Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 27/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 27/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 07-01-2014 în dosarul nr. 789/1748/2012
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 27R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 07 IANUARIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
JUDECĂTOR - G. N.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta . împotriva sentinței civile nr.100/08.01.2013, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA-S.A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca dosarul se află la primul termen de judecata, stadiu procesual recurs, precum și faptul ca recurenta a solicitat judecarea cauzei in lipsă, după care:
Față de actele și lucrările dosarului, tribunalul reține cauza in vederea soluționării.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul judecătoriei Cornetu la data de 18.01.2012 sub nr._, dosar declinat, astfel cum a fost precizată, petentul . a solicitat instanței anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/14.06.2011 încheiat de agenți constatatori din cadrul C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.
Petentul a motivat în fapt plângerea sa, arătând că a avut rovinietă la momentul constatării contravenției, iar procesul verbal încheiat de către intimată este lovit de nulitat absolută întrucât lipsește semnătura agentului constatator, este emis de o persoană fără calitate, sistemul SIEGMCR nu este omologat, a fost întocmit tardiv. Arată că tariful de despăgubire aplicat este nelegal.
În probațiune, potrivit art. 112 Cod procedură civilă, a atașat plângerii sale procesul verbal contestat, solicitând proba cu înscrisuri.
Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, legal citată, nu a formulat întâmpinare dar a atașat înscrisuri.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de către petentă și intimată la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr.100/08.01.2013, pronunțata de Judecatoria Cornetu, in dosarul nr._ a fost admisă in parte plângerea contravenționala formulata de petenta ..
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
În fapt, prin procesul verbal contestat întocmit de agenți constatatori din cadrul C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, în temeiul art. 8 alin 1 din OG 15/2002, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 750,00 lei iar în temeiul art. 8 alin 3 din OG 15/2002,obligat să plătească contravaloarea tarifului de despăgubire, în cuantum de 395,59 lei, reținându-se în esență că, la data de 16.12.2010 a circulat cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe autostrada A2 în localitatea Glina, fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, în ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, potrivit art. 17 din aceeași ordonanță, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 atribuie competența de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor prevăzute de lege personalului împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., acestea putând fi constatate, începând cu data de 1 august 2010, și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
De asemenea, în cazurile prevăzute la alineatul precedent procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini.
Analizând procesul-verbal contestat, Judecătoria a apreciat că acesta întrunește toate condițiile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001(aplicabil potrivit art. 10 din OG nr. 15/2002) sub sancțiunea nulității ce poate fi constatată și din oficiu.
Instanța apreciază că în mod eronat petentul a considerat că, din cuprinsul procesului-verbal contestat lipsește semnătura agentului constatator întrucât înscrisul a fost generat și semnat electronic de către un agent constatator deținutor al unui certificat calificat emis de către un furnizor de servicii certificate acreditat conform dispozițiilor legale, în baza prevederilor Legii nr. 455/2001, privind semnătura electronică.
Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001, semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este legată în mod unic de semnatar;
b) asigură identificarea semnatarului;
c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.
Totodată, prin dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice se înțelege acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată și confidențialitatea acestora să poată fi asigurată;
b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse;
c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia;
d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate;
e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare;
În plus, prin certificat calificat se înțelege un certificat care satisface condițiile prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condițiile prevăzute la art. 20;
Potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Din actele depuse de către intimată, rezultă că CESTSIGN SA este un furnizor de servicii de certificare acreditate conform Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, iar procesul-verbal de constatare atacat este semnat, în baza art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 de către un agent cu drept de constatare a contravențiilor din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, semnătură generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Cu privire la tardivitarea încheierii procesului-verbal contestat, Judecătoria a constatat că această apreciere a petentului este de asemenea eronată.
Potrivit art. 13 din OG nr. 2/2001, “aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”.
Analizând conținutul procesului-verbal se poate lesne observa că procesul verbal a fost întocmit în termenul de 6 luni prevăzut de lege, respectiv la data de 14.06.2011, contravenția fiind constatată la data de 16.12.2010.
Cu privire la omisiunea consemnării în cuprinsul procesului-verbal contestat a calității celui care a întocmit actul, Judecătoria a constatat că această apreciere a petentului este de asemenea eronată.
