Pretentii. Sentința nr. 1309/2014. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 1309/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 12274/101/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 1309/2014

Ședința publică de la 14 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. B.

Grefier R. S.

Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant L. C. și pe pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, având ca obiect pretenții - dobânda fiscală in cuantum de 5.101,43 lei.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat Ș. A. pentru reclamant, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul reclamantului depune la dosar adeverința nr. MH_/25.03.2014 eliberată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și chitanța nr. 110/14.04.2014 privind plata onorariului de avocat. Precizează că la data de 08.08.2008 i-a fost restituită o parte din taxa de înmatriculare și că s-a strecurat în cererea de chemare în judecată o eroare materială în ceea ce privește această dată a restituirii parțiale. De asemenea, precizează că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și Administrația F. pentru Mediu.

Instanța constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul asupra excepției prescripției dreptului la acțiune și pentru dezbaterea fondului.

Avocat Ș. A., pentru reclamant, solicită respingerea excepția prescripției dreptului la acțiune pentru motivele invocate în răspunsul la întâmpinare.

Pe fond solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de față;

Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._ reclamantul L. C., în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la plata dobânzii fiscale pentru perioada 27.03.2007, data plății taxei de poluare, până la data de 02.09.2008( aplicată la soldul de 5728 lei –taxă de primă înmatriculare), iar pentru perioada 03.09.2008 până la data de 19.04.2010, data restituirii taxei de poluare ( aplicată la soldul de 3516 lei), restituire dispusă prin sentința nr.541/09.07.2010 pronunțată de către Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2012 și decizia nr._/16.09.2010 a Curții de Apel C. în dosar nr._, rămasă definitivă și irevocabilă. De asemenea a solicitat plata cheltuielilor de judecata pe care le va face cu acest proces.

A menționat că dobânda fiscală care trebuie să-i fie restituită este în cuantum de 5101,43 lei.

În motivarea acțiunii a arătat că a achiziționat un autoturism dintr-un stat membru al Uniunii Europene, achitând taxa de poluare în suma de 5728 lei potrivit actului administrativ, talon pentru încasarea de impozite si taxe nr._/27.03.2007, din care i-a fost restituită suma de 2.212 lei în data de 02.09.2008, iar diferența i-a fost restituită la data de 02.10.2010, prin sentința nr.541/09.07.2010.

A arătat că diferența de 3516 lei i-a fost restituită în baza sentinței nr.541/09.06.2010, iar prin decizia nr.1992/16.09.2010 emisă de Curtea de Apel C., i-a fost acordată dobânda începând cu data de 20.04.2010 la nivelul prevăzut de art.124 C.pr.fiscală.

Prin Adresa nr. MH_/18.11.2013 a solicitat plata dobânzii aferente duratei indisponibilizării sumei de bani plătită cu titlu de taxă de poluare, aceasta respingându-i solicitarea.

Prin sentința nr. 541/09.06.2010, definitivă prin respingerea recursului, pronunțată în dosarul nr._ și decizia nr.1992/16.09.2010 emisă de Curtea de Apel C. s-a hotărât că această taxă pe care a achitat-o este nelegală, o taxă care încalcă normele europene.

Prin urmare, conform soluției dispuse de către CJUE în cauza I. contra României, statul este obligat să-i plătească o despăgubire adecvată în funcție de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii pentru perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.

Deși, potrivit dispozițiilor art. 124 din Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70 Cod procedură fiscală, respectiv a termenului de 45 de zile de la înregistrarea cererii de restituire a taxei, prin Hotărârea din data de 18.04.2013, Curtea de Justiție a decis însă, că aceasta prevedere este incorectă, iar statul trebuie să plătească dobânda de când a încasat efectiv banii.

Curtea constată că, acordându-se dobânda începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei încalcă principiul efectivității care impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei (a se vedea Hotărârea Littlewoods Retail si alții).

Astfel, un regim, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu respectă principiul efectivității și dă dreptul la o despăgubire adecvată în funcție de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.

Curtea concluzionează că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.

Astfel cum s-a arătat în literatura de specialitate(Commentaire Meget, La Cour de justice - les actes des institutions, T. 10, Edition de l"Université de Bruxelles,p.205.), în absența oricărei subordonări între instanțele naționale si instanța comunitară, în temeiul principiului priorității dreptului comunitar asupra dreptului național, instanțele naționale au obligația de a respecta, în soluționarea cauzelor, ceea ce Curtea de Justiție a decis cu privire la interpretarea sau validitatea dreptului comunitar.

