Anulare act administrativ. Sentința nr. 839/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 839/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 1180/85/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV ȘI F.
SENTINȚA Nr. 839/CA/2015
Ședința publică de la 14 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. M.
Grefier S. B.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta S.C. N. S. S.R.L. și pe pârâtul S. F. ORĂȘENESC AVRIG, pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 07.04.2015, când părțile prezente au pus concluzii, care au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Constată că prin actiunea în contencios - administrativ fiscal formulată de reclamanta S.C. N. S. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții S. F. ORĂȘENESC AVRIG, ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., s-a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună:
- Suspendarea executării deciziei privind stabilirea diferențelor de taxă pentru emisiile poluante nr. 42.474/23.12.2013;
- Anularea deciziei privind stabilirea diferențelor de taxă pentru emisiile poluante nr. 42.474/23.12.2013;
In motivarea acțiunii, reclamanta susține în esență că, a achiziționat un autoturism second – hand, marca Neoplan, de proveniență unională, pentru care i s-a impus, în vederea înmatriculării, achitarea taxei pentru emisiile poluante prevăzute de Lg. nr. 9/2012, taxă neconformă cu prevederile art. 110 din Tratatul Uniunii Europene astfel cum s-a statuat prin sentința devenită irevocabilă prin decizia Curții de Apel A. I..
La data de 23.12.2014, precizează reclamanta, pârâta de ordin 1, sub cuvânt că ar fi greșit inițial calculul taxei auto, a emis decizia privind stabilirea diferențelor de taxă, pretinzând suplimentar suma de 14.409 lei.
Se impune admiterea cererii de suspendare, apreciază reclamanta, dat fiind, nelegalitatea vădită a deciziei de recalculare atacate ce indică cazul temeinic justificat al cererii de suspendare, caracterul executoriu al deciziei de recalculare ce conturează paguba iminentă reprezentată de posibilitatea executării silite printr-un act nelegal pentru un cuantum nedatorat și prejudiciul material viitor, dar previzibil cu evidență, adus societății printr-o măsură nelegală.
In drept, se invocă art. 14 Legea nr. 554/2004, art. 215 alin.2 OUG 92/2003, Legea nr. 554/2004.
Pârâta A.J.F.P. Sibiu, în numele și pentru S. F. Orășenesc Avrig, formulează întâmpinare (f.24), prin care solicită respingerea acțiunii formulate împotriva A.J.F.P. Sibiu, D.G.R.F.P. B., având în vedere că taxa de poluare s-a achitat la un alt organ fiscal, calitatea procesuală pasivă aparținând doar organului fiscal încasator, respingerea cererii de suspendare, întrucât reclamanta nu a depus dovada achitării cauțiunii și nici nu invocă pentru ce motive temeinice cerere suspendarea executării.
Totodată, solicită respingerea acțiunii formulate împotriva AFP, ca netemeinică și nelegală, cu motivarea în esență că, legislația în vigoare aplicabilă speței (OUG 50/2008 și HG 868/2008) este constituțională și reflectă voința legiuitorului român, iar efectele Hot. C.J.U.E în cauza C-402/09 – T. nu sunt incidente în cauză.
In drept, se invocă art. 205 și urm. C.pr.civ.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat în cauză (fila 34), reclamanta solicită respingerea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a A.J.F.P. Sibiu și a D.G.R.F.P. B., ca nefondate, precum și respingerea apărărilor de fond a pârâților ca fiind neîntemeiate.
In drept, se invocă art. 201 alin. 2 NCPC.
Excepțiile invocate în cauză, au fost soluționate la termenul de judecată din data de 23 sept. 2014, în sensul respingerii (f.43).
La termenul de judecată din data de 23 sept. 2014, reclamanta depune la dosar cerere de renunțare la judecarea cererii de suspendare a executării Deciziei privind stabilirea diferențelor de taxă pentru emisiile poluante nr._/23.12.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța relevă următoarele:
Reclamanta a achiziționat un autoturism folosit, NEOPLAN, cu număr de înmatriculare WAG203166XBS29448, de proveniență unională, înmatriculat anterior . membru al UE (Germania), iar prin decizia de calcul a taxei pentru emisiile poluante pentru autovehicule emisă de A.F.P. Avrig, în prezent S. F. ORĂȘENESC AVRIG, la cererea reclamantei, s-a stabilit pentru acest autovehicul o taxa în suma de 2.058 lei, achitata prin plata voluntara la data de 15.06.2012, conform chitanței . nr._.
