Despăgubire. Sentința nr. 2885/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2885/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 21-11-2014 în dosarul nr. 1412/102/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA Nr. 2885/2014
Ședința publică de la 21 Noiembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte T. R. I.
Grefier H. J.
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul S. C., în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BRASOV, ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANTELOR PUBLICE M., chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect despăgubire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă dl.av.D. P., în substituirea d-nei av.D. M., reprezentanta reclamantului, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dl.av.D. P., în substituirea d-nei av.D. M., reprezentanta reclamantului depune la dosarul cauzei delegație de substituire și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulată în cauză, instanța declară încheiat faza procedurii probatorii și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulat, admiterea cererii de chemare în garanție, cu cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
I. DESFĂȘURAREA PROCESULUI.
A. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.04.2014, reclamantul S. C. a chemat în judecată pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., solicitând:
- obligarea pârâtei la restituirea dobânzilor legale fiscale în cuantum de 901 lei, aferente taxei pe poluare achitate prin chitanța nr._/15.04.2010, calculate de la data plății taxei pe poluare și până la data la care au fost restituite în baza sentinței 5043/17.12.2012 pronunțată de Tribunalul M. – Secția de contencios Administrativ și Fiscal,
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat instanței, în esență, că în prin sentința menționată i-a fost restituit cuantumul taxei pe poluare pentru autoturismul indicat în acțiune cât și dobânda fiscală calculată în baza art. 124 din OG nr. 92/2003, de la expirarea termenul de 45 de zile de la data depunerii cererii de restituire.
A arătat că a solicitat pârâtei restituirea diferențelor de dobânzi neachitate dar aceasta a refuzat restituirea.
Reclamantul a invocat jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special hotărârea din 18.04.2013, pronunțată în cauza C-565/11, M. I. c/a Administrația Finanțelor Publice Sibiu.
Reclamantul a depus în probațiune, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, hotărârile judecătorești amintite mai sus, chitanța de plată a taxei de poluare, cererea de restituire a dobânzii fiscale aferente adresată pârâtei.
B. Poziția pârâtei.
1. Întâmpinarea.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
2. Cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, invocând art. 1 din OUG 50/_, conform cărora taxa constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de către Administrația F. pentru Mediu.
C. Poziția chematei în garanție. Admiterea în principiu a cererii de chemare în garanție.
Chemata în garanție, Administrația F. pentru Mediu nu a formulat întâmpinare.
Potrivit art. 74 al. 2 și 64 al. 1 din noul cod de procedură civilă, aprobat prin legea 134/2010, instanța a încuviințat în principiu cererea de chemare în garanție.
D. Reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Cu privire la cadrul procesual, instanța are în vedere că prin HG 520/30.07.2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, hotărâre intrată în vigoare la 1.08.2013, s-a înființat Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., care a preluat prin fuziune prin absorbție, Direcția Generală a Finanțelor Publice M. (art.23 și anexa 2 din HG 520/2013). De asemenea, în cuprinsul art.13 din acest act normativ și în cuprinsul Ordinului Președintelui ANAF nr. 2211/2013 sunt redate structurile fără personalitate juridică ce funcționează în cadrul direcțiilor generale regionale a finanțelor publice.
Deoarece succesiunea legală a intervenit de drept, începând cu data intrării în vigoare a HG 520/30.07.2013, instanța va constata că în prezenta cauză calitatea procesuală de pârâtă îi revine succesorului legal, DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M..
II. ANALIZA PROBELOR ADMINISTRATE ÎN CAUZĂ ȘI ÎNCADRAREA ÎN D. A SITUAȚIEI DE FAPT REȚINUTE. HOTĂRÂREA INSTANȚEI.
A. Situația de fapt.
Reclamantul a cumpărat dintr-un stat aparținând Uniunii Europene un autovehicul deja înmatriculat în țara respectivă. Pentru înmatricularea vehiculului in România, in temeiul OUG 50/2008 și în temeiul deciziei de calcul a taxei de poluare provenite de la autovehicule, emisă de organul fiscal, reclamantul a fost nevoit sa plătească 2.750 lei, potrivit chitanței_/15.04.2010.
Prin sentința nr. 5043/17.12.2012, pronunțată de Tribunalul M., s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul din prezenta cauză în contradictoriu cu pârâta din prezenta cauză și s-a dispus obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2.750 lei reprezentând taxă pe poluare precum și a dobânzii la această sumă, prevăzută de art. 124 din OG nr. 92/2003, până la restituirea efectivă. Această soluție a rămas irevocabilă prin decizia nr. 6356/R/2013 a Curții de Apel Târgu M..
Din considerentele acestei sentințe reiese că taxa pe poluare a cărei restituire s-a dispus este cea achitată prin chitanța la care reclamantul face referire și pe care a anexat-o la prezenta acțiune în contencios administrativ.
