Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2/2014. Tribunalul MEHEDINŢI

Decizia nr. 2/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 11-02-2014 în dosarul nr. 11410/101/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 2/2014

Ședința publică de la 11 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. P.

Judecător E. T.

Judecător N. P.

Grefier V. B.

Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea . SA, împotriva deciziei civile nr.631/10.09.2013, pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata G. Națională de Mediu - Comisariatul G. al Gărzii Naționale de Mediu .

La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic C. I. pentru contestatoare și B. N. pentru intimată.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că a fost atașat dosarul în care s-a pronunțat decizia ce se contestă, după care, nemaifiind cereri de formulat, cauza fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra contestației .

Consilier juridic C. I. pentru contestatoare a solicitat admiterea contestației, anularea deciziei în anulare, întrucât hotărârea pronunțată este rezultatul omisiunii cercetării excepției de nelegalitate invocate, privind motivarea peste termen a recursului de către recurenta intimată, fiind incidente dispozițiile art. 318 Cod de procedură civilă. În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment. Depune concluzii scrise.

Consilier juridic B. N. pentru intimată a solicitat respingerea contestației întrucât, în speță nu există nici un motiv de din cele prevăzute limitativ de art. 318 Cod de procedură civilă, instanța de control s-a pronunțat pe toate motivele de recurs. Cu privire la excepția nulității recursului, a susținut că potrivit art. 34 alin 2 din OG nr.2/2001, hotărârile judecătorești prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, motivarea recursului nu este obligatorie, iar motivele de recurs pot fi susținute și oral. Cu privire la celelalte motive invocate de contestatoare, apreciază intimata că acestea vizează fondul cauzei și nu pot constitui motiv pentru admiterea contestației în anulare.

TRIBUNALUL

Prin cererea adresata Judecătoriei Orșova si înregistrata sub nr._ la data de 17.12.2012, petenta . SA a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 03.12.2012 întocmit de G. Națională de Mediu - Comisariatul M., prin care a fost sancționată cu 50.000 lei amenda contravenționala, pentru încălcarea prevederilor art. 94 alin. 1 lit. b) din OUG 195/2005 privind protecția mediului, cu completările și modificările ulterioare.

In motivarea plângerii, în fapt, a arătat că 31.10.2012 societatea petentă a făcut obiectul unui control complex din partea ITM M., Agenției de Protecția Muncii M., Societății de Gospodărire a Apelor M., Agenției de Mediu M. și Gărzii de Mediu M., iar în ceea ce-i privește pe comisarii Gărzii de Mediu, aceștia au procedat la controlul unității petente într-un mod nelegal, mergând prin șantier neînsoțiți de vreun reprezentant al unității petente.

A mai arătat că, ulterior, l-au contactat pe directorul general al unității petente comunicându-i că au descoperit nereguli grave și va sancționa petenta pentru că au fost găsite deșeuri de hârtie, plastic și grit, iar pe apă ar fi găsit „irizații” în zona calei 4, lângă nava proaspăt lansată la apă.

Mai precizează petenta că domnii comisari au efectuat controlul în plin proces de producție, exact în zonele în care angajații petentei își desfășurau activitatea productivă, ori în acele momente este imposibil să stopezi generarea de deșeuri în acele zone.

A mai arătat că în data de 03.12.2012 au fost chemați la sediul din Dr. Tr. S. al Gărzii Naționale de Mediu, unde au fost verificați în legătură cu realizarea măsurilor trasate prin nota de constatare încheiată în data de 01.11.2012, și, deși au dovedit că au îndeplinit întocmai măsurile stabilite, li s-a comunicat de către domnii comisari că sunt totuși amendați în temeiul art. 96 alin. 3 lit. 1 din OUG 195/2005 privind protecția mediului, pentru nerespectarea dispozițiilor din autorizația de mediu, cu suma de 50.000 lei, după mai bine de o lună de la efectuarea controlului.

În motivare a mai arătat că apreciază că li s-a aplicat o sancțiune nelegală, în mod abuziv, pentru că obligația de la pagina 3, punctul 8 din autorizația sa de mediu nu prevede generarea selectivă de deșeuri (lucru imposibil de realizat), ci colectarea și stocarea selectivă a deșeurilor, societatea petentă realizând activitatea de colectare și stocare a deșeurilor generate de procesul de producție la sfârșitul fiecărei zile de muncă.

