754/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 1043/99/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 24 Septembrie 2014
PREȘEDINTE - I. D.
Grefier M. I. P.
SENTINȚA Nr. 1754/2014/CA
Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul P. C. și pe pârâta A. F. Publice A Mun. Iasi, având ca obiect anulare act administrativ restituire taxa auto.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul prin reprezentant convențional avocat G. C. L., cu împuternicire avocațială la fila 7 din dosar, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
În temeiul art. 131 din Noul Cod de procedură civilă, Tribunalul, din oficiu, procedează la verificarea competenței și constată că este competent general, material și teritorial exclusiv să soluționeze prezenta cauză, având în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și ale art. 95 din Noul Cod de procedură civilă.
La interpelare instanței, reclamantul prin avocat arată că nu are cereri noi de formulat și probe de administrat și solicită să pună concluzii asupra fondului cauzei la acest termen de judecată.
Cu privire la estimarea duratei procesului, instanța constată că termenul de judecată acordat astăzi este suficient.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului cererii de chemare în judecată.
Reclamantul, prin avocat, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei la plata de cheltuieli de judecată, depunând la dosar chitanța nr. 0023/24.09.2014 pentru justificarea onorariului de avocat, precum și note de concluzii scrise.
Declarând dezbaterile încheiate, instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de contencios administrativ de față :
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ reclamantul P. C. a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Mun. Iași, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea la restituirea taxei de emisii poluante achitată, în cuantum de 4644 lei și la plata dobânzii legale de la data efectuării plății.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a achiziționat un autoturism marca Volkswagen Passat nr. de identificare WVWZZZ3CZ7P084264, pentru a îl înmatricula în România fiind obligat să achite taxa de emisii poluante impusă de L. nr. 9/2012. Or, acest autovehicul a mai fost înmatriculat într-o țară ce aparține Uniunii Europene . În aceste condiții, îngrădirea dreptului său de a înmatricula autoturismul în România, prin achitarea taxei de emisii poluante, reprezintă o gravă încălcare a dreptului comunitar, taxa fiind edictată în așa fel încât se descurajează importul, fiind favorizate produsele naționale. Sunt încălcate disp. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE).
În drept, au fost invocate dispozițiile art. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE), art.124 alin. 2, 120 alin. 6 C. proc. fiscală, L. nr. 554/2004.
Acțiunea a fost legal timbrată.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie, înscrisuri.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice a Mun. Iași nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
La data 30.01.2012prin chitanța . nr._, reclamantul a achitat la Trezoreria mun. Iași taxa de emisii poluante pentru autoturismul Volkswagen Passat nr. de identificare WVWZZZ3CZ7P084264, achizitionat din UE în sumă de 4644 lei .
Instanța constată că acțiunea este întemeiată . Taxa plătită de reclamant este taxă pentru emisii poluante reglementată de Legea 9/2012.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea 9/2012, obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;
c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.*).
Deși aceste dispoziții legale pare a fi înlăturat caracterul necomunitar al normelor anterioare, ale OUG 50/2008, prin OUG 1/2012 dispozițiile art. 4 care înlăturau discriminările observate în vechea lege au fost suspendate până la 1.01.2013.
Or, potrivit unei jurisprudențe constante a CJUE, există o încălcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C‑345/93, R.., p. I‑479, punctul 20, Hotărârea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C‑393/98, R.., p. I‑1327, punctul 23, precum și Hotărârea din 19 septembrie 2002, Tulliasiamies și Siilin, C‑101/00, R.., p. I‑7487, punctul 55).
În această privință, Curtea a precizat că, din momentul achitării unei taxe de înmatriculare într‑un stat membru, valoarea acestei taxe se încorporează în valoarea vehiculului. Astfel, atunci când un vehicul înmatriculat în statul membru în cauză este, ulterior, vândut ca vehicul de ocazie în același stat membru, valoarea sa de piață, care include valoarea reziduală a taxei de înmatriculare, va fi egală cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul, din valoarea sa inițială (Hotărârea Nádasdi și Németh, citată anterior, punctul 54).
Prin urmare, pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat reținută ca bază de impozitare trebuie să reflecte valoarea unui vehicul similar deja înmatriculat pe teritoriul național (Hotărârea Weigel, citată anterior, punctul 71, și Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06, Rep., p. I‑7585, punctul 28).
Or, prin suspendarea aplicării art. 4 al.2, nici la data stabilirii taxei de emisii poluante și nici în prezent nu se percepe taxă cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat cumpărat din țară.
Instanța reține că taxa privind emisiile poluante este la acest moment discriminatorie față de împrejurarea suspendării dispozițiilor legale care permit aplicarea acestei taxe și la vehiculele naționale cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată nici una din taxele reglementate succesiv. Suspendarea aplicării art. 4 favorizează astfel vânzarea vehiculelor de ocazie naționale și descurajează, în acest mod, importul de vehicule de ocazie similare.
Fiind întrunite condițiile art. 117 lit. d din OG nr. 92/2003, taxa de emisii poluante fiind achitată ca urmare a aplicării eronate de către organele fiscale a dispozițiilor legale, prevederile L. nr. 9/2012 în forma în vigoare la 07.06.2012 fiind contrare dreptului UE, instanța va admite acțiunea.
În ceea ce privește capătul de cerere accesoriu vizând obligarea la plata dobânzii instanța apreciază cererea întemeiata prin raportare la soluția CEJ in cauza I..
Văzând și disp. art. 453 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul P. C., cu domiciliul în procedural ales în Iași, ., nr. 12, ., . în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași .
Obligă pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 4644 lei achitată cu titlu de taxă de emisii poluante și la plata dobânzii legale calculată de la data achitării taxei - 30.01.2012 - și până la restituirea taxei .
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1300 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept la recurs în 15 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Tribunalul Iași .
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.09..2014 .
Președinte, I. D. | ||
Grefier, M. I. P. |
Red./Tehn. Jud. D.I. –5 ex/25.09.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1760/2014. Tribunalul... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1782/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
