Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 08-12-2014, Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 08-12-2014 în dosarul nr. 14275/94/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.945/A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 08.12.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: A. L. G.
JUDECĂTOR: V. E.
GREFIER: S. C. E.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta – petentă . EXPORT SRL, PRIN REPREZENTANT împotriva sentinței civile nr.2327/12.06.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție C,_/10.06.2013”.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul ia act de faptul că în cauză se solicită judecarea cauzei în lipsă și, față de actele și lucrările dosarului, reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față :
Prin sentința civilă nr.2327/12.06.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ a fost respinsă cererea formulată de petenta . EXPORT SRL, PRIN REPREZENTANT.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București la data de 14.06.2013, sub nr._/302/2013, petenta . EXPORT SRL în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, anularea procesului verbal de contravenție . nr.,_/10.06.2013.
În motivare petenta arată că i-a fost suspendată autorizația de taxi pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pentru că au fost constatate intervenții asupra aparatului de taxat, conform raportului emis de aparat, în scopul menționării acestora în urma efectuării unor curse, în memoria fiscală a aparatului.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii și menținerea actului de sancționare
În motivare intimata arată că măsura suspendării autorizației de taxi a fost luată în conformitate cu art.56 care prevede că la alin.4, agentul constatator îndeplinindu-și astfel obligația legală de serviciu prevăzută de Legea 155/2010.
Prin sentința civilă nr.9011/2013, Judecătoria sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei B..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei B. la data de 25.11.2013 sub nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției invocate, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe a data de 25.11.2013 sub nr._, petenta . EXPORT SRL în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/10.06.2013.
Petenta arată că în realitate, fapta pentru care s-a luat măsura sancționării nu există.
În mod abuziv, agentul constatator a pătruns în autoturism și a intervenit la aparatul de taxat, fără avea acordul șoferului, sustrăgând raportul Z și rola jurnal din ziua respectivă.
Presupusa faptă sancționată a fost numi indicată, nu și descrisă, existând serioase dubii asupra corectitudinii procesului verbal de contravenție.
Nu se specifică în ce mod a intervenit contestatorul asupra aparatului de marcat.
S-a făcut de către contestator o amplă teorie a modului în care trebuie întocmit procesul verbal de contravenție, o amplă analiză a OG nr.2/2001, a Constituției României și a jurisprudenței CEDO.
În dovedirea acțiunii, contestatorul a depus l dosarul cauzei procesul verbal de contravenție a cărui anulare se solicită, sentința civilă nr. 2025/2012 a Judecătoriei sectorului 1 București, autorizația de taxi, cartea de identitate mașinii, acte emise de Registrul Comerțului.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii, întrucât conducătorul auto R. C. a intervenit în mod repetat asupra aparatului de taxat, o parte din venituri nefiind incluse în memoria fiscală.
Prin sentința civilă nr. 9011/2015 a Judecătoriei sectorului 5 București, cauza a fost trimisă spre competentă soluționare de la această instanță, la Judecătoria B., ca urmare a admiterii excepției de necompetență teritorială de soluționare cauzei(contravenție fiind săvârșită pe raza județului Ilfov-orașul Otopeni).
Contestatoarea nu a formulat și administrat probe în cauză, intimata solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Analizând cererile și materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că agenții D.G.P.L:M.B. au depistat în zona aeroportului Otopeni un autoturism aparținând contestatoarei condus de numitul R. C.(taxi), având un aparat de taxat asupra căruia s-a intervenit în mod nelegal în scopul eliminării unor venituri din memoria fiscală a aparatului.
S-a reținut faptul că, contestatoarea nu a făcut dovada existenței vreunei cauze de nulitate ori anulabilitate a procesului verbal de contravenție.
Astfel, fapta a fost suficient descrisă, procesul verbal fiind întocmit în conformitate cu OG nrt.2/2001(legea cadru în materie contravențională).
Sub aspectul inexistenței faptei, contestatoarea nu a nu a administrat nicio probă în sprijinul cererii sale, sarcina probei revenindu-i conform prevederilor OG nr.2/2001, existând prezumția de legalitate a procesului verbal.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel petenta . EXPORT SRL, prin reprezentant prin care solicită admiterea apelului, casarea sentinței civile pentru motivele prevăzute de art.304 pct.9 C., pe fond, în temeiul art.312 C., solicită casarea în tot a sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, admiterea acțiunii, anularea procesului verbal contestat și anularea sancțiunii suspendării autorizației taxi nr.5397.