În drept a invocat dispozițiile O.G. nr.2/2001, OUG nr. 195/2005.

In dovedirea plângerii a depus la dosar copia procesului-verbal de contravenție . nr._/03.12.2012, nota de constatare nr. 670/01.11.2012, adresa nr. 1601/12.12.2012, autorizația de mediu nr. 8/04.02.2008.

La data de 23.01.2013 intimatul Comisariatul Județean M. al Gărzii Naționale de Mediu a depus la dosar cerere prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisariatului Județean M. ca urmare a intrării în vigoare a H.G. nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu și a solicitat introducerea în cauză, în calitate de intimat, a Comisariatului G. al Gărzii Naționale de Mediu.

Prin încheierea de ședință din data de 30.01.2013 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisariatului Județean M. al Gărzii Naționale de Mediu și a dispus introducerea in cauza, în calitate de intimat, a Comisariatului G. al Garzii Nationale de Mediu.

Intimatul Comisariatul G. al Garzii Naționale de Mediu, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii si menținerea procesului verbal de contravenție, arătând că la data de 31.10.2012 comisari din cadrul GNM – Comisariatul Județean M., împreună cu reprezentanții ITM M. și ai A.N. Apele Române – S. G. A. M. au efectuat un control comun pe platforma industrială a municipiului Orșova și anume pe amplasamentul ., unde în prezența directorului general, s-a constatat că în zona calelor de suspendare erau depozitate diverse deșeuri, plastic, hârtie, în zona halelor de depozitare a gritului era împrăștiat necontrolat pe sol, cantități de grit de sablare, iar în zona tancului Malta aflat în cala 4 a șantierului s-au constatat irizații pe apă, aceste aspecte reprezentând neconformități ale autorizației de mediu.

A mai arătat că s-a lăsat conducerii societății petente o invitație de a se prezenta în data de 01.11.2012 la sediul GNM – CJ M., cu actele de reglementare, dată la care domnul director Sperdea M., împreună cu domnul consilier juridic, C. H., au prezentat o . documente, aspectele menționate anterior fiind consemnate în Nota de constatare nr. 670/01.11.2012, înregistrată la unitatea controlată cu nr. 3920/01.11.2012, care a fost semnată, ștampilată și însușită fără obiecțiuni de către reprezentanții societății care au participat la control.

În drept au invocat dispozițiile art. 115-118 C.proc. civilă, OUG nr. 195/2005, H.G. nr. 1005/2012, O.G. nr. 2/2001.

În dovedire a depus la dosar copia procesului verbal contestat, nota de constatare nr. 670/01.11.2012.

Judecătoria Orșova, prin sentința nr.166/12.03.2013 a admis plângerea contravențională, a anulat procesul verbal de contravenție . nr._/03.12.2012 și a exonerat petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 50.000 lei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că sub aspectul legalității întocmirii procesului verbal de contravenție . nr. 0896 din 03.12.2012 întocmit de G. Națională de Mediu - Comisariatul M. se observa ca acesta este întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prev.de art. 17 din O.G.2/2001.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție . nr. 0896 din 03.12.2012 întocmit de G. Națională de Mediu - Comisariatul M., instanța a reținut că urmare a controlului efectuat în data de 31.10.2012 de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean M., la Șantierul N. Orșova, au fost constatate o . neconformități ale autorizației de mediu în sensul că în zona calelor suspendate erau depozitate diverse deșeuri (plastic, hârtie), iar în zona halelor de depozitare a gritului era împrăștiată necontrolat pe sol o cantitate de grit de sablare, iar în zona tancului Malta aflată în dana 4 a Șantierului N. s-au constatat irizații pe apă.

Față de aspectele constatate, agentul constatator a stabilit prin nota de constatare nr. 670/01.11.2012 (fila 7 dosar), în sarcina societății controlate o . măsuri, după cum urmează: luarea de măsuri necesare pentru a salubriza întreaga incintă a șantierului cu termen de realizare 10.12.2012, strângerea materialului de sablare și depozitarea în incinte închise, în vederea prevenirii împrăștierii acestuia pe sol, cu termen de realizare 10.12.2012, precum și încheierea unui contract cu o firmă specializată pentru efectuarea transportului de deșeuri din incinta șantierului la groapa de gunoi, cu termen de realizare 20.11.2012 .

