Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 797/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 797/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 2210/332/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 797/2014
Ședința publică de la 19 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Judecător M. L. B.
Grefier Tudorița I.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta-petentă PFA F. ȘT. M. împotriva sentinței civile nr.316 din 26.02.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRAȚIE FISCALĂ BUCUREȘTI-PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C.-ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 09 decembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față;
Prin plângerea contravențională adresată Judecătoriei Vînju M. la data de 09.07.2013, petentul PFA F. Șt. M. a contestat procesul verbal de contravenție . nr. ._ emis la data de 04.07.2013 de Garda Financiară M., prin care a fost sancționat contravențional cu suma totală de 8.000 lei pentru comiterea contravenției prev. la art.10 lit.b din OUG nr.28/1999 rep. și art.11 alin.1 lit.b din O.U.G nr.28/1999, republicată, confiscarea sumei de 895 lei și suspendarea activității magazinului pe o perioadă de trei luni.
În motivarea plângerii sale, petentul a susținut faptul că la data de 04.07.2013 la sediul PFA F. Șt. M. din satul Cozia, . a avut loc un control efectuat de către Garda Financiară M. împreună cu Poliția de Frontieră și Jandarmeria, prin care a fost verificat în principal dacă deține și comercializează țigări fără timbru.
În acest sens, controlul a fost efectuat atât la sediul pe care îl deține, cât și în locuința proprietate personală, astfel încât, deși în procesul verbal încheiat este trecută ora 10:00, controlul a început pe la aproximativ ora 09:00, interval în care magazinul a fost închis.
Întrucât nu i-au fost depistate țigarete fără timbru, a fost efectuat un
control în magazin, în care, până la acea oră nu apucase să vândă nimic.
Singurul fapt pe care l-au constatat organele de control a fost că în
portofelul său, pe care îl lăsase în magazin, au găsit suma de 895 de lei, pe care i-au confiscat-o, apreciind că provine din vânzarea de bunuri din magazin, pe care nu le-ar fi înregistrat în aparatul de marcat, neemițând bonuri fiscale în acest sens.
D. urmare, a fost încheiat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, prin care a fost sancționat contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 8.000 lei cf. art.11 ind.1 lit. b din OUG 28/1999 rep., confiscarea sumei de 895 de lei si cu sancțiunea suspendării activității pe o perioadă de 3 luni. Arată că suma de bani pe care i-au găsit-o organele de control nu a provenit din vânzarea de bunuri din magazin, ci erau banii săi, pe care tocmai îi împrumutase în dimineața acelei zile de la un prieten, pentru a avea bani să plătească furnizorii de marfă. Precizează că a împrumutat suma de 900 de lei din care, suma de 5 lei a dat-o unui vecin care la rândul sau l-a rugat sa îl împrumute până a doua zi.
Personal lăsase portofelul, pentru ca mama sa, pe care o rugase să stea în magazin, să aibă banii pentru a plăti furnizorii de marfă. Mai mult, susținerile că acea sumă ar fi provenit din vânzarea de mărfuri sunt nereale și neadevărate, pentru că niciodată nu a avut asemenea încasări din vânzarea de bunuri în magazinul său, întrucât este un magazin mic, cu mărfuri puține, de țară.
Deși a rugat să se consemneze că banii au fost găsiți în portofelul său, nu în casa de marcat, nu în sertar, a fost refuzat. Deși a indicat numele persoanei de la care a luat banii, nici acest lucru nu a fost menționat.
Mai mult, poate să demonstreze faptul că în dimineața acelei zile în magazin, cca. o jumătate de oră a stat mama sa, F. A., care nu a vândut nimic, iar din momentul în care a început controlul împreună cu mama sa au stat lucrătorii din poliția de frontieră care nu i-au permis să primească pe nimeni în magazin.
Petentul și-a întemeiat plângerea pe disp. O.G nr.2/2001 și art.194 C.pr.civ.