B. Încadrarea în drept a cererii de restituire a diferenței de dobândă.
În raport de situația de fapt reținută, se constată că cererea de chemare în judecată este întemeiată, pentru următoarele considerente.
Potrivitart. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală se restituie, la cerere, debitorului, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
Potrivit art. 1 al. 1 din legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, orice persoana care se considera vătămata într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Art. 2 al. 2 prevede că se asimilează actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului in termenul legal.
Potrivit prevederilor art. 124 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, pentru sumele de restituit de la buget, contribuabilii au dreptul la dobânda fiscală prevăzută de art. 120 alin. 7 din același act normativ.
Cu toate că dispozițiile art. 124 alin. 1 din OG nr. 92/2003 prevăd că dobânda fiscală se acordă din ziua următoare expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii, instanța are în vedere jurisprudența CJUE care, conform art. 20 din Constituția României, prevalează față de legislația internă contrară. În hotărârea CJUE în cauza C-565/11, M. I. c/a Administrația Finanțelor Sibiu, s-a statuat că „dreptul Uniunii se opune unui regim național care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituirii a acestei taxe”.
Curtea a amintit că atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci si a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă (a se vedea Hotărârea din 8 martie 2001, Metallgesellschaft si altii, C-397/98 si C-410/98, R.., p. I-1727, punctele 87-89, Hotărârea din 12 decembrie 2006, Test Claimants in the FII Group Litigation, C-446/04, R.., p. I-_, punctul 205, Hotararea Littlewoods Retail si altii, punctul 25, precum si Hotărârea din 27 septembrie 2012, Zuckerfabrik Jülich si altii, C-113/10, C-147/10 si C-234/10, nepublicata încă in Repertoriu, punctul 65).
În consecința, principiul obligării statelor membre sa restituie cu dobânda taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii decurge din acest din urma drept (Hotărârile citate anterior Littlewoods Retail si alții, punctul 26, precum si Hotărârea Zuckerfabrik Jülich si alții, punctul 66).
Ca urmare, pentru a da curs principiilor priorității normelor dreptului Uniunii Europene, al reparării prejudiciului produs particularilor prin încălcarea acestor norme de către stat și al efectivității, cererea urmează a fi admisă, în sensul că pârâta va fi obligată la plata dobânzii prevăzute de art. 124 alin. 2 coroborat cu art. 120 alin. 7 din OG nr. 92/2003, aferentă taxei pe poluare achitată de reclamant, calculată începând de la data plății taxei și până la data de la care dobânda a fost restituită în baza sentinței menționate mai sus.
C.Cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu formulată de pârâtă, instanța apreciază că aceasta este întemeiată, având în vedere dispozițiile art. 1 dinOUG 50/2008, conform cărora taxaconstituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu. Astfel, deși taxa a fost calculată și încasată de pârâtă, beneficiarul este bugetul F. pentru Mediu, iar chemata în garanție este autoritatea care o gestionează.
În acest sens sunt și prevederile art. 13 din legea 9/2012 care stabilesc următoarele: cheltuielile bănești stabilite de instanțele de judecată prin hotărâri definitive și irevocabile în sarcina statului, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de executarea silită se suportă din taxa încasată în conturile organului fiscal competent sau din taxa virată la bugetul F. pentru mediu, după caz.
În concluzie, față de prevederile legale menționate și de cele ale art. 72 Cod procedură civilă, urmează să se admită cererea de chemare în garanție și va fi obligată Administrația F. pentru Mediu să vireze pârâtei suma reprezentând diferența de dobândă și cheltuielile de judecată.
D. Cheltuieli de judecată.
In temeiul art. 453 al. 1 din codul de procedură civilă, pârâta va plăti reclamantului suma de 91 lei, reprezentând cheltuieli de judecata (taxe de timbru).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
ADMITE cererea în contencios administrativ, având ca obiect despăgubiri, formulată de reclamantul S. C.(CNP_) cu domiciliul in Miercurea Nirajului, .,jud.M., cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocatură D. M. din Tg M., ., ., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M. cu sediul în Tg M., ..1-3, jud.M. și în consecință:
a. Obligă pârâta să restituie reclamantului suma reprezentând dobânda fiscală aferentă sumei de 2.758 lei, prevăzută de art. 124 al. 2 și art. 120 al. 7 din codul de procedură fiscală, de la data plății taxei și până la data la care au fost restituite aceste dobânzi, potrivit sentinței civile 5043/17.12.2012.
c. Obligă pârâta sa plătească reclamantului suma de 91 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
ADMITE cererea de chemare în garanție și obligă chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, Corp A, sector 6, să plătească pârâtei suma restituită cu titlu de dobândă și cheltuielile de judecată stabilite în sarcina pârâtei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 21.11.2014.
Președinte,
T. R. I.
Grefier,
H. J.
Red.T.R.I/listat H.J/6 ex./09.12.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2346/2014. Tribunalul... | Despăgubire. Sentința nr. 1102/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