Instanța a reținut că prin adresa nr. 4487/12.12.2012 înregistrată în evidențele intimatei sub nr. 1601/12.12.2012, petenta a comunicat organului constatator că a realizat în totalitate măsurile stabilite prin nota de constatare nr. 670/01.11.2012, în termenele acolo stabilite, că a încheiat contractul nr. 553/15.11.2012 cu ., firmă specializată în colectarea și transportarea de deșeuri din incinta șantierului la groapa de gunoi, că salubrizarea incintei șantierului se face zilnic la sfârșitul programului de lucru, iar materialul de sablare este depozitat în saci speciali, în hala special destinată acestui scop.

Instanța a reținut că, fără a cerceta dacă au fost aduse la îndeplinire măsurile stabilite prin nota de constatare și fără a avea în vedere adresa nr. 4487/12.12.2012 emisă de . SA, agenții constatatori ai intimatei au întocmit procesul verbal de contravenție, sancționând petenta cu 50.000 lei pentru nerespectarea dispozițiilor art. 94 alin. 1 lit. b din OUG 195/2005 privind protecția mediului. Procedând de această manieră, instanța a apreciat că în mod netemeinic a fost sancționată petenta și că nota de constatare, precum și planul de măsuri nu și-au atins finalitatea și scopul pur preventiv, încălcându-se dreptul petentei de a remedia în termenele stabilite deficiențele constatate și a proba aceste aspecte.

Ba mai mult, prin aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 50.000 lei, fără a se verifica în prealabil înlăturarea deficiențelor constatate, s-a avut drept scop sancționarea efectivă a petentei și implicit, afectarea activității și patrimoniului acesteia.

Instanța a apreciat că agenții constatatori aveau obligația să verifice dacă cele impuse prin planul de măsuri au fost aduse la îndeplinire, fie prin convocarea reprezentanților petentei la sediul Comisariatului Județean M. sau prin deplasarea efectivă în teren și numai după ce aveau credința că cele stabilite nu au fost aduse la îndeplinire să întocmească proces verbal de contravenție și în raport de cele constatate să aprecieze asupra individualizării sancțiunii ce urmează să o aplice.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul intimat COMISARIATUL G. AL GĂRZII NATIONALE DE MEDIU.

În motivarea recursului a arătat că recursul în materie contravențională este guvernat de opozițiile art.3041 din C. pr. civ., a solicitat instanței să procedeze la examinarea dosarului sub toate aspectele.

A susținut că în data de 31.10.2012 comisari din cadrul GNM - Comisariatul Județean M., împreună cu reprezentanții I.T.M. M. și ai A.N. Apele Române-S.G.A. M. au efectuat un control comun pe platforma industrială a municipiului Orșova și anume pe amplasamentul S.C. ȘANTIERUL N. ORȘOVA S.A., unde în prezența d-lui /Sperdea M., în calitate de director general s-au constatat următoarele: /- în zona calelor suspendatei sub standurile de montaj) erau depozitate diverse deșeuri: | plastic, hârtie, fapt constatat împreună cu domnul director al societății. [ - în zona halelor de depozitare a gritului (material de sablare) era împrăștiat necontrolat pe sol, cantități de grit de sablare.

S-au constatat irizații pe apă în zona tancului Malta aflat în dana 4 a Șantierului N..

Aceste aspecte reprezintă neconformități ale autorizației de mediu.

S-a lăsat conducerii societății o invitație de a se prezenta în data de 01.11.2012 la sediul G.N.M.-C.J. M., cu actele de reglementare. în data de 01.11.2012, dl. director Sperdea M., împreună cu dl. C. H. au prezentat o . documente.

Aspectele menționate anterior au fost consemnate în Nota de constatare cu nr.670/01.11.2012, înregistrată la unitatea controlată cu nr.3920/01.11.2012, R.U.C. . nr._, poziția 113/31.10.2012, care a fost semnată, stampilată și însușită fără obiecțiuni de către reprezentanții societății care au participat la control, respectiv dl. Sperdea M. și dl. C. H..