Prin sentința nr. 2231/2013, irevocabila la data de 28.11.2013, a Tribunalului Sibiu - Secția II Civila, de C. Administrativ si F., a fost admisă acțiunea reclamantei si s-a dispus obligarea paratelor AFP Avrig in prezent S.F.O Avrig si AFM București la restituirea taxei pentru emisiile poluante in suma de 2.058 lei plus dobândă fiscala, calculata de la data plății taxei.
Ulterior, pârâtul S. F. Orășenesc Avrig, emite o nouă decizie cu nr._/23.12.2013 privind stabilirea diferenței de 14.409 lei reprezentând taxă pentru emisiile poluante pentru același autoturism, taxa pentru emisiile poluante pentru autovehicule de 16.467 lei și 2.058 lei, stabilită anterior.
Reclamanta, prin avocat, a formulat cerere de restituire a taxei, precum și contestație administrativă împotriva acestei ultime decizii de recalculare (fila 9), necomunicându-i-se până în prezent decizia de solutionare a contestației administrative.
Cu privire la emiterea deciziei atacate instanța constată, cu prioritate, că organul fiscal nu a motivat actul administrativ fiscal emis, astfel încât, cel căruia i se adresează să poată înțelege justificarea conduitei sale și să poată să-și exercite dreptul la apărare.
Cum decizia contestată constituie un titlu de creanță fiscală emis în condițiile Codului de procedură fiscală așa cum se menționează în finalul deciziei, devin incidente dispozițiile art. 87 aliniatul 1 C.proc.fisc. care dispun că decizia trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 43 din cod și trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 aliniatul 2 și categoria de impozit, taxă, contribuție sau altă sumă datorată, baza de impunere, precum și cuantumul acestora, pentru fiecare perioadă impozabilă. Art. 43 alin. 1 din același cod, privind conținutul și motivarea actului administrativ fiscal, prevede că pe lângă alte elemente, acest act trebuie să conțină motivele de fapt și temeiul de drept pentru care acesta s-a emis. Așa cum a rezultat din analiza deciziei atacate, aceasta nu cuprinde motivele de fapt și temeiurile de drept în baza cărora s-a recalculat taxa de poluare, ceea ce echivalează cu nemotivarea actului fiscal.
Privitor la necesitatea motivării în fapt și în drept, într-o măsură suficientă și de natură a permite mai apoi exercitarea neîngrădită a controlului judiciar al instanței de judecată, reținem că art. 31 alin. 2 din Constituția României prevede expres că autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
Motivarea unei decizii administrative nu poate fi limitată la considerente legate de competența emitentului, ci trebuie să conțină elemente de fapt și de drept care, pe de o parte, să permită destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile și efectele deciziei, iar, pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.
În jurisprudența comunitară s-a reținut în mod constant că amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat sau emis și de circumstanțele fiecărui caz, o motivare insuficientă sau greșită fiind considerată echivalentă cu lipsa motivării.
În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură lipsind de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative. Motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului.
Simpla trimitere la prevederile legale, fără nicio referire la existența și natura situației temeinic justificate, nu acoperă cerința motivării actului administrativ, pentru că nu permite verificarea limitei de demarcație între puterea discreționară și arbitrariu. Motivarea actului administrativ constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice.
De altfel, și în jurisprudența comunitară s-a reținut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte de o manieră clară și neechivocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și, de asemenea, să permită curților comunitare competente să efectueze revizuirea actului și astfel cum a decis Curtea Europeană de Justiție, amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerințele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanțele fiecărui caz, o motivare insuficientă, sau greșită, este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor, mai mult decât atât, insuficiența motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare (cauza C - 41/1969).
Subsecvent, instanța reține că taxa pentru emisiile poluante, așa cum a fost reglementată prin Lg. nr. 9/2012, în vigoare la data plății taxei, are efect discriminator și încalcă dispozițiile art. 11 din TFUE (fostul art. 90 din TCE), astfel cum a stabilit Curtea de Justiție a U.E., ca interpret oficial al Tratatului pentru Funcționarea Uniunii Europene, în cauza C-402/09 T. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor s.a., ca urmare a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare.
