Anulare act administrativ. Sentința nr. 79/2016. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 79/2016 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 79/2016

Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:016._

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 79/2016

Ședința publică de la 20 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. B.

Grefier A. N. I.

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe contestatoarea M. I. și pe intimat DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect anulare act administrativ decizia nr. 62 din 16.02.2015.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatoarea personal și consilier juridic P. G. pentru intimată, cu împuternicire existentă la dosar (fila 70).

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Reclamanta depune note scrise.

Nemaifiind excepții de invocat și cererii de formulat, instanța acordă cuvântul asupra cauzei.

Reclamanta având cuvântul solicită admiterea acțiunii și anularea sumelor pe care este obligată să le achite prin decizia emisă de intimată întrucât din anul 2011 PFA M. I. a fost inactivă nerealizând venit. Mai susține că societatea a fost scoasă de la plata TVA ca urmare a declanșării stării de inactivitate, iar funcționara din cadrul Biroului TVA nu a avut cunoștință de acest fapt.

Reprezentantul intimatei având cuvântul solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea deciziei. Menționează că intimata a respins contestația formulată de contestatoarea M. I. pentru neîndeplinirea condițiilor procedurale, în sensul că nu a indicat obiectul contestației și sumele contestate. Deși contestatoarei i s-a solicitat să complinească lipsurile, aceasta nu a îndeplinit în mod corespunzător această cerință, ci a înaintat la organul fiscal adresa nr._/10.11.2014 emisă de SFO Strehaia prin care reclamanta este înștiințată despre înființarea popririi asupra conturilor sale, precum și adresa nr._/21.11.2014 emisă de SFO Strehaia prin care era înștiințată că figura cu obligații fiscale în evidențele organului fiscal. Totodată precizează că decizia de impunere emisă în anul 2013 nu a fost contestată în termenul legal.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de față,

Prin cererea adresată la data de 27.07.2015 și înregistrată pe rolul instanței sub nr._ contestatoarea M. I. în contradictoriu cu intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 62/16.02.2015 emisă de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C..

În motivare a arătat că atunci când a primit actul nr._/21.11.2014 a formulat contestație în termen legal la Judecătoria Strehaia și de acolo a fost îndrumată să se adreseze organului fiscal emitent, iar documentele primite de la judecătorie le-a trimis la Agenția Fiscală Strehaia pentru soluționarea cauzei.

Menționează că A.F. Strehaia cu rea voință nu a trimis la Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. decât sesizarea și decizia de scoatere de la TVA din oficiu din data de 30.07.2012 nr. 9641, iar din această cauză Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. i-a respins contestația neavând toate documentele necesare soluționării.

Mai susține că din 01.04.2011 și până în data de 01.06.2013 societatea nu a desfășurat activitate conform declarațiilor de venit pe anii 2012-2013 și datorită acestui aspect a fost scoasă de la plata TVA, astfel că decizia de impunere din oficiu nr. 77/06.03.2013 emisă de intimată prin care se stabilesc sume datorate cu titlu de TVA, dobânzi și penalități este ilegală și netemeinică.

Contestatoarea mai arată că s-a prezentat la AFP Strehaia pentru a verifica proveniența sumei de 1050 lei impusă la TVA, iar funcționara J. I. i-a înmânat o notă prin care o îndruma să facă decont de TVA 0 la 03-2012, respectiv la 06-2012 și să nu mai formuleze contestație.

Așadar, contestatoarea a solicitat anularea tuturor deciziilor de impunere, adreselor și sumelor ce reprezintă TVA, dobânzi și penalități.

A anexat, în copie, următoarele înscrisuri: decizia nr. 62/10.02.2015, înștiințare debite nr._/21.11.2014, acțiunea formulată la Judecătoria Strehaia, decizie privind anularea, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA nr. 9641/30.07.2012, decizie de impunere anuală pe anul 2012, decizie de impunere nr._/22.05.2013, înștiințare privind stingerea creanțelor fiscale nr._/17.09.2012 și nr._/17.10.2013, deconturi de TVA, decizie de impunere din oficiu nr. 77/06.03.2013 și notă.