Prin Nota de constatare nr.670/01.11.2012 au fost stabilite următoarele măsuri: "/. Vor fi luate toate măsurile necesare pentru a salubriza întreaga incintă a șantierului. Răspunde: Conducerea societății, Termen: 10.12.2012. 2.Se va strânge materialul de sablare și se va depozita în incinte închise, în vederea prevenirii împrăștierii acestuia pe sol. Răspunde: Conducerea societății, Termen: 10.12.2012. 3. va încheia un contract cu o firmă specializată pentru efectuarea transportului de deșeuri din incinta șantierului la groapa la de gunoi. Răspunde: conducerea societăți. S-a mai prevăzut în Nota de constatare nr.670/01.11.2012 la rubrica sancțiuni: „Se vor aplica în termen legal sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare".

Agentul constatator procedând la descrierea faptei a menționat că în urma controlului efectuat în data de 31.10.2012 la S.C. Șantierul N. Orșova S.A. au fost identificate depozitări de deșeuri în zona calelor suspendate (sub standurile de montaj), în zona de depozitare a gritului, la halele de sablare, existau împrăștiate necontrolat pe sol, cantități de grit de sablare, fiind, de asemenea, constatate irizații pe apă în zona tancului Malta, aceste aspecte reprezentând neconformități ale autorizației de mediu.

Cele descrise mai sus contravin prevederilor art.94 alin.l lit.b din O.U.G. nr.195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice si juridice, în care scop:... b)respecta condițiile din actele de reglementare obținute".

Față de cele constatate, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/03.12.2012, în sarcina societății petente a fost reținută săvârșirea contravenției prevăzute de art.96 alin.3 pct.l din O.U.G. nr.195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, care dispune: „(3) Constituie contravenții si se sancționează cu amenda de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:...1 .obligația persoanelor fizice de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației de mediu si a persoanelor juridice de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației integrate de mediu pentru activitățile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului", fiind aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 50.000 lei.

Sub aspectul legalității întocmirii procesului verbal de contravenție . nr.0896/03.12.2012 în mod greșit s-a reținut în cuprinsul sentinței atacate că: ,,..se observă că acesta nu este întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prev. de art.17 din O.G. 2/2001, deși instanța de fond constată în aceiași sentință că: ..Astfel, procesul verbal cuprinde data și locul unde este încheiat, numele, prenumele, precum și descrierea faptei contravenționale fiind indicate data, ora și locul în care a fost săvârșită și semnătura agentului constatator, precum și calitatea agentului constatator".

Din punct de vedere al legalității procesului verbal de contravenție, acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr.2/2001.

In ceea ce privește temeinicia procesului verbal, acesta este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit de autoritatea statala pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedura speciala si care face dovada situației de fapt menționate in cuprinsul sau pana la proba contrara, fapta respectiva fiind probata cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege), asociata cu prezumția de autenticitate (actul emana in mod real de la cine se spune ca emana) si cu prezumția de veridicitate (actul reflecta in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitenta).

Din moment ce procesul-verbal se bucură de aceste prezumții, rezultă că până la dovada contrară consemnările ce le conține corespund realității.

Organul constatator a stabilit comiterea contravenției în mod direct, prin propriile simțuri, nota de constatare încheiată în urma controlului susținând aceste constatări.

De reținut și că procesul-verbal de contravenție susmenționat a fost semnat și ștampilat de către directorul S.C. ȘANTIERUL N. ORȘOVA S.A. fără a preciza concret ce obiecțiuni are cu privire la acesta, menționând doar "Se vor face obiecțiuni în scris ".

A solicitat instanței să observe că adresa S.C. ȘANTIERUL N. ORȘOVA S.A. nr.4487/12.12.2012, înregistrată la G.N.M.-ComisariatuI Județean M. cu nr.1601/12.12.2012, prin care societatea a înștiințat G.N.M.-Comisariatul Județean M. referitor Ia îndeplinirea măsurilor stabilite prin Nota de constatare 570/01.11.2012, este ulterioară încheierii procesului verbal de contravenție .._/03.12.2012.

Prin urmare agenții constatatori nu puteau avea în vedere adresa 4487/12.12.2012 la data întocmirii procesului verbal de contravenție (03.12.2012), din moment ce această adresă a fost emisă și comunicată abia la data de 12.12.2012.

Din definiția notei de constatare prevăzută la art.3 pct.10 din Normele tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, aprobate prin Ordinul nr.464/2009 reiese că nota de constatare este un act elaborat de către comisari în urma unei inspecții în teren, în care sunt consemnate toate informațiile relevante obținute ca urmare a controlului, constatarea contravențiilor, inclusiv măsurile ce se impun a fi realizate, în cazul constatării unor neconformități.

