Pretentii. Sentința nr. 2464/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2464/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-09-2014 în dosarul nr. 1836/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 2464/2014
Ședința publică de la 10 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. A. F.
Grefier A. B.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul S. A. I. și pe pârâții DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretenții - dobânda fiscală aferentă taxei de poluare în valoare de 3.093 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul S. A. I., lipsă fiind reprezentanții pârâților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că reclamantul a depus la dosar la data de 09.09.2014, prin serviciul registratură, dovada restituirii taxei.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri de formulat sau probe de administrat, se constată cauza în stare de judecată și se acordă cuvântul atât asupra excepției prescripției dreptului la acțiune, cât și asupra fondului.
Reclamant S. A. I., având cuvântul, solicită respingerea excepției, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâților la plata dobânzii aferente taxei de la data restituirii taxei, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 17.03.2014 pe rolul Tribunalului M. - Secția a II a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, sub nr._, reclamantul S. A. I. a chemat în judecată pârâtele Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice D. ,Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și Administrația F. pentru Mediu, solicitând dobânda aferentă taxei de poluare achitată în sumă de 3093, achitată la 21.11.2008 în baza legislației în vigoare ( dobânda calculată în conformitate cu O.G. nr. 9/2000 art. 3 si OG 13/2011) conform Anexei 1 și Anexei 2.
În motivarea cererii arată că a primit în baza sentinței nr. 5424/2012 din ședința publică din 06.12.2012 dosar nr._ taxa achitată pentru poluare în sumă de 3093 lei.
În dovedirea cererii depune la dosar, în copie, următoarele: sentința nr. 5424/2012 din 06.12.2012, Fișa de calcul Anexa nr. 1 si 2, Chitanța nr. 3043/25.11.2013 taxa pentru calculul dobânzii pentru întârziere la plata ( original ), notificare emisă de Administrația Județeană Finanțelor Publice M., proces verbal nr. 2/24.02.2014 mediere, chitanța taxa timbru judiciar ( F.D) . nr._, precum și dovada restituirii taxei pe poluare.
La data de 02.04.2014 reclamantul a depus precizare de actiune, prin care a invocat jurisprudenta CEJ privind plata dobanzilor care trebuie sa fie acordate de la data platii fara temei, pentru a fi considerate despagubiri adecvate.
La data de 29.04.2014 Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., în numele și pentru Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., în calitate de pârâte, a depus întâmpinare prin care invocă excepția prescripției dreptului la acțiune, solicitând respingerea acțiunii pe excepții sau în fond.
Susține că potrivit art. 135 Cod procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, "dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire." Reclamantul a plătit taxa în anul 2008 și s-a adresat cu cerere de restituire la instanța de judecată în anul 2014, astfel că, de la data nașterii dreptului la restituire al reclamantului și până la data la care a introdus cererea, au trecut 5 ani. Pe cale de consecință, acțiunea în cauza pendinte este prescrisă.
Este fără echivoc faptul că suma restituită reclamantului la data de 30.09.2013 a fost restituită în baza unei hotărâri judecătorești, neîndeplinind condițiile pentru a fi calificată ca o plată parțială sau ca o recunoaștere a datoriei, A.F.P Dr. Tr. S. neavând competența legală nici sa recunoască datoria, nici să efectueze o plată parțială, câtă vreme actul normativ în baza căruia a fost încasată taxa specială pentru autoturisme, nu a fost modificat sau abrogat.
Prescripția dreptului la acțiune s-a împlinit la data de 01.01.2014, dată la care s-a împlinit și termenul de 5 ani prevăzut pentru recuperarea creanțelor fiscale, potrivit art.135 Cod procedură fiscală.
Față de acest motiv, solicită instanței admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune și respingerea cererii reclamantului ca fiind prescrisă.
Pe de altă parte, trecând peste excepții, opinează că suma de referință se calculează și se plătește potrivit normelor prevăzute în art. 124 Cod procedură fiscală.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 124 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, "pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) si (21) sau la art. 70, după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor".
În conformitate cu dispozițiile art. 70 Cod procedură fiscală, "cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare".
Art. 124 Cod procedură fiscală are două teze: prima se referă la termenul de 45 de zile la expirarea căruia începe să curgă dobânda și a doua teză prevede obligația contribuabilului de a cere restituirea dobânzii la organul fiscal.
