Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 147/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 147/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 17-04-2014 în dosarul nr. 4993/311/2013
Dosar nr._ apel contencios
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 147/2014
Ședința publică de la 17 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. P.
Judecător E. D. S.
Grefier T. A. S.
Pe rol, judecarea apelului formulat de apelantul petent S. O., domiciliat in orasul Piatra-O., sat Piatra, ., jud. O., împotriva sentinței nr._/28.10.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean O., cu sediul în mun. Slatina, .. 19, jud. O., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat L. M. pentru apelantul petent, intimatul fiind lipsă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.
Avocat L. M., având cuvântul pentru apelantul petent S. O., solicită admiterea apelului și modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță așa cum a fost formulată și pe cale de consecință, să dispuneți exonerarea de la plata amenzii contravenționale și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării permisului de conducere, întrucât instanța de fond nu a ținut cont de declarația de martor.
INSTANȚA
Prin sentința nr._/28.10.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ s-a respins plângerea formulata de petentul S. O., in contradictoriu cu intimatul I. De Politie Al Judetului O., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul verbal . nr._/24.04.2013 petentul S. O. a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 675 și reținerea permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
În fapt, prin procesul-verbal s-a reținut că, la data de 24.04.2013 ora 16.02, contestatarul a circulat cu autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ pe . Găneasa cu o viteză de 103 Km/h, viteză înregistrată cu aparatul radar.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, potrivit art. 34 din O.G 2/2001, instanța urmează a analiza plângerea contestatorului atât sub aspectul legalității, dar și al temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat.
În ceea ce privește aspectele de legalitate, instanța a reținut că procesul verbal contestat respectă condițiile de formă impuse de art. 16-17 din O.G nr. 2/2001, acesta conținând mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, denumirea faptelor săvârșite și a datei comiterii acestora precum și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
De asemenea, instanța a reținut că situația de fapt menționată în procesul-verbal este susținută și de înscrisurile depuse de intimat prin întâmpinare, respectiv planșe foto în care este surprins autoturismul marca Dacia L. circulând cu viteza precizată în actul de sancționare, de 103 km/h (f.6-7), precum și atestat de operator radar al agentului care a constatat contravenția (f.8) și buletin de verificare metrologică al mijlocului tehnic prin intermediul căruia s-a constatat contravenția în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin 2 din O.U.G. 195/2002 (f.8).
În ceea ce privește susținerile petentei referitor la faptul că viteza reținută în actul de sancționare a fost determinată de faptul că autovehiculului petentului a fost depășit de un alt autoturism, nu pot fi reținute, acestea rămânând la nivelul unor simple alegații având în vedere că nu se coroborează cu mijloacele de probă administrate.
Astfel, declarația martorului N. G. cu privire la faptul că autoturismul petentului a fost depășit de mai multe mașini în porțiunea de drum la care se face referire în procesul verbal nu poate conduce la concluzia înregistrării eronate a vitezei, având în vedere că din planșele foto în care autoturismul este surprins la ora 16.02 rezultă că nu exista nici un alt autovehicul în zonă.
De asemenea, declarația martorului nu poate face dovada contrară celor susținute în procesul verbal cu privire la viteza de circulație constatată prin intermediul unor mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, în conformitate cu dispozițiilor art. 109 alin 2 din O.U.G. 195/2002, consemnându-se aceasta în procesul-verbal.
Astfel, așa cum rezultă din planșele foto anexate, înregistrările în baza cărora s-a constatat și sancționat contravenția respectă exigențele prevăzute de pct. 3, subpunctul 3.5., paragraful 3.5.1 din Norma de Metrologie Legală NML 021-05 astfel cum a fost modificată prin Ordinul directorului general al Biroului R. de Metrologie Legala nr. 187/2009, M. Of. partea I, nr. 546 din 6 august 2009, respectiv acestea conțin: data si ora la care a fost efectuata masurarea;valoarea vitezei masurate; imaginea autovehiculului, din care sa poata fi pus in evidenta numarul de înmatriculare al acestuia.
Având în vedere că petentul nu a propus alte probe din care să rezulte o situație de fapt contrară celei reținute în procesul-verbal, prezumția de validitate de care se bucură acest act nu a fost răsturnată.