Se arată că "fapta" nu întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de Ordonanță nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor aprobată, modificată și completată prin Legea nr. 180 / 2002 și prevăzute și de Legea nr 38/2003 modificată, întrucât fapta nu există.
Menționează că, agentul nu își poate proba în niciun fel cele menționate în procesul verbal . nr._/10.06.2013, iar O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției. Procesul-verbal de contravenție atacat este anulabil și pentru ca nu cuprinde elementele arătate de art. 16 din OG 2/2001.
Apreciază că se impune anularea acestui proces-verbal și pentru că nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 16 din 0G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor întrucât nu este indicat locul unde se depune prezenta plângere împotriva procesului-verbal, iar în acesta nu este menționat nici măcar sectorul unde a fost săvârșită așa-zisa contravenție pentru a se putea stabili competența teritorială a instanței de judecată
În practica judiciară și în doctrină și în doctrină se apreciază că în cazul în care agentul constatator încalcă dispozițiile art. 16 din OG nr. 2/2001 și omite să mentioneze locul unde se poate depune plângere împotriva acestui proces-verbal, duce la anularea procesului-verbal, întrucât crează greutăți organelor competente să-I pună în aplicare. -
Această neobservare a formelor legale, așa cum au fost ele sus-prezentate, prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, a pricinuit subscrisei o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal atacat.
Apelanta consideră că în speță, nu este rezonabilă prezumția că cele consemnate în procesul-verbal corespund realității, întrucât se încalcă dreptul la apărare al petentei, prin aceea că nu s-au comunicat înscrisurile în baza cărora s-a încheiat procesul-verbal, în conditiile în care nu există alte probe obiective. Totodată, prezumția relativă de veridicitate a mențiunilor din procesul-verbal este înlăturată de faptul că fapta contravențională pentru care a fost sancționat petentul nu poate fi constatată în mod direct de agentul de poliție, care nu se află lângă taximetrist atunci când intervine asupra aparatului de taxat. Când reține săvârșirea contravenției prevăzute de arte 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003, agentul constatator trebuie să descopere dispozitive prin care se poate acționa asupra aparatului de taxat sau să aibă la dispoziție probe obiective (registrele aparatelor de marcat). Însă în procesul-verbal contestat agentul nu a menționat existența unor dispozitive interzise care să permită modificarea înregistrărilor. Petenta, beneficiind de prezumția de nevinovăție, nu este obligată să își dovedească nevinovăția, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator și orice îndoială profită persoanei acuzate de săvârșirea contravenției.
Arată că în mod greșit instanța de fond arată că nu a formulat cerere de administrare de probe în cauză întrucât prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 14.06.2013 sub nr._/302/2013, subscrisa am arătat că înțeleg să se administreze proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor.
În drept, art.16, 31, 32 din OG 2/2001, art.55 pct.3 lit.a din Legea nr.38/2003.
La data de 22.09.2014 intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile atacată ca fiind legală și temeinică.
Sub aspectul legalității, instanța de fond a constatat că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, întrucât din examinarea procesului-verbal întocmit a rezultat că agentul a respectat dispozițiile art.16 din O.G.nr.2/2001, în sensul că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, ce poate fi invocată și de instanță din oficiu.
Cu privire la temeinicia faptei, instanța a reținut că procesul-verbal nu este un simplu act de acuzare întrucât el conține și constatarea faptei făcută de agentul constatator precum și sancțiunea aplicată. Din interpretarea sistematică a prevederilor art.16 și art.34 din O.G.nr.2/2001, reiese că procesul-verbal nu numai că nu este lipsit de forță probantă dar face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care trebuie faăcută de petent. Astfel procesul-verbal, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă a vinovăției contestatorului cât timp acesta nu prezintă o probă contrară. În cauza de față instanța a apreciat că petenta nu a făcut proba contrară. Mai mult decât atât, contestatoarea nu a făcut dovada existenței vreunei cauze de nulitate ori anulabilitate a procesului-verbal de contravenție.
Astfel, instanța de fond a apreciat că fapta a fost suficient descrisă de către agentul constatator procesul-verbal fiind legal întocmit.
Sub aspectul inexistenței faptei, contestatoarea nu a administrat nici o probă în sprijinul cererii sale, sarcina probei revenindu-i conform O.G.nr.2/2001, existând prezumția de legalitate a procesului-verbal.