Astfel, după cum rezultă din definiția notei de constatare, aceasta nu are un scop pur preventiv ci dimpotrivă în aceasta sunt consemnate contravențiile, inclusiv măsurile ce se impun a fi realizate, în cazul unor neconformități.

Din conținutul notei de constatare prezentat în Anexa nr.10 la Normele tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, rezultă că nota de constatare conține atât rubrica ""Măsuri stabilite" cât și rubrica "Sancțiuni". Așadar stabilirea unor măsuri cu termene de realizare în sarcina agentului economic controlat nu exclude aplicarea de sancțiuni dacă acesta a săvârșit o contravenție.

În Nota de constatare nr.670/01.11.2012 s-a menționat la rubrica Sancțiuni: „Se vor aplica în termen legal sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare ".

Pentru neconformitățile constatate comisarii Gărzii de Mediu au aplicat sancțiunea amenzii contravenționale, așa cum prevedea art.96 alin.3 pct.l din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, dispunând, prin nota de constatare și măsurile necesare în vederea remedierii acestor neconformități.

A mai arătat că nu există nici o dispoziție legală care să impună comisarilor Gărzii de Mediu obligația de a aplica sancțiunea amenzii contravenționale numai după verificarea realizării măsurilor dispuse prin nota de constatare(în care s-au consemnat aceste măsuri, precum și fapta contravențională săvârșită), în termenele stabilite.

Faptul că societatea, ulterior săvârșirii faptei contravenționale și sancționării acesteia a comunicat, cu adresa nr.4487/12.12.2012, realizarea în totalitate a măsurilor stabilite prin Nota de constatare nr.670/01.11.2012, nu o poate exonera de răspunderea contravențională.

De altfel, societatea nu a remediat din proprie inițiativă neconformitățile constatate ci ca urmare a măsurilor stabilite în acest sens de comisarii din cadrul G.N.M.-C.J. M. prin nota de constatare susmenționată.

Așadar, în mod greșit instanța de fond a apreciat că petenta a fost sancționată netemeinic.

Nota de constatare nr.670/01.11.2012(care a stat la baza procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/03.12.2012) a fost semnată de 5 persoane, respectiv 3 comisari ai GNM-C.J. M. și 2 reprezentanți ai societății care au participat la control, atestând în acest fel realitatea celor consemnate în cuprinsul acesteia. Subliniem faptul că nota de constatare a fost semnată, ștampilată și însușită fără nici un fel de obiecțiuni de către reprezentanții unității care au participat la control.

A mai susținut că dacă reprezentanții societății considerau că s-a procedat la controlarea unității „ într-un mod nelegal... ", aveau posibilitatea să semneze Nota de constatare nr.670/01.11.2012 cu obiecțiuni, sau să refuze semnarea acesteia, lucru pe care nu l-au făcut. A arătat că nu sunt întemeiate și nu se pot reține apărările societății, din plângerea contravențională, potrivit cărora activitățile de colectare și stocare a deșeurilor nu pot fi efectuate în timpul generării acestora (în timpul procesului de producție) realizându-se doar a sfârșitul fiecărei zile de muncă și că „ este firesc ca în timpul programului de lucru, la orice control efectuat să se constate existența unor deșeuri..."".

În acest sens, exista posibilitatea amplasării de containere pentru colectarea și stocarea selectivă a deșeurilor generate chiar în zonele/spațiile de producție, unde sunt generate aceste deșeuri, astfel încât deșeurile să nu fie depozitate necontrolat, împrăștiate pe sol, în incinta șantierului.

În plângerea contravențională societatea a susținut că: „...deșeurile de plastic sau hârtie sunt de fapt ambalajele de la electrozii de sudură sau paharele de plastic din care angajații din producție își beau cafeaua, plus probabil câteva peturi din care aceștia au băut apă sau suc...", ori aceste deșeuri puteau fi depozitate direct de către angajați, în containere special amplasate(lucru posibil de realizat și înainte de finalul programului zilnic de lucru, ba chiar și în momentul generării deșeurilor respective).

După cum a arătat anterior, inclusiv în autorizația de mediu s-a prevăzut colectarea și stocarea temporară, pe tipuri de deșeuri, în spații amenajate a deșeurilor generate din activitate (de ex. grit uzat: container la stațiile de sablare și pe cala).