În dovedirea plângerii petentul a depus la dosar: copia procesului verbal de contravenție contestat, chitanța nr._/04.07.2013, certificat de înregistrare . nr._, certificat de înregistrare fiscală, notă explicativă, împuternicire avocațială, dovada privind achitarea taxei de timbru și a solicitat audierea martorilor M. S. și P. I..
Intimata Garda Financiară M. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată formulată de petent întrucât în urma controlului operativ și inopinat efectuat la punctul de lucru al petentului, situat în localitatea Cozia, ., s-a constatat că nu au fost emise bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate, faptă ce constituie contravenție potrivit prevederilor art. 10, lit.b din OUG nr.28/1999 rep.
La dosar intimata a depus în copie: nota explicativă a numitei F. A. și monetar din 07.05.2010.
Prin sentința nr. 315 din 26.02.2014 Judecătoria Vînju M. a admis în parte plângerea contravențională.
A modificat procesul verbal de contravenție în sensul că a înlocuit sancțiunea amenzii în cuantum de 8.000 lei, cu avertisment. A menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție contestat .
Instanța de fond a reținut că:
Prin procesul verbal de contravenție contestat, s-a dispus aplicarea sancțiunii contravenționale constând în amendă contravențională în sumă de 8.000 lei pentru comiterea contravenției prev. la art.10 lit.b din OUG nr.28/1999 rep. și art.11 alin.1 lit.b din O.U.G nr.28/1999, republicată, confiscarea sumei de 895 lei și suspendarea activității magazinului pe o perioadă de trei luni.
S-a reținut că la punctul de lucru al societății petentului din satul Cozia, ., a fost găsită suma de 895 lei, pentru care nu au fost emise bonuri fiscale de aparatul de marcat electronic din dotare, fapt consemnat și în nota explicativă dată de numita F. A., mama petentului care sub semnătură a declarat că nu a emis bonuri fiscale pentru suma respectivă.
Potrivit art. 10 și 11 din OUG 28/1999, constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:
b) neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative;
Amenzile pentru contravențiile prevăzute la art. 10 se aplică operatorilor economici, cu excepția celor prevăzute la art. 10 lit. d), astfel: b) faptele prevăzute la art. 10 lit. a), b), h^1), i), j), l) și m) se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei;
Sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând operatorilor economici prevăzuți la art.1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, menționat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fără proveniență și se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat.
Analizând legalitatea procesului verbal de contravenție contestat, în conformitate cu art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, precum și individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța a conchis că acesta este legal și temeinic, fiind încheiat cu respectarea art.16 și 17 din OG nr.2/2001.
Cu privire la temeinicie, instanța a reținut că situația de fapt a fost corect reținută. Astfel, conform monetarului întocmit cu ocazia efectuării controlului de gestionarul punctului de lucru, a reieșit o sumă de 895 lei pentru care nu au fost emise bonuri fiscale. Această situație este consemnată și în nota explicativă dată de F. A., mama petentului, care, sub semnătură, a declarat că nu a emis bonuri fiscale pentru suma respectiva.
Au fost audiați, în calitate de martori P. I. și M. S.. Martorul P. I. a arătat faptul că anul trecut a mers de dimineață până la cooperativa din .-a întâlnit cu domnul F. M. și cu persoana care a fost audiată ca martor. F. M. i-a spus să meargă cu el că trebuie să ia niște bani împrumut de la o persoană. Precizează că F. M. a luat suma de 900 lei cu împrumut și s-au întors la magazin unde acesta a cumpărat pâine. A primit bon fiscal pentru pâinea pe care a cumpărat-o și nu știe pentru ce au fost luați banii împrumut, dar bănuiește că pentru a achita marfa. Precizează că banii au fost dați vânzătoarei pentru a achita marfa ce urma să vină. După aprecierea lui respectivul magazin este unul mic și nu crede ca se fac vânzări mari, în jur de 150 lei pe zi.
