Pretentii. Sentința nr. 940/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 940/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 17-03-2014 în dosarul nr. 11329/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 940/2014
Ședința publică de la 17 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S. D.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant S. S. și pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin, Administrația F. Pentru Mediu București, având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av S. E. pentru reclamant, lipsă fiind pârâtele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța din oficiu față de obiectul cererii, pune în discuția părții prezente excepția calității procesuale a pârâtelor Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. Pentru Mediu București.
Av S. E. pentru reclamant cu privire la excepțiile invocate lasă la aprecierea instanței.
Nemaifiind cereri de formulat ori probe de administrat și cauza fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul.
Av S. E. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ;Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 29.11.2013, reclamantul S. S. .a chemat în judecată pârâții Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Administrația Finanțelor Publice Dr. Tr. S. și Administrația F. pentru Mediu, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 1384 lei, reprezentând diferența taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, achitata la Trezoreria Mun. Dr. Tr. S., taxa pe care o consideră nelegala, incasata potrivit actului administrativ chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții . nr._/7.05.2008 (în valoare de 3616 lei), precum și obligarea paratelor la plata dobânzii legale aferenta sumei de 1384 lei, începând cu data plații taxei ,respectiv data de 7.05.2008 si pana la data plații efective a sumei datorate de 1384 lei și obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii arată că, a achiziționat autoturismul marca VOLKSWAGEN GOLF achitând taxa de poluare in suma de 3616 lei potrivit chitanței . nr._/7.05.2008 (în valoare de 3616 lei) întrucât fără această taxa, funcționarii din cadrul Serviciului de înmatriculări au refuzat înmatricularea mașinii.
Din suma de 3616 lei pe care a plătit-o ca taxa de poluare, la data de 11.11.2008 i-a fost restituită suma de 2024 lei cu OP 1076/11.11.2008, iar suma de 208 lei i-a fost compensată, așa cum rezulta din adresa Administrației Județene a Finanțelor Publice M. - Serviciul încasarea si Evidenta Veniturilor, rămânând o diferența de 1384 lei, reprezentând diferența taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, suma ce nu i-a fost restituita.
Prin adresa MH_/21.11.2013 a solicitat Administrației Finanțelor Publice Dr. Tr. S. restituirea sumei de 1384 lei, reprezentând diferența taxa de poluare, aceasta respingându-i solicitarea .
Arată ca aceasta taxa este discriminatorie si ilegala raportat la disp.art.90 din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene, care prevăd că „nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare" coroborat cu prevederile Legii nr. 157/2005 și ale art.148 al.2 din Constituție.
Taxa de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculare în România, fiind percepută exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare și este o taxă cu efect echivalent taxelor vamale la import.
De asemenea mai arătă că potrivit jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu efect echivalent constă în orice taxă pecuniară, impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare a acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art.90 CE. trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
Ca urmare a numeroaselor acțiuni judiciare și a unei practici judecătorești constante, autorității române au recunoscut nelegalitatea taxei de primă înmatriculare stabilită inițial prin codul fiscal - art.214 (1-3), au abrogat respectivele articole prin OUG nr 50/2008, însă această taxă rămâne în fapt aceeași, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxa specială de primă înmatriculare în taxa de mediu.
In concluzie, taxa de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România stat comunitar de la 01.01.2007, fiind perceputa exclusiv, pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor in țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare si este o taxă „echivalent"" taxelor vamale la import, astfel fiind discriminatorie si ilegala.
In drept, își întemeiază contestația pe dispozițiile: Legii nr 554/2004, Legea nr. 9/2012, OUG nr.50/2008 cu modificările si completările ulterioare Constituției României si Tratatului Comunității Europene, art. l alin.5 Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legala remuneratorie,art.994 vechiul Cod civil.
In dovedirea acțiunii depune înscrisuri . La data de 24.02.2014, reclamantul a formulat o precizare de acțiune, prin care a arătat ca dintr-o eroare de dactilografiere a menționat ca suma de 1384 lei a cărei restituire o solicită, reprezintă diferența „ taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule".