De asemenea, au fost constatate irizații pe apă în zona tancului Malta aflat în dana 4 Q—Șantierului N., fapt care contravine prevederilor autorizației de mediu nr.8/04.02.2008 revizuită la data de 22.02.2011.

Prin urmare societatea avea obligația să se conformeze prevederilor autorizației de mediu, obligație pe care aceasta nu a respectat-o. Societatea și-a recunoscut implicit vinovăția, prin solicitarea în subsidiar a înlocuirii ni_cu avertisment.

A fost aplicat minimul amenzii stabilit de legiuitor pentru fapta /săvârșită, în sumă de 50.000 lei, cu posibilitatea achitării în 48 de ore de la data comunicării procesului-verbal a jumătate din acest minim, respectiv suma de 25.000 lei, agentul constatator procedând la o corectă individualizare a sancțiunii aplicate cu respectarea art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001.

Șantierul N. Orșova SA a depus la dosar la data de 03.09.2013 întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului.

În motivarea excepției, a arătat că recurenta a primit sentința la data de 11.04.2013, declarând recursul la 18.04.2013, însă motivele de recurs au fost depuse la dosar la data de 24.05.2013, deci la peste o lună și jumătate de la primirea sentinței, fiind încălcate dispozițiile art.489 alin.1N.C.proc.civ., potrivit cărora „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal”.

Cu privire la motivele de recurs, a susținut că recurenta nu vine cu motive reale de casare, niciunul dintre motive neîncadrându-se în motivele de casare stipulate de art.488 NCPC, respectiv 304 VCPC, de altfel recurenta arătând de la început că înțelege să promoveze drept motivare a recursului, în temeiul art.304 ind.1 VCPC, motivarea făcută pe fond, respinsă însă deja de instanța de fond, cu argumente solide, pertinente, în spiritul și litera legii. A arătat că instanța de fond a constatat că nota de constatare și planul de măsuri nu și-au atins finalitatea și scopul pur preventiv, în condițiile în care au fost sancționați în mod netemeinic, amendarea cu 50.000 lei, fără a se verifica în prealabil înlăturarea deficiențelor constatate, având drept scop și rezultat afectarea activității și patrimoniului societății.

Prin decizia nr. 631/10.09.2013 pronunțată de Tribunalul M. a fost respinsă excepția nulității recursului, admis recursul, modificată sentința în sensul respingerii plângerii formulate.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de control a reținut că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Referitor la legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/03.12.2012 de către agenții constatatori din cadrul recurentului-intimat, în considerentele sentinței civile, instanța de fond a motivat în mod contradictoriu acest aspect în sensul că „se observă că acesta nu este întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001”, fără să arate care sunt elementele omise din actul sancționator, iar pe de altă parte, aceeași instanță constată că „procesul verbal cuprinde data și locul unde este încheiat, numele, prenumele, precum și descrierea faptei contravenționale, fiind indicate data, ora și locul în care a fost săvârșită și semnătura agentului constatator, precum și calitatea agentului constatator”.

Instanța de recurs a constatat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat de intimatul-petent Șantierul N. Orșova SA cuprinde toate elementele obligatorii enunțate la art.16 alin.1 din OG nr.2/2001 și nu există omisiuni asupra mențiunilor obligatorii prevăzute la art.17 din același act normativ care să atragă nulitatea absolută a acestui act administrativ.

Soluția instanței de fond, prin care a fost admisă plângerea contravențională formulată de petenta Șantierul N. Orșova SA, a fost anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/03.12.2012 întocmit de agenți constatatori din cadrul Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean M. și a fost exonerată petenta de plata amenzii în cuantum de 50.000 lei este rezultatul unui raționament eronat.

Astfel, instanța de fond a apreciat în mod greșit faptul că agentul constatator trebuia să aplice sancțiunea amenzii contravenționale numai în situația în care petenta nu ar fi adus la îndeplinire măsurile stabilite prin nota de constatare, la termenul fixat, întrucât nu există nicio dispoziție legală în acest sens, iar stabilirea unor măsuri cu termene de realizare în sarcina agentului economic controlat nu exclude aplicarea de sancțiuni contravenționale pentru faptele contravenționale constatate la data controlului.