Autoritatea unei hotărâri preliminare constă în forța obligatorie a acesteia față de instanța care a solicitat-o si instanțele care ar judeca cauza în căile de atac, si în aplicabilitatea generală față de celelalte instanțe. Hotărârile preliminare produc în principiu efecte retroactive de Ia data emiterii actului si, pe cale de excepție, de la data indicată de către Curte în hotărârea respectivă.

O hotărâre preliminară produce efecte atât în cauza în care a fost solicitată cât si alte cauze, întrucât interpretarea face corp comun cu dispozițiile interpretate pe care le completează. Curtea de altfel folosește sintagma de a "spune dreptul" („dit pour droit") în dispozitivul hotărârilor privind interpretarea, ceea ce sugerează că exprimă o regulă de drept sau mai exact că îi oferă o nouă formulare(R.Kovar,"Effets des arrêts préjudiciels de la Cour de justice", pag.3).

Interpretarea dată de către Curte obligă instanțele naționale investite cu litigiul în cadrul căruia a fost solicitată interpretarea, dar autoritatea acestor hotărâri depășește aceste limite având în vedere că si alte instanțe naționale sunt obligate să respecte autoritatea hotărârilor privind interpretarea pronunțate de către Curte si nu pot da o altă interpretare din proprie inițiativă textelor deja interpretate de către Curte. însă instanțele dispun de o alternativă: fie se conformează interpretării oferite de către Curte, fie solicită Curții pronunțarea unei noi hotărâri preliminare în interpretare.

Curtea, prin jurisprudența sa, a hotărât că există un "caracter obligatoriu pe care îl dobândesc hotărârile preliminare în ce privește instanțele naționale(CJCE, 11 iunie 1987, Pretore di Salo, R..p.2545 naționale).

Regulamentul privind procedura în fața Curții prevede, în articolul 65, că hotărârea preliminară are forță obligatorie începând cu ziua pronunțării sale.

Hotărârea în interpretare pronunțată de către Curte are „autoritate cu putere de lucru interpretat", care include atât forța obligatorie (ce obligă instanța națională să respecte interpretarea dispozițiilor si actelor comunitare) (hotărârea Da C. din 27 martie 1963, C-28-30/62, R.. p. 59; pentru hotărârile preliminare în aprecierea validității, a se vedea hotărârea International Chemical Corporation, 13 mai 1981, C- 66/80, R.. p. 1191.) cât si aptitudinea pe care o are instanța națională de a investi din nou Curtea de Justiție(C.J.C.E., 24 juin 1969, Milch-Fett-und Eierkontor, 29/68, R.. p. 165 . C.J.C.E., 11 iunie 1987, Pretore di Salô, C-14/86, R. p. 2545) cu o nouă întrebare preliminară.

Având in vedere ca si in privința restituirii taxei de poluare precum si a taxei de emisii poluante, o practica judiciara cvasiunitară s-a instituit abia după pronunțarea Curții de Justiție in cauzele N. si T., consideră că și în cazul restituirii dobânzilor calculate de la data plății până la data încasării impozitului(sau taxei de poluare), este necesară aplicarea deciziei C.J.U.E. dată în cauza C-565/11, I. contra România.

În drept, își întemeiază cererea de chemare în judecată pe disp.art.194 C.proc.civ., art. 1528 C.civ., Legea nr.554/2004, Constituția României, Tratatului Comunității Europene, Cod procedură fiscală, decizia CJUE în cauza C-565/11, I. contra România.

În dovedirea cererii de chemare în judecată a solicitat proba cu înscrisuri.

A depus la dosar în copie: cererea de plată a dobânzii adresată organului fiscal, chitanța de plată a taxei, adresa nr. MH_/21.11.2013 emisă de AJFP M., sentința nr.541/09.06.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, decizia nr.1992/16.09.2010 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, adeverință emisă de AJFP M. cu privire la suma plătită și suma restituită.

Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., în nume propriu și în numele Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

A invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, motivând că reclamantul a plătit taxa în anul 2007 și s-a adresat cu cerere de restituire la instanța de judecată în anul 2013, astfel că de la data nașterii dreptului la restituire al reclamantului și până la data la care a introdus cererea, au trecut 5 ani, iar acțiunea este prescrisă.