Totodată, martorul Mogosanu S., declară că anul trecut nu își aduce aminte exact data, în jurul orei 08,30 se află în fața magazinului deținut de numitul F. M. și în acest timp a venit numitul F. M., iar din discuțiile purtate cu acesta i-a spus că a împrumutat suma de 900 lei de la S. G. deoarece nu avea bani să plătească marfa. Acești bani au fost dați de către F., mamei lui care vinde la magazin. Precizează că i-a cerut și el împrumut 5 lei deoarece venise prin . cartofi și nu avea bani să-i cumpere. Mai târziu a observat că la magazin a venit un control, Garda Financiară, motiv pentru care nu i-a lăsat să mai intre în magazin. A văzut personal când numitul F. a dat banii împrumutați mamei lui, iar aceasta i-a pus în tejghea unde ține banii de la magazin. În momentul în care numitul F. a înmânat mamei sale banii, i s-a spus că sunt banii pentru marfă.
Instanța a înlăturat declarațiile martorilor ca fiind nesincere, fiind contrazise de declarația dată de F. A., mama petentului și chiar de susținerile acestuia din urmă din plângere. La răspunsul nr.3 din nota explicativă dată de F. A., aceasta arată că nu poate preciza de unde sunt banii, fiul ei luase salariul și nu știa ce sumă lăsase în magazin. Această declarație vine în contradicție cu afirmațiile martorilor dar si ale reprezentantului petentei care afirmă că banii s-ar fi aflat în portofelul său.
În ceea ce privește însă sancțiune amenzii aplicate, instanța a apreciat-o ca fiind excesiv de mare în raport cu împrejurările concrete în care a fost săvârșita, având în vedere că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Nu în ultimul rând se reține în acest sens că petentei i-a fost confiscată deja suma de 895 de lei ce nu a putut fi justificată și s-a dispus suspendarea activității pe o perioadă de trei luni.
Pentru aceste considerente, instanța a admis în parte plângerea contravențională și a dispus modificarea procesului verbal în sensul că a înlocuit sancțiunea amenzii în cuantum de 8.000 lei, cu avertisment.
Totodată, a menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel petenta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul înlăturării sancțiunii complementare și restituirea sumei confiscate.
În motivele de apel a susținut că prin sentința pronunțată, instanța de fond a admis în parte plângerea sa, în sensul că a înlocuit sancțiunea amenzii cu un avertisment, însă a menținut sancțiunea complementară a suspendării activității pe o perioadă de 3 luni.
A apreciat parțial nelegală sentința fondului sub acest aspect, întrucât probele administrate în mod greșit au fost înlăturate, cu motivarea că ar fi fost nesincere și contrazise de declarațiile mamei petentului.
A susținut că în mod greșit au fost înlăturate aceste probe, dat fiind faptul că martorul P. I. a fost de față când administratorul a împrumutat banii, mai mult a fost de față la controlul domiciliar efectuat de reprezentanții Gărzii Financiare, care erau în căutare de țigări fără timbru și numai după ce a fot efectiv căutat în toată casa, nu s-au găsit bunuri (țigarete sau alcool netimbrate), abia după aceea s-a intrat în magazin.
Pe de altă parte, se coroborează declarațiile martorilor audiați în cauză cu actele depuse de pârâtă, respectiv monetarul efectuat de reprezentanții instituției care a aplicat sancțiunea amenzii.
Aspectul că nu s-ar fi emis bonuri pentru mărfuri aparent vândute până la ora efectuării controlului este de neprimit, pentru că nu s-a făcut dovada că până la orele 9.oo în dimineața zilei de 04.07.2013 s-ar fi vândut mărfuri într-o asemenea valoarea.
În privința declarației aparținând mamei petentului, este de notorietate că asemenea declarații date și semnate sunt efectiv dictate, iar oamenii sub presiune scriu și semnează, cu atât mai mult cu cât mama petentului este o femeie simplă de la țară fără studii de specialitate.
În drept, apelul se întemeiază pe disp. art. 466-482 cod procedură civilă.