Petenta a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.96 alin.3 pct.1 din OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art.94 alin.1 lit.b din același act normativ, faptă reținută la data de 31.10.2012.

Faptul că ulterior efectuării acțiunii de control de către recurenta –intimată G. de Mediu – Comisariatul Jud. M., agentul economic a dus la îndeplinire măsurile dispuse de agentul constatator, nu are relevanță asupra sancționării faptei contravenționale constatate cu ocazia controlului.

În ipoteza în care agentul economic nu aducea la îndeplinire măsurile stabilite de organul de control, acesta ar fi dispus cu ocazia unui control ulterior, aplicarea unor alte sancțiuni sau unor noi măsuri contravenționale pentru același sau alte fapte, reținute la o altă dată.

Pentru considerentele expuse a fost admis recursul, modificată sentința civilă recurată și pe fond respinsă plângerea contravențională formulată de petentul Șantierul N. Orșova SA.

La data de 14.01.2014 pe rolul Tribunalului M. a fost înregistrată sub nr._ contestația în anulare formulată de contestatoarea . SA, împotriva deciziei nr. 631/10.09.2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._ , în contradictoriu cu intimata Comisariatul G. al Gărzii de Mediu, solicitând anularea deciziei și rejudecând cauza să se pronunțe o hotărâre în concordanță cu situația de fapt și actele normative incidente în cauză.

În motivare, contestatorul a susținut că hotărârea pronunțată este rezultatul omisiunii cercetării excepției de nelegalitate invocate privind motivarea peste termen a recursului de către recurenta intimată, fiind incidente dispozițiile art. 318 Cod de procedură civilă.

Astfel, recurenta a primit sentința în data de 11.04.2013, a declarat recurs în 18.04.2013, iar motivele de recurs au fost depuse la mai bine de o lună de zile, în data de 24.05.2013, cu încălcarea termenului prevăzut de art. 306 alin 1 Cod de procedură civilă, însă, cu toate acestea, instanța de control a respins excepția invocată prin întâmpinare fără însă a motiva această soluție.

Pe de altă parte, în cuprinsul plângerii contravenționale s-a menționat faptul că aspectele semnalate de comisarii gărzii de mediu sunt încălcări grave ale autorizației de mediu, motiv pentru care și sancțiunea aplicată a fost pe măsură .

Or, în realitate aspectele semnalate au fost doar neconformități minore, imposibil de evitat în timpul procesului de producție desfășurat în aer liber în prezența atâtor angajați, deșeurile de plastic sau hârtie fiind de fapt ambalajele de la electrozii de sudură sau pahare de plastic folosite de angajați .

Mai mult, afirmațiile inspectorilor de mediu în sensul că nu există containere speciale colectării selective și stocării temporare a deșeurilor, nu pot fi reținute întrucât există asemenea containere.

În ceea ce privește gritul despre care s-a afirmat că era împrăștiat necontrolat pe sol, această afirmație este făcută în necunoștință de cauză, întrucât respectiva cantitate era în interiorul halei de depozitare, nu pe sol ci pe platforma betonată din interiorul halei.. Mai mult decât atât gritul nu prezintă nici un pericol ca agent poluant, întrucât gritul folosit de societate este provenit din prelucrarea algelor marine .

Prin urmare, pericolul social în cauza de față este practic inexistent, însă cu toate acestea instanța de control a reținut că principala acuză adusă societății este faptul că s-a semnat Nota de constatare nr.570/2012 fără obiecțiuni, însă instanța a pierdut din vedere faptul că prin plângerea formulată s-a solicitat în subsidiar, față de gravitatea redusă a faptei, aplicarea în temeiul art. 7 alin 2 din OG nr.2/2001 înlocuirea măsurii amenzii cu avertisment.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 318 Cod de procedură civilă.

Intimata a formulat în cauză întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată și menținerea ca temeinică și legală a deciziei pronunțate.

A susținut intimata că în speță nu există nici un motiv de contestație în anulare, limitativ prevăzute de art. 318 Cod de procedură civilă.

Potrivit art. 318 Cod de procedură civilă „ Hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare”.

Ipotezele prevăzute de textul de lege nu sunt incidente în cauză, neputându-se reține că instanța de control a dat dezlegare pricinii prin comiterea unei greșeli materiale sau că ar fi omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare., întrucât au fost cercetate toate motivele invocate de părți, inclusiv excepția nulității recursului, nefiind evidențiată nicio greșeală materială, iar prin calea extraordinară de atac nu se poate tinde la rejudecarea cauzei.