A mai invocat autoritatea de lucru judecat având în vedere că reclamantul a mai solicitat, pe calea acțiunii în justiție, pe lângă restituirea taxei de poluare și dobânda la suma achitată, iar prin sentința nr.541/09.06.2010, rămasă irevocabilă, Tribunalul M. s-a pronunțat în sensul admiterii acțiunii.

A susținut că, trecând peste excepții, opinează că suma de referință se calculează și se plătește potrivit normelor prevăzute în art.124 C.pr.fiscală.

Pârâta Administrația F. pentru Mediu nu a depus întâmpinare.

Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune se reține că este întemeiată în ceea ce privește dobânda aferentă perioadei 27.03._07, pentru considerentele ce succed.

Potrivit art.135 din OG nr.92/2003 ( C.pr.fiscală )dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1899 din 22 decembrie 2004 a fost aprobată procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.

Conform art.2 din Ordinul MFP nr.1899/2004 restituirea se efectuează la cererea contribuabilului depusă la organul fiscal competent.

Art.3.(1) din Ordinul nr.1899/2004 prevede că cererea de restituire trebuie să fie depusă în cadrul termenului legal de prescripție a dreptului de a cere restituirea, respectiv în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.

În speță reclamantul a achitat taxa specială de primă înmatriculare la data de 27.03.2007, dată de la care a început să curgă și dreptul acestuia la plata dobânzii aferentă acestei sume și a depus cerere de plată a dobânzii la organul fiscal la data de 18.11.2013

Prin urmare cererea privind plata dobânzii aferente perioadei 27.03._07 nu a fost formulată în termenul de prescripție de 5 ani, termen care s-a împlinit la data de 01.01.2013.

Cât privește plata dobânzii aferentă perioadei ulterioare datei de 01.01.2008, cererea a fost formulată în termenul de prescripție de 5 ani.

Referitor la excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă prin întâmpinare, se reține că este întemeiată și va fi admisă în ceea ce privește dobânda aferentă sumei de 3516 lei diferență taxă specială de primă înmatriculare achitată conform chitanței . nr._/27.03.2007, deoarece prin sentința nr.541/09.06.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ așa cum a fost modificată prin decizia nr.1992/16.09.2010 pronunțată de Curtea de Apel C. instanța s-a pronunțat cu privire la cererea reclamantului de plată a dobânzii aferentă sumei de 3516 lei diferență taxă specială de primă înmatriculare de la data plății taxei până la data restituirii efective a acesteia.

Pe fond, se reține că reclamantul a cumpărat un autoturism dintr-un stat membru al Uniunii Europene, iar la înmatricularea acestuia în România a achitat, în temeiul art.2141-2143 din Codul fiscal, taxa de primă înmatriculare în cuantum de 5728 lei achitată cu chitanța . nr._ din 27.03.2007.

La data de 08.08.2008 prin dispoziția de plată nr.582/08.08.2008 reclamantului i s-a restituit suma de 2212 lei.

Prin sentința nr.541/09.06.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ așa cum a fost modificată prin decizia nr.1992/16.09.2010 pronunțată de Curtea de Apel C., pârâta Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin a fost obligată să dispună restituirea către reclamant a sumei de 3516 lei reprezentând diferența taxă de primă înmatriculare achitată conform chitanței . nr._ din 27.03.2007, precum și să plătească reclamantului dobânda prevăzută de art.124 C.pr.fiscală începând cu data de 20.04.2010 până la data restituirii efective.

La data de 05.10.2010 prin dispoziția de plată nr.62/05.10.2010 reclamantului i s-a restituit suma de 3938 lei din care 3516 lei diferență taxă specială de primă înmatriculare și 422 lei dobândă legală în materie fiscală aferentă perioadei 20.04._10.

Reclamantul a solicitat organului fiscal plata dobânzii fiscale pentru perioada 27.03.2007, data plății taxei de poluare, până la data de 02.09.2008( aplicată la soldul de 5728 lei –taxă de primă înmatriculare), iar pentru perioada 03.09.2008 până la data de 19.04.2010, data restituirii taxei de poluare ( aplicată la soldul de 3516 lei), restituire dispusă prin sentința nr.541/09.07.2010 pronunțată de către Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2012 și decizia nr._/16.09.2010 a Curții de Apel C. în dosar nr._, rămasă definitivă și irevocabilă.

