Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 56/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 56/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 04-02-2014 în dosarul nr. 2585/289/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA Nr. 56
Ședința publică de la 04 februarie 2014
Completul constituit din:
Președinte D. C.
Judecător R. - M. S.
Judecător R. I. T.
Grefier L. H.
Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de recurentul C. L. C., cu domiciliul în localitatea Cristești, nr. 360 A, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1656 din 13.12.2012 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ .
Fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 14 ianuarie 2014, susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 21 ianuarie 2014, 28 ianuarie 2014, iar ulterior pentru data de azi, 04 februarie 2014.
TRIBUNALUL,
Deliberând, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1656 din 13 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Reghin în Dosarul nr._ s-a respins plângerea contravențională formulată de petentul C. L. C. în contradictoriu cu intimatul I. M., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/22.08.2012.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că procesul verbal contestat a fost întocmit cu respectarea prevederilor impuse (sub sancțiunea nulității absolute) de art. 16 din OG 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia, instanța a reținut că petentul nu a făcut dovada că situația de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității, ci dimpotrivă, acesta nu a contestat această stare de fapt, afirmând că semiremorca nu este proprietatea sa și trebuia sancționat proprietarul și nu conducătorul auto. Astfel, prima instanță a apreciat că afirmațiile petentului sunt nefondate, în calitate de conducător auto, acesta având obligația de a verifica dacă remorca atașată autocamionului pe care îl conducea are inspecția tehnică periodică valabilă, fiind în culpă dacă nu a făcut aceste verificări.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, prima instanță a apreciat că a fost respectată regula proporționalității între fapta comisă și sancțiunea aplicată, reținând că petentul nu a demonstrat existența nici unei circumstanțe de natură să conducă la înlocuirea sancțiunii amenzii cu aceea a avertismentului.
Împotriva acestei soluții, petentul a formulat în termen legal recurs, solicitând în principal admiterea acestuia, modificarea în tot a hotărârii și anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu aceea a avertismentului.
În motivarea cererii de recurs, recurentul arată că își însușește culpa de a nu verifica la întoarcere dacă semiremorca are efectuată verificarea tehnică, rezumându-se la a avea la bord certificatul de înmatriculare și documentele necesare cu privire la vehiculul trăgător.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 și art. 312 Cod procedură civilă.
Intimatul nu a formulat întâmpinare la cererea de recurs.
Examinând legalitatea hotărârii primei instanțe potrivit susținerilor recurentului, și din oficiu, în temeiul art. 304 indice 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul apreciază că recursul formulat nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat judicios că nu este incident nici un motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție contestat și în mod corect au fost înlăturate susținerile petentului pentru că nu sunt dovedite.
Se constată că nu este incident nici un motiv de modificare sau casare a hotărârii recurate, prin care s-a reținut corect situația de fapt, respectiv comiterea contravenției, în baza probelor administrate, care au fost analizate judicios, care au confirmat conținutul actului de sancționare și care înlătură toate susținerile din cererea de recurs.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, Tribunalul reține că, potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Art. 7 din același act normativ prevede că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
În ceea ce privește circumstanțele obiective și concrete ale faptei este de reținut că aceasta prezintă un grad ridicat de pericol social, lucru care nu justifică clemența instanței. Gradul ridicat de pericol social rezultă din consecințele negative pe care le are fapta de a circula pe drumurile publice cu un vehicul care nu are efectuată inspecția tehnică. Clemența instanței nu ar face decât să încurajeze săvârșirea pe viitor a unor astfel de fapte. Sancțiunea amenzii a fost în mod corect aplicată de agentul constatator, față de gravitatea și implicațiile sociale ale faptei contravenționale.
În consecință, petentul a comis fapta pentru care a fost sancționat, sancțiunea amenzii se justifică față de gradul de pericol social al faptei, și din aceste considerente, tribunalul apreciază că nu se justifică admiterea recursului și admiterea plângerii contravenționale, considerente pentru care, în temeiul art. 312 alin.1 din Codul de procedura civilă, tribunalul va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul C. L. C., cu domiciliul în localitatea Cristești, nr. 360 A, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1656 din 13.12.2012 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 04 Februarie 2014
Președinte, D. C. | Judecător, R. - M. S. | Judecător, R. I. T. |
Grefier, L. H. |
Red.tehnored.D.C.
Listat 27.05.2014/2 ex.
Jud.fond: I. D.T.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1883/2014. Tribunalul... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2346/2014. Tribunalul... → |
|---|