Intimata nu a depus întâmpinare.
În dovedirea cererii de apel ,au fost încuviințate probele cu înscrisuri și testimonială, fiind audiat martorul S. Gheoghe-D. .(f. 29)
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art.476-479 N.C.pr.civ. instanța reține că apelul este nefondat:
Prin procesul verbal de contravenție contestat, s-a dispus în sarcina apelantului-petent aplicarea sancțiunii contravenționale constând în amendă contravențională în sumă de 8.000 lei pentru comiterea contravenției prev. la art.10 lit.b din OUG nr.28/1999 rep. și art.11 alin.1 lit.b din O.U.G nr.28/1999, republicată, confiscarea sumei de 895 lei și suspendarea activității magazinului pe o perioadă de trei luni.
S-a reținut că la punctul de lucru al societății petentului din satul Cozia, ., a fost găsită suma de 895 lei, pentru care nu au fost emise bonuri fiscale de aparatul de marcat electronic din dotare, fapt consemnat și în nota explicativă dată de numita F. A., mama petentului care sub semnătură a declarat că nu a emis bonuri fiscale pentru suma respectivă.
Motivele de apel vizează starea de fapt reținută eronat de instanța de fond cu consecința menținerii sancțiunii complementare privind suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni, aplicată în condițiile art. 14 alin.2 din OUG 28/1999 rep . apreciind că aceasta este excesivă.
Examinând procesul verbal de contravenție contestat, tribunalul reține că nu există cazuri de nulitate absolută care să poată fi invocate din oficiu, acesta fiind legal întocmit, cu respectarea dispozițiilor imperative prevăzute de OG nr.2/2001, astfel cum în mod corect a reținut de altfel și instanța de fond.
Cu privire la temeinicia faptei reținute în sarcina petentei, tribunalul apreciază că din probatoriul administrat în cauză rezultă că petenta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa.
Declarațiile martorilor audiați atât la instanța de fond cât și în apel sunt privite cu rezervă cu consecința înlăturării acestora deoarece nu se coroborează cu susținerile lui F. A., mama reprezentantului apelantei-petentă ,neavând relevanță împrejurarea că nu are studii de specialitate, iar pe de altă parte, nu s-a făcut dovada că aceasta ar fi completat declarațiile depuse la dosar sub presiunea agenților constatatori .
Mai mult, se observă că la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenție contestat, reprezentantul apelantei-petentă nu a formulat obiecțiuni concrete ,existând mențiunea „obiecțiuni ulterior ” .
În conformitate cu prevederile art.14 alin.2 din OUG 28/1999 rep. „Nerespectarea de către agenții economici a prevederilor art.10 lt. b referitoare la neutralizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale și nereintroducerea datelor înscrise pe rola–jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative, atrage și suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni.”
Din modul de reglementare se deduce fără putință de tăgadă că aplicarea măsurii complementare privind suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni este obligatorie.
Prin natura lor, măsurile complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.
Astfel, prin interpretarea logico-juridic a prevederilor legale susmenționate, se îngrădește și înlătură orice drept sau posibilitate de interpretare și de apreciere privitor la posibilitatea agentului constatator de a aplica sau nu sancțiunea complementara pe lângă cea principală, aceeași interdicție operand și în cazul judecătorului .
Astfel fiind, se constată că sentința civilă nr.316 din 26.02.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M. este legală și temeinică și pe cale de consecință, conform art.480 alin. 1 C.pr.civ., va fi respins apelul ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta-petentă PFA F. ȘT. M. împotriva sentinței civile nr.316 din 26.02.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRAȚIE FISCALĂ BUCUREȘTI-PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C.-ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Decembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. B. M. L. B.
GREFIER,
Tudorița I.
Red. B.M.L./ Tehnored. T.I.
4 ex. /18.03.2015
Judecător fond C. C. E.
Cod operator 2626/2006
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1609/2014. Tribunalul... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 840/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
