Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 603/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 603/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 15152/320/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA Nr.603
Ședința publică din 02 decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. C.
JUDECĂTOR: S. R.-M.
GREFIER: L. H.
Pe rol se află pronunțarea apelului formulat în contencios administrativ și fiscal de apelantul H. I. V., cu CNP_, cu domiciliul în Tg. M., ., ., împotriva sentinței civile nr. 2432 din 21.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M., în dosarul nr._ .
Se constată că mersul ședinței de judecată este consemnată în cuprinsul Încheierii de ședință din data de 10.11.2014, prin care s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 25.11.2014, iar ulterior pentru data de azi 02.12.2014, încheieri care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 2432 din 21.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M., în dosarul nr._, a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul H. I. V. în contradictoriu cu intimatul I. M. și s-a menținut procesul verbal de contravenție . nr._ din 17.12.2013, încheiat de intimat, ca legal și temeinic.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și care pot fi invocate din oficiu, reținând totodată că petentul nu a dovedit producerea vreunei vătămări din încălcarea altor dispoziții legale privind întocmirea valabilă a procesului verbal de contravenție.
În ceea ce privește temeinicia, instanța de fond nu a reținut apărările petentului, apreciind că fapta pentru care a fost sancționat există și reiese din probele administrate, constatând astfel că în mod corect s-a dispus sancționarea contravențională a acestuia.
Împotriva acestei hotărâri, petentul a formulat în termen legal apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, schimbarea hotărârii, admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție.
În motivare s-a arătat că atât soluția cât și motivarea primei instanțe sunt nelegale și netemeinice, hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fără luarea în considerare și analizarea tuturor probelor administrate în cauză.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința apelată, prin prisma materialului probator administrat în cauză, dispozițiilor legale incidente și a criticilor invocate de apelant, Tribunalul apreciază că apelul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat judicios că nu este incident nici un motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție contestat și în mod corect au fost înlăturate susținerile petentului pentru că nu sunt dovedite.
Se constată că nu este incident nici un motiv de schimbare a hotărârii apelate, prin care s-a reținut corect situația de fapt, respectiv comiterea contravenției, în baza probelor administrate, care au fost analizate judicios, care au confirmat conținutul actului de sancționare și care înlătură toate susținerile din cererea de apel.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, Tribunalul reține că, potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Art. 7 din același act normativ prevede că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
În ceea ce privește circumstanțele personale, instanța reține că petentul nici nu a recunoscut săvârșirea faptei, lucru ce determină instanța să considere că acesta nu a înțeles nici faptul că a săvârșit o faptă periculoasă raportat la relațiile sociale protejate prin incriminarea contravenției și nici gradul de pericol social al faptei. Acest aspect creează tribunalului convingerea că simplul avertisment nu va avea nici un efect asupra conduitei viitoare a contravenientului.
În ceea ce privește circumstanțele obiective și concrete ale faptei este de reținut ca aceasta prezintă un grad ridicat de pericol social, lucru care nu justifică clemența instanței. Clemența instanței nu ar face decât să încurajeze săvârșirea pe viitor a unor astfel de fapte. Sancțiunea amenzii a fost în mod corect aplicată de agentul constatator, față de gravitatea și implicațiile sociale ale faptei.
În consecință, petentul a comis faptele pentru care a fost sancționat, sancțiunea amenzii se justifică față de gradul de pericol social al faptei, și din aceste considerente, tribunalul apreciază că nu se justifică admiterea apelului și admiterea plângerii contravenționale, considerente pentru care, în temeiul art. 480 din Codul de procedura civilă, tribunalul va respinge apelul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul H. I. V., cu CNP_, cu domiciliul în Tg. M., ., ., împotriva sentinței civile nr. 2432 din 21.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M., în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 decembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. C. S. R.-M.
GREFIER,
L. H.
Red.D.C.
Tehnored.S.C.G./23.03.2015/2 ex.
Jud.fond: C.-I.F.
| ← Despăgubire. Sentința nr. 133/2014. Tribunalul MUREŞ | Despăgubire. Sentința nr. 1398/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
