Pretentii. Sentința nr. 685/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 685/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 2949/93/2013
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 685
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 24 FEBRUARIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulata de reclamanta FĂNUȚA A.-L. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. PRIN DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI, chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretenții restituire taxa poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul prin avocat, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Tribunalul, raportat la dispozițiile art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004 constată că Tribunalul Ilfov este competent material și teritorial să soluționeze prezenta cauza.
Tribunalul pune in discuția excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, invocata de aceasta prin întâmpinare.
Reclamanta prin avocat solicită respingerea excepției invocate.
Tribunalul, deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei invocată de aceasta prin întâmpinare, având in vedere că aceasta este instituția emitentă a actului administrativ contestat, urmează a o respinge, apreciind-o neîntemeiată.
Tribunalul pune in discuție admisibilitatea cererii de chemare in garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de pârâta.
Reclamanta prin avocat arată că cererea de chemare în garanție este admisibilă.
În baza dispozițiilor art.74 coroborat cu art.64 din Noul Cod de Procedura Civilă, încuviințeaza in principiu cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de pârâta.
Nemaifiind alte cereri prealabile, tribunalul acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Reclamantul prin avocat solicită proba cu înscrisuri.
În baza dispozițiilor art.258 din Noul Cod de Procedura Civilă încuviințeaza pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea principala și pe cererea de chemare în garanție.
Reclamanta prin avocat solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecata ( taxa judiciara de timbru și costuri poștale), onorariul de avocat pe cale separata. În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, solicită admiterea acesteia. Depune la dosarul cauzei factura nr._/19.09.2013 reprezentând timbre poștale.
Tribunalul reține cauza în vederea soluționării.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.08.2013, reclamanta D. F.-L., în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1); art. 2 alin. (1) lit. c), i) și n ) și alin. (2); art. 8 alin. (1) și art. 13 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004; art. 1 alin. (1) și (2); art. 2 lit. b); f); g); h); k) și 1); art. 3 alin. (1); art. 4 alin. (1) lit. a); art. 5 alin. (1) și (3) și art. 8 alin. (1) lit. a); b);c) și d) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule; art. 1; art. 3 alin. (1) și (2) lit. a), b), c), d), e) și f); art. 4 lit. a) și b); art. 5 alin. (1) și art. 9 alin. (1) lit. a), b), c) și d) din O.u.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule; art. II și III din O.U.G. nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, abrogată prin O.U.G. nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule; art. III alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule; art. 3 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din H.G. nr. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule; lit. A pct. 2.1 din Anexa 1 la Reglementările privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulație pe drumurile publice din România - R.N. T.R. 2 aprobate prin O.M.L.P. T.L. nr. 211/2003; art. 7 alin. (1) lit. i din O.M.A.I. nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării. radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor; art. 17 alin. (1), (2), (3) și (5); art. 41; art. 70 alin. (1); art. 117 alin. (1) lit. d); art. 120 alin. (7) și art. 124 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală; art. 110 (ex - art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitătii Europene - T.C.E.) din Tratatul Privind Funcționarea Uniunii Europene - T.F. U.E.; art. 11 alin. (1) și (2)și art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, a chemat în judecată ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANA A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV – SERVICIUL FISCAL ORASENESC B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE BUCURESTI, iar prin hotărârea se va pronunța în cauză, sa dispună anularea deciziei de calcul nr._/07.08.2008, obligarea pârâtei să îi restituie suma de 8102 lei, suma actualizata cu dobânda legală fiscala, calculata de la data plății taxei până la data restituirii efective a acesteia.
În motivare, reclamantul a arătat că, ca efect al contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu eugen Ciuca, la data de 24.01.2008, a dobândit dreptul de proprietate asupra autovehiculului marca Mercedes Benz.
Autoturismul a fost fabricat în anul 2000, fiind înmatriculat pentru prima dată în Italia, la data de 16.06.1997.
La data de 07.08.2008 reclamantul a solicitat restituirea sumei achitate cu titlu de taxa de poluare, insă pârâta nu i-a comunicat motivul pentru care nu ii restituite suma respectiva.
Cu privire la fondul cauzei, reclamantul a arătat că organul fiscal a refuzat sa ii restituie suma achitata drept taxa de poluare.
Problema dedusă judecății constă în a lămuri, în raport de datele speței, dacă taxa instituită prin prevederile legale redate contravine art. 90 (actual art. 110), paragraful 1 din T.C.E. (actual T.F.U.E.), urmând ca analiza dispozițiilor O.U.G. nr. 50/2008, a Legii nr. 9/2012 și a actelor ulterioare de modificare privitoare la această problemă să aibă în vedere și dispozițiile art. 11 și 148 din Constituția României, precum și jurisprudența Curții Europene de Justiție.
