Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2470/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2470/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 500/1748/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2470 R
Ședința publică din 27 Octombrie 2014
Completul compus din:
Președinte: C. D.
Judecător: N. P. G.
Judecător: E. V.
Grefier: O. S.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul C. Națională de Autostrazi si Drumuri Naționale din Romania împotriva sentinței civile nr. 4199/2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul_, în contradictoriu cu intimatul A. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- cauza se află la primul termen de judecată, stadiul procesual recurs;
Tribunalul ia act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că nu sunt probe noi în calea de atac.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de fata, instanța constata următoarele:
Prin sentința civila nr. 4651/2012 Judecătoria Cornetu a admis plângerea formulata de petentul A. C. în contradictoriu cu intimata, C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA și a anulat procesele verbale de contravenție . nr._/17.10.2011 și . nr._/05.12.2011.
În motivarea în fapt și în drept a acestei soluții prima instanța a constatat și reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 22.01.2013 sub numărul de mai sus, ca urmare a declinării dosarului nr._/212/2012, petentul A. C., în contradictoriu cu CNADNR SA, a solicitat instanței anularea proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/17.10.2011 și . nr._/05.12.2011 încheiate de intimată.
În motivarea plângerii petentul a arătat că obligația de a achita tariful de utilizare revine proprietarului autoturismului. În acest sens petentul a precizat că a înstrăinat autoturismul la data de 28.03.2011, cumpărătorul neîndeplinind formalitățile de înscriere pe numele său.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În probațiune, potrivit art. 112 Cod procedură civilă, a atașat plângerii sale, în copie, un set de înscrisuri.
Plângerea este scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 și al art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.
Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă a depus relații privind mijloacele de măsurare supuse controlului metrologic, certificat calificat și planșă foto. Totodată aceasta a solicitat judecata în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 al.2 C. proc.civ.
Instanța, în temeiul art. 167 C., a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că prin procesele verbale . nr._/17.10.2011 și . nr._/05.12.2011, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei, iar în temeiul art. 8 alin 3 din OG 15/2002 a fost obligat să plătească contravaloarea tarifului de despăgubire, constatându-se în esență, că la data de 21.04.2011 și 12.05.2011 a circulat cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe Autostrada A2 km 12+450 m, în dreptul localității Glina, jud. Ilfov, fără a deține rovinietă valabilă.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța de fond a reținut că acesta întrunește toate condițiile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2002 (aplicabil potrivit art. 10 din OG 15/2002) sub sancțiunea nulității ce poate fi constatată și din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, judecătoria mai reține că petentul a fost sancționat potrivit art. 8 alin. 1, 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care prevede că „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă. Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2”.
Articolul 7 din același act normativ stabilește că „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.
Termenul de utilizator este explicat chiar în cuprinsul OG 15/2002, la art. 1 alin. 1 lit. b, unde se arată că: “ În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini”
Din interpretarea sistematică a acestor texte legale a rezultat că are calitatea de contravenient deținătorul menționat în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau poate folosi autovehiculul în baza unui drept legal, acesta trebuind să facă dovada achitării taxei de drum. În acest sens sunt prevederile art. 1 alin. 6 din Regulamentul pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România potrivit OG nr. 15/2002 (Ordinul 769/01.10.2010).
Din înscrisurile depuse la dosar, a reieșit că la data săvârșirii contravențiilor petentul nu mai era proprietarul vehiculului în cauză, acesta fiind înstrăinat la data de 28.03.2011 către numitul Ciochina L. (conform contractului de vânzare cumpărare-f.36).
În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui vehicul, potrivit art. 11 alin. 4 din OUG 195/2002, obligația de a înscrie vehiculul pe numele său incumbă dobânditorului care trebuie să efectueze formalitățile de înscriere la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța de fond a admis plângerea contravențională cu consecința anulării în tot a proceselor verbale contestate și a exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire.
Împotriva acestei sentințe civile, a formulat recurs recurenta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA, solicitând instanței admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, pe fondul cauzei, respingerea plângerii contravenționale ca nefondată.
Recurenta a arătat că, în fapt, instanța de fond a admis plângerea contravențională și pe cale de consecință a dispus anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ / 31.10.2011, exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire și obligarea C.NAD.N.R. SA - CESTRIN.
Din prevederile art. 7 și art. 1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002, mai precizează recurenta-pârâta, a rezultat că obligația do plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal. Or, în speță contractul de leasing încheiat între S.C. BCR LEASING IFN S.A. și cocontractant produce efecte doar față de cei care l-au încheiat, neputând fi opus terților și orice schimbare a proprietarului/utilizatorului autoturismului în cauză devine opozabilă terților doar după înscrierea dreptului de proprietate în evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competent.
De asemenea, potrivit prevederilor ari. 15 alin. 1 ind. 1 din O. U.G. 195/2002 la cererea scrisă a proprietarului unui vehicul, în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se poate înscrie și o altă persoană decât proprietarul, specificându-se calitatea în care aceasta poate utiliza vehiculul, mai precizând recurenta că intimata-pârâta nu a îndeplinit această obligație.
Recurenta mai învederează instanței de recurs și faptul că, la finalul contractului de leasing, ca urmare a plății ratelor și a valorii reziduale, noul proprietar nu a făcut demersurile necesare înscrierii dreptului de proprietate, acest lucru neputând fi imputat CESTRIN.
Recurenta precizează că din interogarea bazei de date a Ministerului Administrației - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, S.C. BCR LEASING IFN S.A., apare menționată în cartea de identitate vehiculului ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravenționala îi revine conform O.G. 2/2001 și O.G.15/2002.
Pentru toate aceste motive, recurenta a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței recurate și pe fond respingerea plângerii contravenționale, iar în subsidiar, reducerea cheltuielilor de judecată.
Recurenta nu a depus înscrisuri la dosar.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 3041 Cod proc.civ, OG nr.15/2002, OG nr.2/2001 .
Cererea este scutită de taxa de timbru, potrivit art.15 lit. i din L146/1997 și timbru judiciar, potrivit art.1 alin.2 din OG 32/1995.
S-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei.
Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu a depus înscrisuri la dosar.
Analizând recursul civil de față prin raportare la motivele invocate, Tribunalul constată următoarele:
Autoturismul în litigiu a fost înstrăinat de intimat, astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare aflat la fila 6 dosar nr._/212/2012, operațiune urmată de efectuarea de către petentă a formalităților de radiere din evidențele organului fiscal (fila 5 dosar nr._/212/2012). Așadar petentul a efectuat demersurile ce puteau fi stabilite în mod rezonabil în sarcina sa în vederea asigurării opozabilității vânzării față de terți.
In concluzie, tribunalul reține că prezumția de nevinovăție a petentului nu a fost răsturnată, in cauza, prin probe certe de vinovăție, prezentele considerente urmând a înlocui motivarea reținută de prima instanță.
Prin urmare, fapta imputata intimatului, așa cum a fost descrisa in actul de constatare, nu întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta C. Națională de Autostrazi si Drumuri Naționale din Romania împotriva sentinței civile nr. 3766/2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul_, în contradictoriu cu intimatul A. C. ,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.10.2014.
PREȘEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
C. D. N. P. G. E. V.
GREFIER,
O. S.
Concept red. gref. O.S.
Red. Jud: CD../2exemplare
Jud.fond: Budei O. - Jud. /Cornetu
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1650/2014.... | Alte cereri. Sentința nr. 1551/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|