Prin cererea dedusă judecății în acest dosar, a solicitat obligarea pârâtelor la plata dobânzii fiscale pentru perioada 27.03.2007,data plății taxei de poluare, până la data de 02.09.2008 (aplicată la soldul de 5728 lei –taxă de primă înmatriculare), iar pentru perioada 03.09.2008 până la data de 19.04.2010, data restituirii taxei de poluare ( aplicată la soldul de 3516 lei), restituire dispusă prin sentința nr.541/09.07.2010 pronunțată de către Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2012 și decizia nr._/16.09.2010 a Curții de Apel C. în dosar nr._, rămasă definitivă și irevocabilă.

Potrivit art.124 Cod procedură fiscală pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor, iar nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 120 alin. (7) și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori. Art. 70(1) din același act normativ prevede că cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare. Însă Curtea de Justiție a Uniunii Europene ,fiind sesizată cu o întrebare preliminară de către Tribunalul Sibiu (cauza M. I., C-565/11), prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe. Astfel, întrucât dispozițiile art.124 Cod procedură fiscală privitoare la momentul de la care curge dobânda legală sunt contrare dreptului comunitar, acestea vor fi înlăturate de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul priorității dreptului comunitar. Prin urmare, în conformitate cu jurisprudența comunitară, dreptul la plata dobânzii legale în materie fiscală aferentă taxei achitată, începe să curgă de la data plății taxei.

În speță dreptul la plata dobânzii aferentă perioadei 27.03._07 este prescris, deoarece cererea de plată a dobânzii nu a fost formulată în termenul de 5 ani prevăzut de art.135 C.pr.fiscală.

Referitor la cererea privind plata dobânzii pentru suma de 3516 lei diferență taxă de primă înmatriculare există autoritate de lucru judecat, cererea reclamantului de plată a dobânzii aferente acestei sume de la data plății până la data restituirii efective fiind soluționată definitiv și irevocabil prin sentința nr.541/09.06.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ așa cum a fost modificată prin decizia nr.1992/16.09.2010 pronunțată de Curtea de Apel C..

În consecință cererea reclamantului este întemeiată în parte numai în privința dobânzii aferentă sumei de 2212 lei (reprezentând diferență dintre taxă de primă înmatriculare de 5728 lei și taxa de poluare de 3516 lei), sumă ce a fost restituită reclamantului la data de 08.08.2008 potrivit relațiilor comunicate de organul fiscal și numai pentru perioada 01.01._08.

Având în vedere considerentele anterior prezentate acțiunea va fi admisă în parte și vor fi obligate pârâtele să plătească reclamantului dobânda legală în materie fiscală aferentă perioadei 01.01._08 pentru suma de 2212 lei reprezentând diferență taxă specială de primă înmatriculare achitată conform chitanței . nr._ din 27.03.2007.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamant, cererea este întemeiată, conform art.453 N.C.pr.civ., urmând a fi obligată pârâta la cheltuieli de judecată către reclamant în cuantum de 600 lei, din care 300 lei taxă judiciară de timbru și 300 lei onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru dobânda aferentă perioadei 27.03._07.

Admite excepția autorității de lucru judecat pentru dobânda aferentă sumei de 3516 lei diferență taxă specială de primă înmatriculare achitată conform chitanței . nr._ din 27.03.2007.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul L. C., CNP_, cu domiciliul in loc. Dr. Tr. S., ., ., . și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat Ș. A. G., cu sediul în Drobeta Tr. S., ., ., ., în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., cu sediul in Dr. Tr. S., . nr. 1, jud. M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, .. 294, corp A, sector 6.

Obligă pârâtele să plătească reclamantului dobânda legală în materie fiscală aferentă perioadei 01.01._08 pentru suma de 2212 lei reprezentând diferență taxă specială de primă înmatriculare achitată conform chitanței . nr._ din 27.03.2007.

Obligă pârâtele la 600 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..

Pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2014.

Președinte,

A. B.

Grefier,

R. S.

Red.A.B. /tehnored.R.S.

14 Mai 2014

5 ex./6 pag.

cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 1309/2014. Tribunalul MEHEDINŢI