Pretentii. Decizia nr. 21/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 21/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-01-2014 în dosarul nr. 9509/101/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 21/2014
Ședința publică de la 10 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T. B.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta M. B. și pe pârâtele Direcția G. a Finanțelor Publice M. pentru Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin, Administrația F. pentru Mediu, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța reține cauza spre soluționare..
TRIBUNALUL
Prin cererea adresată instanței la data de 05.11.2012 și înregistrată sub nr._, reclamanta M. B. a chemat în judecată pârâtele Administrația F. pentru Mediu, Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de_ lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante pentru autoturismul second-hand achiziționat .
În motivarea cererii reclamanta a arătat că a cumpărat un autoturism second-hand marca B.M.W. 320 și pentru a-l înmatricula în România a fost obligată să plătească o taxă de înmatriculare la data de 10.01.2012 în valoare de_ lei. Precizează reclamanta că plata acestei taxe contravine Tratatului Comunității Europene care în art.90 interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului.
Mai arată reclamanta că prin încasarea acestei taxe nu a fost respectat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne, iar din analiza dispozițiilor legale rezultă că taxa este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în cazul unei noi înmatriculări, taxa nu este percepută. Instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule prevăzută de Legea nr.9/2012 reprezintă un obstacol în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul Comunității Europene iar reglementarea acesteia nu poate fi justificată prin satisfacerea unor cerințe obligatorii ale interesului public .
A susținut că taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule prevăzută de Legea nr.9/2012 are un caracter protecționist, producând un efect echivalent taxelor și tarifelor vamale, respectiv creșterea prețurilor pentru produsele importate și că este contrară art.90 alin.1 din Tratatul Uniunii Europene .
Reclamanta a depus la dosar, în copie, înscrisuri: adresa nr._/26.10.2012, cerere de restituire nr._/25.10.2012, chitanța . nr._/10.01.2012, cartea de identitate a autoturismului, act de identitate, certificatul de înmatriculare, decizia privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante, certificat Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin, referat privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, contractul de vânzare-cumpărare în limba italiană, certificatul de înmatriculare tradus din limba italiana, contractul de vânzare-cumpărare .
Pârâtele, deși legal citate, nu au formulat întâmpinare.
Prin sentința nr. 2225/2013 din data de la 01 Martie 2013, pronunțată de Tribunalul M., Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta M. B. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice Dr. Tr. S., cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, Piața R. N. nr.1, județul M., Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în mun. București, Splaiul Independentei nr.294 Corp A, sector 6.
Au fost obligate pârâtele să restituie suma de_ lei reprezentând taxă pe emisii poluante pentru autovehicule achitată prin chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții . nr._/10.01.2012 emisă de Administrația Finanțelor Publice Dr. Tr. S..
Au fost obligate pârâtele să plătească suma de 559,45 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Împotriva sentinței nr. 2225/2013 din data de la 01 Martie 2013, pronunțată de Tribunalul M., Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, a declarat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. prin Direcția G. a Finanțelor Publice C..
Prin decizia nr._/29.10.2013, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, s-a admis recursul formulat de recurenta M. B. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice Dr. Tr. S., și Administrația F. pentru Mediu, fiind casată sentința recurată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost înregistrată la data de 22.11.2013 sub nr._ pe rolul Tribunalului M..
Analizând înscrisurile aflate la dosar instanța reține următoarele:
La data de 10.01.2012 reclamanta a achitat suma de_ lei cu titlul de taxă de poluare.
Procedura de restituire a sumelor achitate de un contribuabil ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale este reglementată de art. 117 alin. 1 lit. d din Codul de procedură fiscală, precum și de Ordinul MFP 1899/22.12.2004. Conform textului enunțat se restituie la cererea debitorului sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
Demersul administrativ la care persoana vătămată era obligată prin dispozițiile Legii nr. 554/2004, a fost asigurat prin cererea de restituire a taxei depusă la organul fiscal.
Întrucât obiectul acțiunii îl constituie refuzul nejustificat de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea unui drept, în lumina art. 8 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, refuzul autorității fiscale de restituire a unei taxe, considerată ca fiind nedatorată, deschide accesul direct la instanța de judecată.
Reclamanta a solicitat restituirea unei taxe pretins percepută nelegal de către organul fiscal. Așadar, se contestă de plano legalitatea taxei de poluare. În ceea ce privește procedura prealabilă, instanța reține că în jurisprudența Curții se statuează că particularii au dreptul la rambursarea impozitelor naționale aplicate cu încălcarea dreptului Uniunii Europene și revine ordinii juridice din fiecare stat membru atribuția de a desemna instanțele competente și de a stabili modalitățile procedurale aplicabile în materie.