La data de 13.10.2015 intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

In fapt a arătat că reclamanta M. I. s-a adresat cu o contestație la Serviciul Fiscal Orășenesc Strehaia, înregistrata sub nr._/12.12.2014, prin care a arătat faptul că în mod greșit a fost înștiințată că ar avea de plata la TVA suma de 2157 lei, deoarece la data de 30.07.2012 a primit decizie de scoatere de la plata TVA. iar in ultimii 3 ani a depus declarație de venit pe 0 lei, astfel că solicita "anularea acestei impuneri înregistrate greșit, eronat sau abuziv".

Contestația a fost transmisă de SFO Strehaia la Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C., in vederea soluționării, fiind înregistrată sub nr._/30.12.2014.

Prin Decizia nr. 62/10.02.2015 emisă de DGRFP C. a fost respinsă contestația prealabila a reclamantei pentru neîndeplinirea condițiilor procedurale.

Pentru a pronunța această soluție, organul fiscal a reținut faptul că, în speța, nu au fost îndeplinite anumite cerințe de ordin procedural prevăzute de dispozițiile art. 206 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, in sensul ca nu a fost indicat de către contestatoare obiectul contestației și, deși i s-a cerut sa complinească lipsurile, aceasta nu a îndeplinit în mod corespunzător aceasta cerința prevăzută de lege.

Împotriva acestei decizii reclamanta M. I. a formulat cerere de chemare în judecata, înregistrată la Tribunalul M. sub nr._, prin care solicita anularea Deciziei nr. 62/10.02.2015 emisa de DGRFP C. în soluționarea contestației formulată în procedura prealabilă.

Reclamanta susține, în esență, faptul că SFO Strehaia "cu rea-credință nu a trimis la C. decât sesizarea mea și deciziile de scoatere de la TVA din oficiu din data de 30.7.2012", astfel că "pe acest motiv DGRFP C. mi-a dat inadmisibil, neavând documentele de baza".

Intimata a solicitat să se constate că susținerile reclamantei sunt nefondate, Decizia nr. 62/10.02.2015 fiind legală și temeinic motivată.

Astfel, potrivit art. 41 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor li obligațiilor fiscale

În condițiile art. 85 din același act normativ, impozitele, taxele, contribuțiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc prin declarație fiscala, in condițiile art. 82 alin. (2) si art. 86 alin. (4) sau prin deciziei emisa de organul fiscal, in celelalte cazuri.

Legiuitorul a stipulat, în art. 205 alin. (1) Cod procedură fiscală, că împotriva titlului de creanța, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii, iar prin art. 206 din același act normativ a reglementat forma si conținutul acestei contestații.

Astfel, potrivit art. 206 antemenționat, "(1) Contestația se formulează în scris și va cuprinde:

a)datele de identificare a contestatorului;

b)obiectul contestației;

c)motivele de fapt si de drept;

d)dovezile pe care se întemeiază;

e)semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia (...).

(2) Obiectul contestației îl constituie numai sumele si masurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanța sau în actul administrativ fiscal atacat, cu excepția contestației împotriva refuzului nejustificat de emiterea actului administrativ fiscal".

Raportat la aceste dispoziții legale și la forma și conținutul contestației prealabile depusă de reclamanta la organul fiscal, în aplicarea art. 206 din Codul de procedura fiscala, organul de soluționare a contestației - DGRFP C. a emis adresa nr. CV112745/29.12.2014, prin care a solicitat contestatoarei, ca în termen de 5 zile de la primirea adresei, să precizeze actul administrativ fiscal contestat, precum și cuantumul sumei totale contestate, individualizata pe feluri de impozite, taxe contribuții si accesorii ale acestora, fiind indicate si sancțiunea aplicabila in caz de neconformare - analizarea contestației doar pe baza documentelor existente la dosarul cauzei.

Adresa nr. CV112745/29.12.2014 a fost expediată la adresa de domiciliu a reclamantei, astfel cum a fost acesta indicat in contestație, prin scrisoare recomandata, confirmata de primire de către reclamanta prin semnarea confirmării de primire la data de 13.01.2015.

Ca răspuns la aceasta adresa, reclamanta a transmis la DGRFP C. adresa nr._/10.11.2014 emisă de SFO Strehaia în dosarul de executare nr._/M, prin care reclamanta este înștiințată despre înființarea popririi asupra conturilor sale de disponibilități deschise la BRD SA si CEC Bank SA, precum și adresa nr._/21.11.2014 emisă de SFO Strehaia prin care reclamanta este înștiințată că la data de 31.10.2014 figurează în evidențele organului fiscal cu debite în sumă de 1049 lei și accesorii în sumă de 1108 lei.

