Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2126/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2126/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 11400/1748/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 2126 R
Ședința publică de la 02 Octombrie 2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE G. N.
Judecător S. F. I.
Judecător C. D.
Grefier M. P. M.
Pe rol judecarea recursului C. administrativ și fiscal formulat împotriva sentinței civile nr. 1517 pronunțată la data de 17.04.2012 de Judecătoria Cornetu, privind pe recurenta – petentă . în contradictoriu cu intimata C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează tribunalului faptul că acest termen de judecată a fost acordat în vederea discutării perimării.
Tribunalul din oficiu, invoca excepția perimării cererii, având in vedere data la care s-a dispus suspendarea cauzei si rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de fata constata următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 21.11.2011 sub nr. de dosar_, petenta . a formulat plângere împotriva procesului-verbal de sancționare contravenționala . nr._, întocmit la data de 16.08.2011 de către un agent constatator angajat al C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, prin care a solicitat anularea acestuia.
In motivarea plângerii formulate, petenta a susținut că procesul verbal nu a fost legal comunicat întrucât agentul constatator nu are functia de agent procedural iar fapta constatată prin procesul-verbal era prescrisă la momentul comunicării.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile OG 2/2001.
În susținerea plângerii, petenta a depus la dosarul cauzei procesul-verbal contestat, dovada comunicării acestuia.
Cererea este scutită de taxă de timbru cf. art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și cf. art. 1 al. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Intimata nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare, dar a depus înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului verbal.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1517/17.04.2012 s-a respins plângerea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, întocmit la data de 16.08.2011 de către un agent constatator angajat al C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, petenta a fost sancționată cu amenda contravențională în valoare de 250 lei, agentul constatator reținând în sarcina sa că, în data de 22.02.2011, ora 03.08, pe Autostrada A2 km 12+450m, Glina, jud. Ilfov, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei a circulat fără a deține rovinietă valabilă, indicându-se că fapta este prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002.
În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea disp. art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește susținerea petentei în sensul că procesul verbal contestat a fost întocmit la aproximativ 6 luni de la data la care s-ar fi săvârșit contravenția, instanța a reținut că în procesul verbal s-a menționat că data constatării contravenției, precum și data aplicării sancțiunii, este 16.08.2011, acesta fiind și data la care a fost întocmit procesul verbal, iar data săvârșirii contravenției este 22.02.2011.
Potrivit art. 13 alin. 1 din OG 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. În cauza de față, sancțiunea contravențională a fost aplicată la mai puțin de 6 luni de la data săvârșirii faptei, astfel încât nu sunt incidente dispozițiile privind prescripția aplicării sancțiunii contravenționale prevăzute de art. 13 din OG 2/2001.
a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabila constituie contravenție si se sancționează cu amenda. Potrivit alin. 2, cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut in anexa nr. 2. De asemenea, potrivit art. 7 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și deținerea rovinietei valabile revin în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare, în cartea de identitate, în documentele vamale sau în alte documente oficiale.
Având în vedere considerentele de fapt si de drept expuse, instanța a reținut că procesul-verbal este legal și temeinic întocmit, deoarece petenta, utilizatorul autoturismului verificat, avea obligația, conform legii, de a deține rovinieta valabilă în momentul în care autovehiculul aceasteia a utilizat rețeaua de drumuri naționale din România si nu a făcut dovada că la data de 22.02.2011 avea achitat tariful de utilizare a drumurilor nationale.
Împotriva acestei sentințe, petenta a formulat recurs solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate, iar pe fondul cererii, anularea procesului verbal de contravenție cu restituirea sumei reprezentând tariful de despăgubire.
Prin încheierea de ședința de la data de 25.06.2013, Tribunalul, a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 155 ind. 1 Cod proc. civilă, având în vedere faptul că reclamanții nu au îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina lor, în sensul de a depune la dosarul cauzei un exemplar al motivelor de recurs pentru a fi comunicare intimatei.
Cauza a fost repusa pe rol, din oficiu, la data de 02.10.2014, in vederea discutării perimării, dată la care tribunalul a invocat din oficiu excepția perimării cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului sub aspectul incidentului procedural al perimarii actiunii, tribunalul retine urmatoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire, se perimă de drept, chiar si împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma sa fie îndeplinit din oficiu.
Potrivit art. 252 Cod procedură civilă perimarea se poate constata si din oficiu, prin invocarea excepției perimării.
Din verificările înscrisurilor de la dosar rezulta ca ultimul act de procedura a fost îndeplinit la data 25.06.2013, când cauza a fost suspendata potrivit dispozițiilor art. 155 ind. 1 Cod procedură civilă, si că de la această dată dosarul a rămas in nelucrare mai mult de un an din culpa părții recurente aceasta neîndeplinind obligațiile stabilite în sarcina sa prin rezoluția din 02.11.2012 în sensul de a depune la dosarul cauzei un exemplar al motivelor de recurs pentru comunicarea către intimată și neîndeplinind nici un act de procedură în vederea judecării procesului.
Tribunalul a verificat din oficiu incidența în speță a eventualelor cauze de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condițiile art. 249 și art. 250 din codul de procedură civilă.
Având in vedere că în cauza de fata nu s-a îndeplinit nici un act de procedura, in vederea judecării pricinii de mai mult de un an, Tribunalul urmează sa admită excepția perimării si sa constate perimata acțiunea de fata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția perimării.
Constată perimat recursul formulat de recurenta – petentă . în contradictoriu cu intimata C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Octombrie 2014.
Președinte, G. N. | Judecător, S. F. I. | Judecător, C. D. |
Grefier, M. P. M. |
M.M. 08 Octombrie 2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1941/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2275/2014. Tribunalul... → |
|---|