In realitate, denumirea corecta a acestei taxe este „ taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule prima înmatriculare in România", așa cum rezulta din chitanța . nr._/7.05.2008, chitanța ce se afla in dosarul mai sus menționat.
In fapt, arată că a achiziționat autoturismul marca VOLKSWAGEN GOLF, cu nr. de identificare WVWZZZLKZ6W87448, achitând taxa de prima înmatriculare in suma de 3616 lei potrivit actului administrativ, chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții . nr._/7.05.2008.
Din suma de 3616 lei pe care a plătit - o ca taxa de primă înmatriculare i-a fost restituita suma de 2024 lei si suma de 208 lei i-a fost compensata, rămânând o diferența de 1384 lei, suma ce nu i-a fost restituita.
In ceea ce privește sediul legislativ încălcat de către parate cu prilejul fixării acestei taxe speciale nejustificate, precizez ca au fost încălcate dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene care vine in totală contradicție cu dispozițiile Codului Fiscal prin care a fost instituita aceasta taxa speciala.
Arat ca aceasta taxa este discriminatorie si ilegala raportat la disp.art.90 din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene, care prevăd că „nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare"" coroborat cu prevederile Legii nr. 157/2005 și ale art.148 al.2 din Constituție.
Au fost încălcate de asemenea dispozițiile Tratatului de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeana, tratat care stipulează faptul ca, de la data aderării, dispozițiile tratatelor originare, înainte de aderare sunt obligatorii pentru România si se aplica in condițiile stabilite prin tratate si prin actul de aderare.
Pârâtele deși legal citate nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:
Cu privire la calitatea procesuala a Direcției regionale, această urmează a fi admisă și a se respinge acțiunea față de aceștia.
Pentru a putea sta în judecată, o entitate juridică nu trebuie să aibă neapărat personalitate juridică ci este suficient ca acestea să aibă organe proprii de conducere sau să fie constituite conform legii. Verificând actele normative amintite, vom observa că, într-adevăr, potrivit art. 13 din HG nr.520/2013, numai Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. are personalitate juridică. Însă, coborând cu lectura, observăm că potrivit alin. (9), (11) și (12) ale aceluiași articol, toate organele fiscale teritoriale care sunt subordonate Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice au conducere proprii. Prin urmare, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (3) din OUG nr.74/2013 deoarece acolo sunt reglementate cazuri speciale, doar când reprezintă structura ierarhic superioară. Prin urmare, în oricare dintre cazuri, apreciem că trebuie respectate normele Codului de Procedură Civilă aplicabil din punct de vedere temporal litigiului. Capacitatea de folosință a organelor fiscale care nu au personalitate juridică este una specială, judiciară: ambele norme procedurale, atât cea veche cât și cea nouă, fac vorbire despre capacitatea de folosință necesară pentru a sta în proces iar în al doilea alineat creează excepția de la regulă, conferind practic o capacitate specială de folosință, una judiciară.
De asemenea, se constată că în cauză fiind vorba de o taxă de primă înmatriculare Administrația F. pentru Mediu București nu au calitate procesuale, astfel că urmează a fi admisă excepția față de acestea.
Analizând pe fond acțiunea în raport de dispozițiile art.90 paragraful I din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamant, instanța constată că aceasta prevede că – nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
In consecință, prevederile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Astfel, art.90 (1) interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară. Esențialul acestei taxe interzise este că perceperea ei este determinată de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei, dintr-o țară comunitară, în România.
In privința reglementării interne, remarcăm că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea nr.343/2006, sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr.343, prin OUG nr.110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.), cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice, etc..
Potrivit reglementării în vigoare la data importului autoturismului de către reclamant, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art.214 indice 1 din Codul fiscal.
Cuantumul taxei speciale, datorată bugetului statului, se calculează după formula prevăzută de art.214 indice 1 alin.3 în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului și unii coeficienți de corelare ori de reducere a taxei prevăzuți în anexele speciale ale legii. Esențialul rămâne că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România și aceasta stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare, și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară.