Raportat la răspunsul reclamantei, organul de soluționare a contestației a constatat că aceasta nu a răspuns întocmai solicitării din adresa nr. CV112745/29.12.2014 și nu a completat contestația prealabilă cu elementele care îi lipseau și care i-au fost indicate in aceasta adresa.

În speță au devenit astfel aplicabile dispozițiile art. 217 Cod procedură fiscală care prevăd că, "daca organul de soluționare competent constata neîndeplinirea unei condiții procedurale, contestația va fi respinsa fără a se proceda la analiza pe fond a cauzei”.

Prin urmare, având în vedere aceste dispoziții legale, precum și faptul că au fost întreprinse, din partea paratei DGRFP C., toate demersurile necesare pentru acoperirea acestui viciu, culpa aparținând în totalitate reclamantei, rezultă că, în mod corect și legal, organul de soluționare a contestației a procedat la respingerea acesteia pentru neîndeplinirea unei cerințe de ordin procedural, fără a se proceda la analiza pe fond a cauzei.

Pentru toate aceste motive, intimata a solicitat să se constate că Decizia nr. 62/10.02.2015 emisă de DGRFP C. este legală și, pe cale de consecință, respingerea contestația formulată de reclamanta M. I. ca nefondată, fără a proceda la analizarea susținerilor reclamantei privind nelegalitatea și netemeinicia sumelor stabilite de organul fiscal în sarcina sa, instanța de judecata nefiind în măsură sa analizeze aceste aspecte, câtă vreme organul fiscal nu a procedat la o asemenea analiza.

În drept a invocat dispozițiile art. 205 Cod procedura civila si pe dispozițiile legale menționate in cuprinsul acesteia.

În probațiune a solicitat proba cu înscrisurile anexate prezentei, precum și orice alte dovezi a căror necesitate ar rezulta din cercetarea judecătorească.

A anexat în copie conforma cu originalul, documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate: decizia nr. 62/10.02.2015 emisa de DGRFP C. si confirmare de primire; adresa nr. CV112745/29.12.2014 si confirmare de primire; contestația prealabila nr._/30.12.2014; înscrisurile transmise de reclamanta la DGRFP C. (adresa nr._/10.11.2014 si adresa nr._/21.11.2014).

La data de 22.10.2015 contestatoarea M. I. a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reluat susținerile din acțiune.

Instanța a dispus emiterea unor adrese către Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. și Serviciul Fiscal Orășenesc pentru a comunica relații necesare soluționării cauzei, iar cu adresele nr. MH_/03.12.2015, respectiv MH106998/08.12.2015 au fost înaintate la dosar relațiile solicitate.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Prin Decizia nr. 62/10.02.2015 emisă de DGRFP C. a fost respinsă contestația formulată de reclamantă pentru neîndeplinirea condițiilor procedurale.

Pentru a pronunța această soluție, organul fiscal a reținut faptul că, în speța, nu au fost îndeplinite anumite cerințe de ordin procedural prevăzute de dispozițiile art. 206 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, in sensul ca nu a fost indicat de către contestatoare obiectul contestației și, deși i s-a cerut sa complinească lipsurile, aceasta nu a îndeplinit în mod corespunzător aceasta cerința prevăzută de lege.

Potrivit art.206 Cod procedură fiscală, „(1) Contestația se formulează în scris și va cuprinde:

a) datele de identificare a contestatorului;

b) obiectul contestației;

c) motivele de fapt și de drept;

d) dovezile pe care se întemeiază;

e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum și ștampila*) în cazul persoanelor juridice. Dovada calității de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.

(2) Obiectul contestației îl constituie numai sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanță sau în actul administrativ fiscal atacat, cu excepția contestației împotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal.”

Conform art.217 alin.(1) Cod procedură fiscală, dacă organul de soluționare competent constată neîndeplinirea unei condiții procedurale, contestația va fi respinsă fără a se proceda la analiza pe fond a cauzei.