Art. 90 din T.C.E. se referă la impozitele și taxele interne care impun o taxă fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne. Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor.
În jurisprudența referitoare la art. 90 din T.C.E., Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: a) trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate (hotărârea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, F. C. Roders BV ș.a. c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen); b) trebuie să existe o similitudine sau un "raport de concurență" între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate (hotărârea din 07 mai 1987, cauza 184/85, Comisia c. Italia); c) prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (hotărârea din 07 mai 1987, afacerea 193/85, Cooperativa Co-Frutta Srl c. Amministrazione delle finanze dello Stato).
Pe cale de consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare între acestea, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 90 trebuie înlăturată de la aplicare.
Reglementarea fiscală internă incidentă în cauză îndeplinește toate criteriile menționate pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din T.C.E .
Mai întâi, există o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene (în speță, Germania) și care se înmatriculează în România ("produsele importate") și autoturismele second-hand deja înmatriculate în România ("produsele naționale"), numai primele fiind supuse taxei pe poluare cu ocazia înmatriculării în România.
Apoi, există un "raport de concurență" între produsele importate și produsele naționale. Astfel, în principiu, alegerea consumatorului se poate îndrepta fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat într-un alt stat membru (așa cum este cazul în speță), fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat în România.
În fine, taxa în discuție este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru întrucât, din moment ce este datorată doar pentru "produsele importate", iar nu și pentru "produsele naționale", este evident faptul că obiectivul instituirii taxei este diminuarea consumului "produselor importate". În aceste condiții, alegerea consumatorului este în mod evident influențată din cauza existenței taxei, el fiind înclinat să achiziționeze un autoturism second-hand deja înmatriculat în România.
În concluzie, taxa specială de poluare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național încalcă principiul libertății circulației mărfurilor, dezavantajând, direct sau indirect, produsele provenind din celelalte țări membre U.E. în competiția cu produsele similare autohtone.
Dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar. Conform acesui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.
Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar T.C.E. (actual T.F.U.E.) a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de C.E.J. în cauzele Flaminio C. vs. Enel (15.07.1964) și Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a. (09.03.1978).
Potrivit considerentelor C.E.J., redate în aceste hotărâri, la . T.C.E., acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Statelor Membre, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că o instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi și, dacă este necesar, chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională. Aceeași obligație a judecătorilor naționali rezultă și din prevederile art. 10 din Tratat.
În astfel de situații, C.E.J. a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T.C.E., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză (cazul nr. 88/79 Hans J. I/S c. Ministere danois des impots . nr. C-290/05 și C-333/05 Akos Nadasdi și I. N.).
Cât privește obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, această obligație se circumscrie sferei răspunderii civile delictuale, derivând din încălcarea de către autoritățile fiscale a obligației de a aplica prioritar dreptul comunitar și de a înlătura prevederile legii fiscale interne contrare normelor dreptului comunitar.
Obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor, ci și executivului, organelor componente ale acestuia, cum sunt autoritățile fiscale.
Inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este în acest sens.
Astfel, prin hotărârea pronunțată la 09 martie 2006 în cauza Eko- Etda Avee c. Greciei, Curtea a decis că refuzul autorităților elene de a plăti societății reclamante dobânda legală cuvenită pentru restituirea cu întârziere a unor impozite plătite în plus, reprezintă o violare a art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la respectul proprietății.
În mod evident, prin interpretarea art. 6 (fostul art. F) din Tratatul de la Maastricht, drepturile fundamentale ale omului, precum dreptul la respectul proprietății, sunt recunoscute în Uniunea Europeană și fac parte integrantă, cu titlu de principii generale, din dreptul comunitar.
Pentru toate aceste motive, este evident faptul că pârâta trebuie obligată și la plata dobânzii legale aferente taxei prelevate, determinată potrivit art. 124 alin. (2) și art. 120 alin. (7) C. proc. fisc., la nivelul majorării de întârziere, adică 0.1 % (perioada 01.01._10),0.05%(perioada 01.07._10) și 0.04% (începând cu data de 01.10.2010) pentru fiecare zi de întârziere.
În drept, reclamantul a invocat Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, H.G nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, în formă activa la aceeași data, OUG nr.50/2008, OG nr.92/2003, OMAI nr.1501/2006 privind procedura înmatriculării, Tratatul de Instituire a Comunității Europene TCE ( actual TFUE), Constituția României.
La data de 23.10.2013, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere de chemare în garanție solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, pe fondul cauzei respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și in subsidiar admiterea cererii de chemare in garanție cu consecința obligării pârâtei Administrația F. pentru Mediu la restituirea taxei de poluare.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat lipsa calității sale procesuale pasive. Pârâta a arătat că actele normative in vigoare arată faptul că instituția căreia ii revine obligația administrării si gestionarii bugetului acestei taxe, in calitate de titular, este Administrația F. pentru Mediu, organului fiscal revenindu-i obligația calculării taxei de poluare si încasării acestei taxe prin Trezoreria Statului. In cuprinsul dispozițiilor art. 3 alin. 4 din Legea nr.9/2012 arătându-se încă odată destinatarul acestor sume de bani provenite din încasarea taxei de poluare: "Taxa se plătește de către contribuabil . deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru Mediu".