Analizând conținutul procesului-verbal se poate lesne observa că este consemnată atât calitatea semnatarului, respectiv “agent constatator”, aparteneța acestuia “CNADR SA- CESTRIN” cât și numărul autorizației de control.
Cu privire la omologarea aparatelor tehnice, instanța a constatat că, potrivit art. 15 din OG nr. 20/1992 “se supun controlului metrologic legal mijloacele de măsurare de lucru destinate să realizeze măsurările din domeniile de interes public prevăzute la art. 3 alin. 1, care sunt cuprinse în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal”.
Potrivit Ordinului nr. 48 din 8 martie 2010pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal L.O. – 2010, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 181 din 22 martie 2010, camerele foto cu sistem de recunoaștere automată a numărului de înmatriculare și dispozitivele GPS care certifică poziția, data, ora și minutul în care a fost făcută fotografia nu sunt cuprinse în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, așadar nefiind supuse controlului metrologic.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal instanța a reținut că petentul a fost sancționat potrivit art. 8 alin. 1, 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care prevede că „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2”.
Articolul 7 din același act normativ stabilește că „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.
Termenul de utilizator este explicat chiar în cuprinsul OG 15/2002, la art. 1 alin. 1 lit. b, unde se arată că: “ În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini”
Din interpretarea sistematică a acestor texte legale rezultă că are calitatea de contravenient deținătorul menționat în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau poate folosi autovehicului în baza unui drept legal, acesta trebuind să facă dovada achitării taxei de drum. În acest sens, sunt prevederile art. 1 alin. 6 din Regulamentul pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România potrivit OG nr. 15/2002(Ordinul 769/01.10.2010).
Instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovat și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționat are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.
Din înscrisurile depus la dosar rezultă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Instanța a apreciatcă este îndeplinită condiția proporționalității sancțiunii.
În ceea ce privește plata tarifului de despăgubire, conform art. 2 din Legea nr. 144/2012 “tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.
Instanța a constatat că plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu anterior intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petenta . solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii recurate În sensul admiterii plângerii contravenționale în tot și pe cale de consecință anularea procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/14.06.2011.
În motivarea cererii, recurenta a arătat ca Hotărârea este nelegală întrucât în mod greșit instanța a reținut că procesul verbal de contravenție semnat electronic întrunește cerințele art.17 din OG nr.2/2001, respectiv are semnătura agentului constatator.
S-a mai arătat ca procesul verbal a fost semnat electronic în conditiile în care potrivit art.5 din Legea nr.455/2001 si potrivit HG nr.1259/2009 semnătura electronică este aplicabilă exclusiv înscrisurilor electronice care sunt asimilate în ceea ce privește condițiile și efectele înscrisurilor sub semnătură privată. Ori procesul verbal întocmit și comunicat pe suport de hârtie are natura unui act administrativ de drept public ce este totodată un act autentic si prin urmare nu îi sunt aplicabile dispozițiile privind semnătura electronica ce se aplica exclusiv actelor sub semnătura privata transmise electronic.
Mai mult chiar, nicio lege sau o dispoziție specială nu prevede posibilitatea atașării, semnăturii electronice unui proces verbal de constatare a contravenției sau unui alt act autentic. Din întreaga lege se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică ce le poate fi atașată sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat și nu celor de drept public cum sunt procesele verbale de constatare a contravenției supuse în ceea ce privesc conditiile de formă, cerințelor OG nr.2/2001 care prevăd că procesul verbal se încheie pe suport hârtie și se semnează de agentul constatator.
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art.17 din OG nr.2/2001, Legea nr.45 5/2001, HG 1259/2009, art.304.pct.9C.pr.civ.
În dovedirea cererii, recurenta a solicitat proba cu înscrisuri.
Deși legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând sentința civila recurată in raport de motivele invocate, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin motivele de recurs se invocă faptul că procesul – verbal întocmit nu respectă cerințele art. 17 din OG nr. 2/2001, fiind generat și semnat electronic.
Motivul de recurs este neîntemeiat. Astfel, în împrejurările in care Uniunea Europeană a adoptat Directiva 1999/93/CE privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, in scopul stabilirii unui regim juridic în materia încheierii actelor în format electronic, România a adoptat Legea 455/2001 privind semnătura electronică, respectiv normele de aplicare a acesteia (H.G. 1259/2001).