Instanța a apreciat că petentul a avut posibilitatea de a formula apărări, de a-și prezenta punctul de vedere și de a solicita administrarea de probe, având astfel posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a celor cuprinse în procesul-verbal de contravenție. Astfel cum s-a decis de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza I. P. c. României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011) prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție, cerință ce a fost respectată în cauză.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal, instanța a reținut că fapta petentului de a conduce autoturismul autoturismul marca Dacia L. pe . Găneasa cu o viteză de 103 Km/h, constituie contravenție și se sancționează conform art. 102 al. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 cu amenda contravențională prevăzută în clasa IV-a de sancțiuni (de la 9 la 20 puncte-amendă) și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile
Analizând individualizarea sancțiunilor aplicate în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001, instanța a reținut că amenda contravențională aplicată în minimul prevăzut de lege, este proporțională cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, raportat la cazierul auto atașat la dosar (f. 9).
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța a constatat că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, astfel încât a respins plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul petent S. O., susținând să sentința este netemeinică și nelegală, fiind rezultatul unei interpretări greșite a probatoriului administrat în cauză ,din conținutul căruia rezultă că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa astfel că se impune amditerea apelului ,anularea sentinței cu consecința admiterii plîngerii, a anulării procesului verbal de contravenție, a exonerării de plata amenzii și a restiturii permisului de conducere.
S-au invocat in drept dispoz. art 466 -482 c.p.c.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru că prezumția de legalitate de care se bucură procesul verbal de contravenție nu a fost răsturnată.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel se constată că soluția la care a ajuns instanța de fond este rezultatul unei interpretări greșite a probatoriului administrat în cauză pentru cele ce urmează:
Petentul a fost sancționat pentru contravenția prev de art 102 alin 3 lit e din OUG 195/2002 reținându-se că la data de 24.04.2013 ora 16:02 a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatric._ pe . Găneasa jud O. cu o viteză de 103 km/oră, înregistrată cu aparatul radar.
În susținerea procesului verbal de contravenție s-au depus fotografiile efectuate cu aparatul radar aflate la filele 6-7 din dosarul de fond însă din conținutul acestora nu reiese care este numărul de înmatriculare al autoturismului,ce a fost depistat în timp ce circula cu viteza peste limita legală.
Din declarația martorului N. G. rezultă că la momentul la care se susține că a fost săvârșita fapta se afla in autoturismul condus de petent, cu acesta de transportau pui și din acest considerent nu putea circula cu viteză mare, iar în zonă nu exista un indicator de restricționare a vitezei.
Nici din conținutul planșelor foto nu rezultă care era limita vitezei maxime admise in zona respectivă.
Potrivit art 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție.
În condițiile în care din conținutul mijloacelor de probă menționate mai sus nu rezultă că autoturismul din planșele foto are numărul de înmatriculare al celui aparținând petentului și menționat în procesul verbal de contravenție ,nu se poate stabili existența unei fapte săvârșită cu vinovăție de către petent,condiție esențială pentru a se realiza elementele constitutive ale contravenției reținută în sarcina apelantului.
Funcție de cele arătate se constată că prezumția de legalitate de care se bucură procesul verbal de contravenție a fost răsturnată iar potrivit art 34 din OG 2/2001 se impunea soluția de admitere a plângerii cu consecința anulării procesului vernal de contravenție și a înlăturării efectelor acestuia.
De aceea urmează ca potrivit art 480 alin 2 c p c civilă, să fie admis apelul iar sentința schimbată în sensul celor de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul petent S. O., domiciliat in orasul Piatra-O., sat Piatra, ., jud. O., împotriva sentinței nr._/28.10.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean O., cu sediul în mun. Slatina, .. 19, jud. O., schimbă sentința în sensul că admite plângerii și anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din 24.04.2013 încheiat de IPJ O. –Serviciul Rutier.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Aprilie 2014.
Președinte, M. C. P. | Judecător, E. D. S. | |
Grefier, T. A. S. |
Red MCP
Tehnored MS
Ex 4/07.05.2014
| ← Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Sentința nr.... | Pretentii. Sentința nr. 906/2014. Tribunalul OLT → |
|---|