A mai învederat si faptul ca actul normativ in baza căruia a fost achitata taxa de poluare de către petenta (respectiv Legea nr.9/2012, prin normele sale de aplicare H.G. nr. 9/2012) arata si expune pe larg in cadrul art.3 alin. 5-8 modalitatea in care se transfera suma încasata cu titlu de taxa de poluare de către Trezoreria Statului către destinatarul acestei taxe de poluare Administrația F. Pentru Mediu.
Având in vedere faptul ca taxa de poluare achitata de către petent, nu se face venit la bugetul de stat aflat in administrarea organului fiscal conform dispozițiilor art.16 din O.G. nr. 92/2003, prin achitarea taxei de poluare de către petent, intre instituția noastră si reclamant nu exista niciun raport juridic fiscal, privind încasarea acestei taxe de poluare, motiv pentru care înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal.
Pârâta a formulat cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru Mediu, solicitând admiterea cererii de chemare in garanție cu consecința obligării Administrației F. pentru Mediu la restituirea taxei de poluare.
Totodată arată faptul ca Administrația F. pentru Mediu este beneficiarul real al taxei de poluare achitata de reclamant, pârâta are numai atribuția legata de stabilirea cuantumului taxei de poluare.
Pe fondul cererii, pârâta a arătat faptul ca urmare a solicitării reclamantului, in baza Legii nr.9/2012, a procedat la calcularea si emiterea deciziei privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, taxa ce a fost calculata in raport de documentele depuse de reclamant. Mai mult, reclamantul nu contesta modalitatea de calcul al taxei pentru emisiile poluante ci faptul ca legislația naționala contravine celei Uniunii Europene.
Pârâta a mai arătat si ca atât vreme cat legislația fiscala prevede in mod expres plata taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule cu ocazia înmatriculării autovehiculului pentru prima data in România, rezultă ca aceasta este legal datorată.
În ceea ce privește prevederile comunitare invocate in susținerea acțiunii, prin art.4 din Legea nr.9/2012 ce a intrat in vigoare începând cu data de 13.01.2012 s-a reglementat eliminarea oricărei forme de discriminare a plații taxei de poluare.
Astfel ca ceea ce se restituie este numai diferența dintre taxa de poluare pentru autoturisme si autovehicule plătita in temeiul OUG nr.50/2008 și taxa pentru emisiile poluante, in conformitate cu prevederile art.12 alin.1 din Legea nr.9/2012.
În ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale, pârâta a arătat că potrivit OG nr.13/2011, ordonanța ce a abrogat OG nr.9/2000 dobânda legala se aplica in raporturile civile si comerciale nu si in materie fiscala unde potrivit art.124 C. proc. fiscala pentru sumele de restituit de la bugetul de stat se acordă dobânda fiscala.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 din C.proc.civ, OG nr.92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
La termenul de judecata din 24.02.2014 a fost respinsa ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuala pasive invocata de parata administrația financiara si incuviintata in principiu in baza art.74 coroborat cu art.64 NCPC cererea de chemare in garantie a Administratiei F. pentru Mediu; in cauza a fost încuviințată si administrată proba cu înscrisurile depuse de reclamantă.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține în fapt și în drept următoarele:
In fapt, reclamanta a achiziționat un vehicul marca MERCEDES BENZ având nr de identif VSA_86 înmatriculat prima data in 1997 in Germania, stat membru al Uniunii Europene (f.18-22).
Pentru înmatricularea in România a acestui vehicul, reclamanta a plătit taxa pe poluare prevăzută de OUG nr.50/2008 in sumă de 8102 lei la data de 03.09.2008, astfel cum rezultă din decizia de calcul nr._/18.07.2008 emisa de AFP B. (f.20)si chitanta din data de 03.09.2008 (f.21).
Raportat la actele depuse, instanța apreciază că stabilirea taxei de poluare s-a făcut prin încălcarea prevederilor legale comunitare cu incidență în cauză, iar în condițiile în care acestea sunt prioritare, ca forță juridică celor naționale, rezultă că decizia de stabilire a taxei de poluare este nelegală, urmând să se dispună și restituirea acestei taxe reclamantei, pentru motivele ce vor fi menționate în continuare.
Potrivit art.148 alin.2 din Constituția României, revizuită, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 din același articol prevede că autoritatea judecătorească, între alte instituții, garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2, astfel că, din chiar cuprinsul reglementării interne fundamentale, rezultă nu numai competența, dar și obligația instanțelor judecătorești de a asigura prioritatea dreptului comunitar în cazul incompatibilității normei interne cu reglementarea comunitară.