Semnătura electronica in sensul legii nr. 455/2001 reprezintă un pachet de date de integrat in documentele sau mesajele transmise, care, pentru a avea valoare legala, o semnătura electronica trebuie sa îndeplinească anumite condiții stipulate de Legea nr. 455/2001, respectiv sa fie legata in mod unic de un semnatar, sa asigure identificarea acestuia, sa fie creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar (utilizând un dispozitiv criptografic) si sa fie legata de datele in forma electronica la care se raportează astfel incit orice modificare sa fie identificabila.
Semnătura reprezintă un eșantion de date care demonstrează ca o anumita persoana a scris sau a fost de acord cu acel document căruia i s-a atașat semnătura . De fapt, o semnătura digitala furnizează un grad mult mai mare de securizare decât semnătura olografa. Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica atât faptul ca mesajul original aparține persoanei a cărei semnătura a fost atașata cat si faptul ca mesajul n-a fost alterat, intenționat sau accidental, de când a fost semnat. Mai mult, semnătura digitala nu poate fi negata; semnatarul documentului nu se poate disculpa mai târziu invocând faptul ca a fost falsificata. Cu alte cuvinte, semnăturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului. Documentele semnate electronic beneficiază astfel de garanția autenticitatatii, integrității si nerepudierii in instanța a informațiilor digitale.
Documentele semnate electronic pot fi trimise prin posta electronica, dar orice document semnat digital poate fi tipărit la imprimanta, putând conține informația că documentul original e cel electronic si ca acesta poarta semnătura electronica a semnatarului.
Trebuie realizata distincția intre generarea unui înscris in forma electronica si, pe de alta parte materializarea pe suport de hârtie a datelor si informațiilor create astfel.
Exista mențiune expresa in procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției ca acest document a fost generat si semnat electronic, neputând fi identificat nici un motiv pentru care actul sa nu poate fi calificată drept "înscris in forma electronica" in accepțiunea art. 4, pct.2 din Legea nr.455/2001.
Fără îndoiala procesul verbal cuprinde o informație susceptibila a fi citita nu doar prin intermediul unui program informatic, ci eventual prin intermediul altui procedeu similar, înscrisul in forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat si semnat electronic, fără îndoiala înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie.
Faptul ca ulterior generării unui înscris electronic informația pe care aceasta o cuprinde este tipărita pentru a fi comunicata ca atare, nu ii înlătura calitatea de înscris in forma electronica.
Apoi, din interpretarea dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, se desprinde regula constatării personale a contravenției de câtre agentul constatator, insa noțiunea de constatare prin propriile simțuri a contravenției de către agentul constatator nu se confunda cu noțiunea de flagranta, care presupune surprinderea contravenientului in timpul desfășurării activității ilicite.
Expresia “constatarea personala/directa” trebuie interpretata in sensul ca agentul constatator va putea întocmi proces verbal de constatare a contravenției in toate cazurile in care, pe baza probelor administrate, se poate dovedi comiterea unei asemenea fapte.
Legea contravenționala nu impune constatarea contravențiilor in flagrant, iar pe de alta parte, date fiind particularitățile activității de constatare a contravențiilor la regimul taxelor pentru circulația pe drumurile publice, si in cazul in care agentul de politie care încheie actul de constatare nu a surprins in flagrant o contravenție se poate vorbi de o constatare prin propriile simțuri, respectiv de constatarea datorata simțurilor auzului si văzului acestui agent, care ia act de comiterea faptei din relatările unui alt agent de politie aflat in îndeplinirea atribuțiilor de serviciu si care a constatat contravenția in flagrant, dar nu cunoștea identitatea autorului acesteia, respectiv din observarea datelor relevate de mijloacele de proba obținute si prelucrate de către cel din urma agent, cum este cazul înregistrărilor video.
Se mai reține că fapta imputată petentei, așa cum a fost descrisă în actul de constatare, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin 2 din OG nr. 15/2002.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 C. pr. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta . împotriva sentinței civile nr.100/08.01.2013, pronunțata de Judecatoria Cornetu, in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA-S.A ca nefondat.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi 07.01.2014.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | Judecător, G. N. |
Grefier, M. R. |
Concept red. gref. M.R.
Red. Jud: M.E/ 2 exemplare
Jud.fond: T. C. - Jud.Cornetu
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 349/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 402/2014.... → |
|---|