D. pentru care, Tribunalul, văzând decizia C.J.U.E., în aplicarea dispozițiilor art. 148 din Constituția României a statuat în considerentele Sentinței nr. 2231/2013 pronunțată în dosarul nr._ de către Tribunalul Sibiu, Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și F., irevocabilă, că se impune înlăturarea, spre o reală concurență în spațiul comunitar și pentru respectarea art. 110 din TFUE de la aplicare a dispozițiilor Legii nr. 9/2012, în forma în vigoare în perioada 09.01.2012 – 31.12.2012, ce obligă la plata taxei pentru emisiile poluante pentru autovehicule de ocazie înmatriculate pentru prima dată într-un stat membru și pe cale de consecință, a procedat la satisfacerea cererii reclamantei S.C. N. S. S.R.L. de restituire a taxei pentru emisiile poluante achitate, cu dobânda fiscală aferentă începând cu data formulării cererii de restituire taxă.
In acest context, nu doar taxa pentru emisiile poluante achitată de reclamantă în anul 2012 contravine dreptului unional, reclamantei recunoscându-i-se dreptul la restituirea acesteia, și orice decizie de stabilire a diferenței de plată a taxei în baza aceluiași act normativ, aplicabil la data perceperii taxei în vederea înmatriculării autoturismului, proprietatea reclamantei, contravine dreptului unional, instanța fiind obligată să aplice cu prioritate dispozițiile TFUE.
Pe de altă parte, instanța constată că decizia nr._/23.12.2013 depusă judecății nu reprezintă act de îndreptare a erorii materiale în sensul prevederilor art. 48 alin.3 Cod Procedură Fiscală deoarece nu este vorba despre vreo greșeală de redactare, omisiune sau mențiuni greșite din actul administrativ emis inițial, ci despre modificarea valorii calculate inițial in temeiul aceleiași legi - Legea 9/2012.
De altfel, decizia contestată nici nu poarta o asemenea denumire, de decizie rectificativă la decizia inițială.
Așa fiind, se impune anularea deciziei privind stabilirea diferențelor de taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule cu nr._/23.12.2013, emisa de S. O. F.Avrig.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, Tribunalul, în baza art. 8 alin. 1 și art. 18 alin. 1 din Lg. nr. 554/2004 modificată prin raportare la textele de lege deja amintite, urmează a admite acțiunea reclamantei așa cum a fost formulată sens în care va dispune anularea actului administrativ atacat.
In baza art. 406 NCPC, instanța va lua act de renunțarea reclamantei la judecarea cererii de suspendare formulată în cauză.
In temeiul art. 453 NCPC coroborate cu prevederile mart. 451 si art. 452 NCPC vor fi obligați pârâții sa plătească in favoarea reclamantei suma de 1.550 lei cu titlu de cheltuieli de judecata parțiale, reprezentând taxa judiciara de timbru aferenta cererii admise (50 lei) si onorariu avocat (1500 lei).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios – administrativ fiscal formulată de reclamanta S.C. N. S. S.R.L., CUI_, cu sediul procesual ales în Sibiu, ., . la Societatea de Avocați F. & TÂRȘIA împotriva pârâților S. F. ORĂȘENESC AVRIG, cu sediul în Avrig, ..41, jud. Sibiu, ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, cu sediul în Sibiu, Calea Dumbrăvii, nr. 17, jud. Sibiu și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., cu sediul în B., .. 7, jud. B., reprezentată de ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, cu sediul în Sibiu, Calea Dumbrăvii, nr. 17, jud. Sibiu și în consecință:
Anulează Decizia privind stabilirea diferențelor de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule cu nr. 42.474/23.12.2013, emisă de pârâtul S. F. Orășenesc Avrig.
Ia act de renunțarea la judecată a cererii de suspendare formulată în cauză.
Obligă pârâții să plătească în favoarea reclamantei suma de 1.550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Sibiu.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. M. S. B.
Red.T.M. 15.06.2015
Tehno. S.B. 18.06.2015 /ex. 6
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr.... → |
|---|