Cu privire la excepția nulității recursului, a susținut că potrivit art. 34 alin 2 din OG nr.2/2001, „ Hotărârile judecătorești prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susținute și oral”.

Cu privire la celelalte motive invocate de contestatoare, apreciază intimata că acestea vizează fondul cauzei și nu pot constitui motiv pentru admiterea contestației în anulare, fiind invocate și în recurs, apreciind astfel că în mod corect a fost admis recursul, modificată sentința și respinsă plângerea formulată.

Pe fondul cauzei, procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor OG nr.2/2001, iar în ceea ce privește temeinicia în cauză s-a făcut dovada situației de fapt menționate în actul constatator.

Referitor la cererea societății, formulată în subsidiar de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, a susținut că avertismentul nu este de natură să conducă la atingerea scopului regimului sancționator și nu este suficient pentru prevenirea săvârșirii pe viitor a unei astfel de contravenții, având în vedere că a fost aplicat minimul amenzii stabilit de legiuitor pentru fapta săvârșită .

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115-118 Cod de procedură civilă, OUG nr.195/2005, HG nr.1005/2012, Ordinul 464/2009 și OG nr.2/2001.

Instanța, din oficiu, a dispus atașarea dosarului nr._ în care s-a pronunțat decizia ce se contestă.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:

Prin contestația în anulare formulată, contestatoarea a susținut că hotărârea pronunțată este rezultatul omisiunii cercetării excepției de nelegalitate invocate privind motivarea peste termen a recursului de către recurenta intimată, fiind incidente dispozițiile art. 318 Cod de procedură civilă.

Contestația în anulare, cale extraordinară de atac de retractare, este deschisă exclusiv pentru situațiile de la articolul 317 cod de procedură civilă ( necompetența sau vicii vizând procedura citării) și art. 318 Cod de procedură civilă (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs).

Potrivit art. 317 Cod de procedură civilă, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții pentru ziua în care s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit legii și când hotărârea a fost dată de judecător cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privind competența, în speță nefiind incidente niciunul dintre aceste motive ale contestației în anulare.

Potrivit art. 318 Cod de procedură civilă „ Hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare”.

Este unanim admis atât în practică cât și în jurisprudență că prin greșeală materială se au în vedere erori materiale evidente precum respingerea greșită a unui recurs ca tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau făcut de un mandatar fără calitate și altele asemenea pentru care nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

Ca urmare, pe baza acestui text de lege nu pot fi valorificate greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

Cu privire la critica contestatoarei privind aspectul că instanța de control judiciar nu a analizat excepția de nelegalitate invocată de intimată privind motivarea peste termen a recursului de către recurenta intimată, tribunalul apreciază această critică ca neîntemeiată, deoarece din analiza dispozitivului deciziei ce face obiectul prezentei contestații în anulare rezultă că instanța de control judiciar a respins excepția nulității recursului, având în vedere dispozițiile art.34 alin.2 din OG nr.2/2001, potrivit cărora „Hotărârile judecătorești prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susținute și oral”. Așa fiind, în raport de dispoziția legală precizată anterior, în mod corect instanța de control judiciar a respins excepția nulității recursului invocată de către intimată.

Referitor la celelalte susțineri ale contestatoarei, tribunalul reține că aceste critici vizează în realitate fondul cauzei și nu pot constitui astfel motive pentru formularea contestației în anulare, fiind de altfel invocate și în recurs și analizate de instanța de control judiciar.

Pentru considerentele anterior arătate, tribunalul apreciază contestația în anulare ca nefondată și urmează ca în baza dispozițiilor art.318 C.Proc.civ. să o respingă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DICIDE

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea . SA, împotriva deciziei civile nr.631/10.09.2013, pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata G. Națională de Mediu - Comisariatul G. al Gărzii Naționale de Mediu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2014, la sediul Tribunalului M..

Președinte,

C. P.

Judecător,

E. T.

Judecător,

N. P.

Grefier,

V. B.

Red. C.P./Tehn. L.A.P.

2 ex – 12.03.2014

Cod operator 2626/2006

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2/2014. Tribunalul MEHEDINŢI