În drept, art.205-208 C.. OG 2/2001 și Legea nr.38/2003.
Analizând sentința civilă apelată în raport de motivele invocate, tribunalul reține următoarele:
Tribunalul reține că prima instanță a analizat în mod corect legalitatea procesului-verbal de contravenție, constatând că nu există cauze de nulitate absolută dintre cele prevăzute expres la art. 17 din OG nr. 2/2001, care să fie invocate din oficiu, și că apelanta-petentă nu a invocat niciun motiv de nulitate relativă.
De asemenea, instanța de fond a analizat în mod corect și temeinicia procesului-verbal, pornind de la principiul că actul constatator întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, procesul-verbal urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi administrate în cauză.
In legatura cu motivele de nulitate invocate prin motivele de apel, tribunalul constata ca, potrivit art.17 din OG nr.2/2001, „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”
Astfel cum s-a reținut în cuprinsul Deciziei în interesul legii nr. XXII din 2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG 2/2001.
În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cu privire la forma procesului-verbal, nulitatea acestuia să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. Or, din probele administrate în cauză și din susținerile apelantei petente, nu rezultă că aceasta ar fi invocat și evident, probat, vreo vătămare cauzată drepturilor sale procesuale prin modul de întocmire a procesului-verbal, câtă vreme nu a împiedicat accesul său deplin la jurisdicție și administrarea probelor apreciate de aceasta concludente în apărarea sa.
Procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă impuse de OG 2/2001 și se întemeiază pe constatarea personală a agentului, astfel că el face dovada, cu privire la faptele descrise în cuprinsul său, până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție de validitate.
În ceea ce privește problema sarcinii probei în materie contravențională, este adevărat că dreptul contravențional este încadrat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în noțiunea (autonomă și independentă de calificarea din dreptul intern) de “drept penal”, fapt recunoscut, de altfel, și prin numeroase decizii ale Curții constituționale. De asemenea, este adevărat că aplicarea art. 6 din Convenție implică și aplicarea paragrafului 2, referitor la prezumția de nevinovăție, care cere ca, în principiu, sarcina probei să revină acuzării.
De la această regulă există însă și excepții acceptate de Curte, cu condiția să existe o justificare de interes public și suficiente alte garanții procedurale.
Pentru materia dreptului contravențional exista o justificare suficientă pentru inversarea sarcinii probei, dat fiind pericolul social redus al acestor fapte, precum și numeroasele garanții legale pentru apărare (posibilitatea de a combate cele cuprinse în procesul-verbal, de a administra probe în acest sens, etc).
De asemenea, este justificat ca procesul-verbal întocmit pe baza constatărilor personale ale unui agent aflat în exercitarea unor atribute oficiale să aibă forță probantă în fața instanței, câtă vreme nu s-a dovedit că agentul constatator și-ar fi încălcat îndatoririle legale. Opinia contrară ar echivala cu lipsirea de orice forță probantă a procesului-verbal, ceea ce ar fi excesiv și inconsecvent, din moment ce chiar în materie penală (unde este vorba de fapte pentru care se aplică sancțiuni cu efecte mai restrictive asupra drepturilor persoanei decât în materie contravențională) legea de procedură recunoaște anumitor procese-verbale natura de mijloc de probă.
In cauza de fata, apelanta-petenta nu a propus si administrat probe in combaterea mentiunilor cuprinse in procesul verbal de contraventie, prin urmare, fapta petentei constituie contraventie, conform textului legal mentionat, iar sanctiunea a fost aplicata in limitele legale.
Pentru aceste considerente, constatând că motivele de apel invocate sunt neîntemeiate și că soluția instanței de respingere a plângerii contravenționale este legală și temeinică, tribunalul va respinge apelul ca nefondat, conform art. 480 alin. 1 C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta – petentă . EXPORT SRL, prin reprezentant cu sediul ales în București, sector 2, ., nr.38, ., . civile nr.2327/12.06.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI cu sediul în sector 5, București, ., ..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.12.2014.
Președinte, L. G. A. | Judecător, E. V. | |
Grefier, C. E. S. |
Concept red. gref.C.S.
Red. Jud: LA/4 exemplare
Jud.fond – C. A. - Jud.B.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 402/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 821/2014.... → |
|---|