Instanța reține că dispozițiile art.110 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene (anterior, art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană) interzic statelor membre să aplice, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, scopul acestei prevederi fiind acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele naționale și produsele importate, având natură similară.
Se observă că prevederile art.1 din O.U.G. nr.50/2008, impun taxa de poluare autovehiculelor aflate la prima înmatriculare în România, o astfel de taxă nefiind percepută pentru autovehiculele înmatriculate sau care au fost anterior înmatriculate în România și apoi reintroduse în țară.
Ca atare, stabilind taxa de poluare pentru autoturismele importate din spațiul Uniunii Europene, este evident că prevederile art.1 din O.U.G. nr. 50/2008 încalcă art. 110 (anterior 90) din Tratatul C.E., instanța fiind obligată să dea întâietate prevederilor comunitare, lăsând inaplicabil dreptul intern incompatibil legislației comunitare, principiu statuat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene cu prilejul soluționării cauzei Administrazione delle Finanze dello Stato/Simmenthal, nr. C106/77.
În hotărârile T. (nr. C‑402/09, 7 aprilie 2010) și N. (C‑263/10, 7 iulie 2011), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că O.U.G. nr.50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri mari a cuantumului taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, reglementarea națională menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.
Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În dreptul intern, discriminarea este realizată de legiuitor, care a legat plata taxei de poluare de faptul înmatriculării, deși în preambulul O.U.G. nr.50/2008 rezultă că s-a urmărit realizarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește”.
Conferind o forță juridică superioară dispozițiilor O.U.G. nr.50/2008, modificată, prin obligarea reclamantului la plata taxei de poluare, în vederea înmatriculării autoturismului menționat, s-au încălcat prevederile art.110 TFUE, astfel că instanța, în virtutea obligației stabilite prin art.148 alin.4 din Constituția României, de a asigura aducerea la îndeplinire a principiului preeminenței prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, principiu enunțat de alineatul 2 al aceluiași articol din Constituția României, va constata că sunt intemeiate solicitarii reclamantei de anulare a deciziei de calcul si de restituire a sumei plătită cu titlu de taxa pentru poluare, urmând a fi obligată pârâta la restituirea acesteia.
In privința obligării paratei si la plata dobânzii fiscale începând cu data achitării taxei si pana la momentul plății efective, tribunalul o va admite având in vedere pe de parte dispoz. art.124 al.1 si 2 CPF iar pe de alta parte, Hotărârea preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene in cauza C-565/11, I..
Pentru aceste considerente, urmează a fi admisă acțiunea, in sensul reținut.
Reținând culpa procesuală a paratei, in baza art.453 NCPC va fi obligata către reclamanta la plata cheltuielilor de judecata in suma de 355,40 lei (taxa judiciara si cheltuieli postale). Se va lua act ca reclamanta si-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separata onorariul de avocat aferent litigiului.
In privința cererii de chemare in garanție a Administrația F. pentru Mediu formulata de parata tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată si o va admite având in vedere următoarele aspecte.
In cauza suma de 8102 lei a fost calculata de parata si după achitarea acesteia de către reclamanta a fost transferata pe numele Administrației F. de Mediu la Trezoreria sector 6 București in contul „disponibil din taxe de poluare pentru autovehicule”, aspect precizat in întâmpinare si necontestat de către chemata in garanție.
F. de aspectele învederate anterior tribunalul constata ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 74 NCPC pentru admiterea cererii formulata de parata.
In consecința, va fi obligata chemata in garanție Administrația F. pentru Mediu să restituie paratei sumele din acțiunea principala.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulata de reclamanta FĂNUȚA A.-L. cu dom. ales la Av. Dobrogean -P. M.-N., București, Sectorul 6, ., ., . cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. PRIN DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI cu sediul in București, sector 2, București, . Gerota, nr. 13.
Anulează decizia nr._/18.07.2008.
Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 8.102 lei reprezentând taxa pe poluare, la care se adăuga dobânda fiscala calculata începând cu data când a fost achitată taxa (03.09.2008), pana la data plății efective.
Obliga parata sa plătească reclamantului suma de 355,40 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
Se ia act ca reclamantul si-a rezervat dreptul de a solicita onorariul de avocat pe cale separata
Admite cererea de chemare in garanție a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU MEDIU cu sediul in sector 6, București, Splaiul Independenței, nr. 294, .>
Obliga chemata in garanție către parata la plata sumelor ce fac obiectul acțiunii principale.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publică, azi 24.02.2014.
Președinte, A. D. | ||
Grefier, M. R. |
Redact. D.A/01.04.2014
Tehnored M.R
5ex
Comunicat……
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 187/2014. Tribunalul ILFOV | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