CJUE, prin decizia preliminară dată în cauza C-565/11 - M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu și Administrației F. pentru Mediu - s-a pronunțat numai asupra primei teze a art. 124 și a statuat că revine ordinei juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi.
În concluzie, față de cele invocate în fapt și în drept, solicită respingerea acțiunii, pe excepții sau în fond.
În baza art. 248 Cod procedură civilă instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției invocate de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M.:
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța retine următoarele:
Prin Decizia nr. 1/2014, A ÎCCJ, publicata in M.OF nr. 283 din 17 aprilie 2014 au fost admise recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel C., statuând că: “În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5, art. 201, art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil și ale art. 6 alin. (4), art. 2512, art. 2513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, prescripțiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse dispozițiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat, astfel încât atât instanțele de judecată, din oficiu, cât și părțile interesate pot invoca excepția prescripției extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011.”
Potrivit art.135 din OG nr.92/2003 ( C.pr.fiscală ) dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire.
Prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1899 din 22 decembrie 2004 a fost aprobată procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Conform art.2 din Ordinul MFP nr.1899/2004 restituirea se efectuează la cererea contribuabilului depusă la organul fiscal competent.
Art.3.(1) din Ordinul nr.1899/2004 prevede că cererea de restituire trebuie să fie depusă în cadrul termenului legal de prescripție a dreptului de a cere restituirea, respectiv în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.
In cazul de fata, cererea de restituire a dobanzii a fost depusa la data de 23.08.2013, in cadrul termenului de 5 ani calculat de la data de 01 ianuarie 2009.
Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în art. 214 ind.1–214 ind.3 Cod fiscal prin Legea nr. 343/2006 și a fost aplicată în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008.
La data de 21 martie 2007, Comisia Europeană a declanșat împotriva României procedura de constatare a încălcării dreptului comunitar (infringement), conform art. 226 TCE, apreciindu-se că reglementarea națională contravine art. 90 TCE (a se vedea comunicatul IP/07/372). Ca urmare a refuzului României de a modifica legislația națională, a fost demarată a doua fază a procedurii, la data de 28 noiembrie 2007 (conform comunicatului IP/07/1799). Conform informațiilor disponibile pe pagina web a Comisiei Europene, procedura a fost închisă doar la 29 ianuarie 2009, ca urmare a modificărilor aduse legislației naționale. În luna aprilie 2008, Guvernul României a elaborat O.U.G. nr. 50/2008 privind taxa de poluare. Practic, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost înlocuită cu taxa de poluare, recunoscându-se în același timp, expressis verbis, faptul că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule era incompatibilă cu art. 90 TCE. Acest lucru rezultă din lectura expunerii de motive a ordonanței de urgență, depusă de Guvern la Parlament alăturat O.U.G. nr. 50/2008, în cuprinsul căreia se menționează expres: „(…) Pentru respectarea principiilor comunitare de impozitare și pentru stoparea continuării procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, se propune abrogarea articolelor din Codul fiscal care reglementează actualul regim de taxare a autovehiculelor”.
Conform art. 11 din O.U.G. nr. 50/2008, Guvernul a decis și restituirea parțială a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule (respectiv a diferenței pozitive dintre taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și taxa de poluare, dacă o asemenea diferență exista).
Prin urmare, se impune aprecierea potrivit căreia momentul la care se naște dreptul de a cere restituirea să nu fie anterior recunoașterii încălcării dreptului comunitar chiar de către statul membru, prin însăși adoptarea OUG nr. 50/2008.
Faptul că Guvernul a recunoscut expres la data de 25 aprilie 2008 (data publicării în „Monitorul Oficial al României” a O.U.G. nr. 50/2008) incompatibilitatea taxei cu art. 90 TCE și implicit dreptul la o restituire parțială a taxei în favoarea contribuabililor, face ca termenul de prescripție a dreptului contribuabililor de a solicita restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule și implicit a dobânzii aferente acesteia să înceapă să curgă de la data de 1 ianuarie 2009.