În cauză, se constată că, la data de 02.12.2014, reclamanta a formulat o contestație în contradictoriu cu Serviciul Fiscal Orășenesc Strehaia, contestație înaintată la Judecătoria Strehaia(fila 51) prin care a arătat că eronat i s-a comunicat că are de plată TVA în cuantum de 2157 lei. Cererea a fost restituită pentru a se depune la organul fiscal, aceasta fiind înregistrată la Serviciul Fiscal Orășenesc Strehaia sub nr.MH157614/12.12.2014.

Cu adresa nr.MH157614/16.12.2014, Serviciul Fiscal Orășenesc Strehaia a înaintat „contestația împotriva deciziei de impunere din oficiu”(fila 85) către Administrația Județeană a Finanțelor Publice M..

Ulterior contestația a fost înaintată pârâtei, care cu adresa nr. CV112745/29.12.2014, a solicitat contestatoarei, ca în termen de 5 zile de la primirea adresei, să precizeze actul administrativ fiscal contestat, precum și cuantumul sumei totale contestate, individualizată pe feluri de impozite, taxe contribuții si accesorii ale acestora.

Ca răspuns la aceasta adresă, reclamanta a transmis la DGRFP C. adresa nr._/10.11.2014(fila 101) emisă de SFO Strehaia în dosarul de executare nr._/M, prin care reclamanta este înștiințată despre înființarea popririi asupra conturilor sale de disponibilități deschise la BRD SA si CEC Bank SA, precum și adresa nr._/21.11.2014 (fila 102) emisă de SFO Strehaia prin care reclamanta este înștiințată că la data de 31.10.2014 figurează în evidențele organului fiscal cu debite în sumă de 1049 lei și accesorii în sumă de 1108 lei.

Din contestația formulată de reclamantă rezultă că aceasta a înțeles să conteste suma de 2157 lei reprezentând TVA impus din oficiu. Instanța reține că suma contestată este compusă din 1050 lei reprezentând taxă pe valoare adăugată stabilită din oficiu prin decizia de impunere înregistrată sub nr.77/06.03.2013 (fila 95) și accesorii în cuantum de 1108 lei.

Faptul că reclamanta a înțeles să conteste decizia de impunere din oficiu și sumele stabilite prin aceasta rezultă și din adresa Serviciului Fiscal Orășenesc Strehaia prin care se înaintează spre soluționare contestația formulată împotriva deciziei de impunere din oficiu. De altfel, din documentația înaintată de pârâtă rezultă că la dosarul întocmit pentru soluționarea contestației se află atât decizia de impunere din oficiu cât și actele emise în baza acesteia din care rezultă suma totală contestată de reclamantă.

Este adevărat că potrivit art.206 Cod procedură fiscală contestația trebuie să cuprindă obiectul contestației, obiect ce poate fi reprezentat numai de sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanță sau în actul administrativ fiscal atacat, iar în cauză reclamanta nu s-a conformat adresei pârâtei și nu a indicat în mod expres care este actul administrativ fiscal contestat. Se constată însă că, în contestația formulată s-a menționat suma contestată de 2157 lei reprezentând taxă pe valoare adăugată, iar decizia de impunere din oficiu a fost înaintată organului competent cu soluționarea contestației.

Astfel, instanța reține că, chiar dacă obiectul contestației nu este corect individualizat de către reclamantă acesta poate fi determinat având în vedere suma contestată și actul administrativ fiscal înaintat organului competent cu soluționarea contestației în care este individualizată această sumă.

Pentru aceste considerente se apreciază că nu se poate reține faptul că, contestația nu îndeplinea condiția procedurală referitoare la cuprinsul contestației și prin urmare, nu erau aplicabile prevederile art.217 alin.1 Cod procedură fiscală sub acest aspect.

Prin urmare, instanța apreciază că acțiunea este întemeiată și o va admite și va dispune anularea Deciziei nr. 62 din 10.02.2015 a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de contestatoarea M. I., CNP_, cu domiciliul în comuna Tîmna, . M. în contradictoriu cu intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în C., .. 2, județul D..

Dispune anularea Deciziei nr. 62 din 10.02.2015 a D.G.R.F.P. C..

Cu recurs în 15 zile de la comunicare; cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..

Pronunțată în ședință publică, azi, 20.01.2016, la sediul Tribunalului M..

Președinte, Grefier,

M. B. A. N. I.

Red. M.B./Tehno. A.N.I

4 ex./18.02.2016

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 79/2016. Tribunalul MEHEDINŢI