Diferența de aplicare a taxei demonstrată în modul arătat, introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe.
Intre principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, astfel cum s-a menționat prin referirile la art.148 alin.2 și 4 din Constituție, facem referiri la supremația dreptului comunitar, în speță a art.90 (1) din Tratat și conchidem că prin modificarea codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.
Ca urmare a efectului direct a art.90 (1) din Tratat pentru ordinea juridică internă a României, instanța este datoare să constate că art.214 indice 1 – 214 indice 3 din Codul fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în cauza de față. Neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementări impun concluzia că taxa specială achitată pentru reînmatricularea autoturismului de către reclamantă, în cuantum de 3616 lei, a fost încasată în contul bugetului statului, cu încălcarea art.90 (1) al Tratatului, inclusiv a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat de România prin Legea nr.157/2005, care prevede că de la data aderării, dispozițiile tratatelor originare, înainte de aderare, sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.
Prin urmare, actul administrativ – fiscal vătămător pentru reclamant, îl constituie însăși plata taxei speciale pentru autoturism, iar demersul prealabil administrativ la care este obligat reclamantul prin dispozițiile Legii contenciosului administrativ și ale codului de procedură fiscală, sunt asigurate prin cererile de restituire a taxei depuse de către reclamant la Administrația Finanțelor a Municipiului Drobeta Turnu Severin .
Considerând demonstrată încălcarea art.90 din Tratat prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme, de la 1 ianuarie 2007, prin art.214 indice 1 – 214 indice 3 Cod fiscal, instanța va admite acțiunea reclamantei stabilind că taxa a fost ilegal încasată, obligând pe pârâtă să restituie reclamantului diferența de taxă primă înmatriculare de 1384 lei.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale, instanța reține că potrivit art.124 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor. Instanța constată însă că, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o întrebare preliminară de către Tribunalul Sibiu (cauza M. I., C-565/11) prin care s-a solicitat să se stabilească dacă „principiile echivalenței, efectivității și proporționalității remediilor pentru încălcările dreptului Uniunii ocazionate particularilor prin aplicarea unei legislații neconforme cu dreptul Uniunii, rezultate din jurisprudența Curții, coroborate cu dreptul de proprietate, instituit de articolul 6 TUE și de articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pot fi interpretate ca opunându‑se unor dispoziții de drept intern care restrâng cuantumul prejudiciului susceptibil de a fi recuperat de particularul al cărui drept a fost încălcat”. Prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Astfel, întrucât dispozițiile art.124 Cod procedură fiscală privitoare la momentul de la care curge dobânda legală sunt contrare dreptului comunitar, acestea vor fi înlăturate de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul priorității dreptului comunitar.
Prin urmare, se apreciază că, reclamantul are dreptul la plata dobânzii legale în materie fiscală începând cu data plății 07.05.2008 și până la data restituirii efective a sumei de 1384 lei
Pentru aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantului dobânda legală în materie fiscală începând cu data de 07.05.2008 și până la data restituirii efective a sumei de 1384 lei.
Potrivit art.453 c.p.civ, urmează ca pârâtele să fie obligate la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxa de timbru și onorariu avocat. .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP C. și Administrația F. pentru Mediu București.
Admite acțiunea precizată de reclamantul S. S. domiciliat în Drobeta Turnu Severin, .. 69, ., ., CNP_ în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor publice M..
Obligă pârâta Administrația Județeană a Finanțelor publice M., la plata sumei de 1384 lei reprezentând diferență taxă primă înmatriculare, precum și dobânda legală de la data plății sumei de 3616 lei, 07.05.2008 și până la data restituirii efective a sumei de 1384 lei.
Obligă pârâta la plata sumei de 539 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Martie 2014, la sediul Tribunalului M.
Președinte, N. S. D. | ||
Grefier, M. T. |
Red.NSD/tehnored.M.T.
Ex.6
Cod operator 2626
21 Martie 2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 178/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretentii. Sentința nr. 536/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