Mai mult, prescripția a fost întreruptă si prin admiterea irevocabilă a cererii de chemare în judecată formulată de reclamant la data de 01.11.2012 având ca obiect restituirea taxei. Astfel s-a întrerupt prescripția atat pentru dreptul la restituirea taxei, cat si pentru dobânzi, care sunt accesorii acesteia.( art.16 lit.c din Decretul nr.1267/1958)
Întrucât acțiunea a fost promovată în 13.05.2014, se aprecieaza ca dreptul la actiune pentru solicitarea accesoriilor nu este prescris.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea de față, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale aferente sumei de 3093,00 lei achitată cu chitanța nr._/20.11.2008, reprezentând taxă pe poluare.
Prin cererea înregistrată la Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. MH1570/23.08.2013 reclamantul a solicitat plata dobânzii aferente sumei de 3093,00 lei, iar prin adresa nr. MH1570/05.09.2013, i s-a comunicat faptul că cererea sa este neîntemeiată, dat fiind faptul că nu a anexat titlul executor în sensul celor solicitate.
Se constată astfel că reclamantul a îndeplinit procedura prealabilă reglementată de art.7 din Legea nr.554/2004.
Reclamantul a solicitat restituirea sumei de 3093,00 lei achitată cu chitanța nr._/20.11.2008 emisa de Trezoreria Mun.Dr. Tr.S., reprezentând taxă pe poluare pentru autoturismul second– hand achiziționat, cerere ce a fost admisă prin sentința nr.5424/2012 din 06.12.2012, definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului.
Reclamantului i s-a restituit taxa pe poluare în cuantum de 3093,00 lei la data de 20.08.2013.
Instanța reține că potrivit art.124 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Instanța constată însă că, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o întrebare preliminară de către Tribunalul Sibiu (cauza M. I., C-565/11) prin care s-a solicitat să se stabilească dacă „principiile echivalenței, efectivității și proporționalității remediilor pentru încălcările dreptului Uniunii ocazionate particularilor prin aplicarea unei legislații neconforme cu dreptul Uniunii, rezultate din jurisprudența Curții, coroborate cu dreptul de proprietate, instituit de articolul 6 TUE și de articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pot fi interpretate ca opunându se unor dispoziții de drept intern care restrâng cuantumul prejudiciului susceptibil de a fi recuperat de particularul al cărui drept a fost încălcat?”.
Prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Astfel, întrucât dispozițiile art.124 Cod procedură fiscală privitoare la momentul de la care curge dobânda legală sunt contrare dreptului comunitar, acestea vor fi înlăturate de la aplicare, astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul priorității dreptului comunitar.
Prin urmare, se apreciază că, reclamantul are dreptul la plata dobânzii legale începând cu data de 20.11.2008, data plății până la data restituirii efective a taxei, respectiv până la 20.08.2013.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge excepția prescrierii dreptului la acțiune, va admite acțiunea și va obliga pârâtele să plătească reclamantului dobânda fiscala aferentă sumei de 3093 lei, achitata cu chitanta nr._/20.11.2008, începând cu data de 20.11.2008, data platii pana la data restituirii efective a taxei, respectiv pana la 20.08.2013.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamant, se apreciază că cererea este întemeiată.
Prin urmare, instanța va obliga pârâtele și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500,00 lei, potrivit dispozițiilor art.453 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescrierii dreptului la acțiune.
Admite acțiunea formulată de reclamantul S. A. I., cu domiciliul în comuna Șimian, ., CNP_, în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în municipiul C., ..2, județul D., ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., cu sediul în municipiul Drobeta Turnu Severin, Piața R. N., nr.1, județul M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în municipiul București, Splaiul Independenței, nr.294, Corp A, sector 6.
Obliga paratele sa achite reclamantei dobânda fiscala aferentă sumei de 3093 lei, achitata cu chitanta nr._/20.11.2008, începând cu data de 20.11.2008, data platii pana la data restituirii efective a taxei, respectiv pana la 20.08.2013.
Obligă pârâtele să plătească suma de 500 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cerere de recurs ce se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică de la 10.09.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. A. F. | ||
Grefier, A. B. |
Red.jud.FCA
Tehnored.AAB
5 ex./5 pag./03.10.2014
Cod operare date 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 2453/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretentii. Sentința nr. 1276/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