Potrivit art. 205 C.proc.civ. este îndreptățit la contestație atât cel care se consideră vătămat printr-un act administrativ fiscal, cât și prin lipsa acestuia. Coroborând această dispoziție legală cu dispozițiile art. 117 alin. 1 lit. d C.proc.fiscală, în care este prevăzută posibilitatea restituirii sumelor plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, cum aplicarea taxei reprezintă o aplicare eronată a prevederilor legale comunitare, art. 110 Tratat CE, și având în vedere principiul preeminenței dreptului comunitar, rezultă că refuzul restituirii taxei, asimilată lipsei actului administrativ fiscal, poate fi atacat în baza art. 205 alin. 2 C.proc.fiscală ultima ipoteză, în atare situație fiind admisibilă acțiunea formulată la instanță după refuzul restituirii taxei.
În conformitate cu prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, ci constituie venit la Fondul de Mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Administrația F. pentru Mediu are în cauză calitate procesuală pasivă, având în vedere că raportul juridic de drept material fiscal dedus judecății este reglementat de dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, fondul pentru mediu fiind beneficiarul taxei de poluare calculată și plătită de reclamant, taxă pe care reclamantul solicită să-i fie restituită.
Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. 90 din Tratatul Comunității Europene, trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare, naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
Textul art. 90 din Tratatul C.E se referă la produsele provenind din alte state membre și supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, ori Statul Român nu percepe taxa de poluare produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România (second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare.
La data de 7 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre preliminară în cauza I. T. c. Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția G. a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, Administrația F. pentru Mediu și Ministerul Mediului, afacerea C-402/09, ca urmare a cererii de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu la 18 iunie 2009.
Instanța europeană a înțeles să interpreteze întrebarea Tribunalului Sibiu în sensul că aceasta viza conformitatea O.U.G. nr. 50/2008 în forma inițială cu fostul art. 90 CE, actualul art. 110 TFUE, ținând cont de faptul că în litigiul principal domnul T. achitase taxa de poluare la data de 27 octombrie 2008. Interpretarea instanței europene privește compatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O.U.G. nr. 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008.
Astfel, „articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”.
În opinia Curții, competența statelor membre de a stabili noi taxe nu este nelimitată, interdicția de a aplica impozite mai mari produselor provenind din alte state membre în raport cu taxele aplicate produselor naționale, prevăzută de art. 110 TFUE, trebuie să se aplice de fiecare dată când taxa respectivă este de natură să descurajeze importul de bunuri provenite din alte state membre, favorizând producția națională.
Curtea a apreciat că toate versiunile de modificare a O.U.G. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, similare cu cele puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie.
Curtea a reamintit că obiectivul protecției mediului ar putea fi realizat, fără favorizarea produselor naționale, prin stabilirea unei taxe anuale, aplicabilă oricărui vehicul pus în circulație în România.
Astfel, Curtea a decis că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că impunerea unei taxe fiscale (taxa de poluare) doar autovehiculelor înmatriculate pentru prima dată în România după . O.U.G. nr. 50/2008, deși nediscriminatorie, creează un efect protecționist pe piață, descurajând importul de mașini de ocazie fără a descuraja în egală măsură și cumpărarea de mașini de ocazie existente pe piața națională anterior O.U.G. nr. 50/2008.
Important este faptul că s-a respins cererea Statului Român de limitare a efectelor în timp a hotărârii Curții, ceea ce înseamnă că hotărârea N., ca de altfel și hotărârea T., se aplică retroactiv și lipsesc de temei juridic prelevarea taxei de poluare în perioada 1 iulie 2008 - 31 decembrie 2011.
Dispozițiile din dreptul comunitar au prioritate față de dreptul național, potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, care statuează că prevederile tratatelor constituționale ale U.E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar alin. 4 al aceluiași articol prevede că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la U.E., statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității Europene dinainte de aderare.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că acțiunea este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va obliga pârâtele să dispună restituirea către reclamantă a sumei achitată cu titlu de taxă pe poluare.
Fiind în culpă procesuală vor fi obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, taxă de timbru și timbru judiciar în valoare de 539 lei, potrivit dispozițiilor art. 274 alin. 3 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta M. B. cu domiciliul în mun. Drobeta Turnu Severin, ..10, .,. cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat P. V., ..225, ., . în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. a Finanțelor Publice M. pentru Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin, cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, Piața R. N. nr.1, județul M., Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în mun. București, Splaiul Independentei nr.294 Corp A, sector 6.
Obligă AJFP M., Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., Administrația F. pentru Mediu să restituie reclamantei 11.037 lei, bani pe care i-a plătit la 10.01.2012 cu titlu de taxă de poluare.
Obligă AJFP M., DGRFP C., Administrația F. pentru Mediu la plata sumei de 539 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 10.01.2014 la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. T. B. | ||
Grefier, M. M. |
Red. B.C.T/Tehn. M.M
2 ex – 16.01.2014
Cod operator 2626/2006
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 343/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1609/2014. Tribunalul... → |
|---|
