Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1236/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1236/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 2486/85/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV ȘI F.
SENTINȚA Nr. 1236/CA
Ședința publică de la 19 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. O.
Grefier C. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei contencios administrativ privind pe reclamant C. M. F. și pe pârât M. FINANȚELOR PUBLICE - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., pârât S. F. ORĂȘENESC AVRIG, având ca obiect anulare act administrativ.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 05.05.2015 când cei prezenți au pus concluzii ce s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
TRIBUNALUL,
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul acțiunii
1.1 Prin acțiunea înregistrată la data de 13 iunie 2014, reclamantul C. M. F. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. și S. F. Orășenesc Avrig ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
- anularea deciziei nr.1.672 din 20.01.2015;
- suspendarea executării deciziei privind stabilirea diferențelor de poluare nr.1.672 /20.01.2014, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației;
- obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
1.2 Prin precizarea de acțiune, înregistrată la data de 12 ianuarie 2015, reclamantul a solicitat:
- anularea deciziei privind stabilirea diferențelor de taxă de poluare nr.1.672/20.01.2014;
- anularea deciziei nr.249 din 20.08.2014 și,
- obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
1.3 Pârâta, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu prin întâmpinarea la data de 10 februarie 2015 (fila 53) a solicitat respingerea acțiunii.
2. C. juridic
2.1 Reclamantul a invocat prevederile art.8 din Legea nr.554/2004..
2.2 Pârâta, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a invocat prevederile art.205 și următoarele Cod procedură civilă, art.1 și art.7-11 din Legea nr.554/2004, modificată, O.G. nr.50/2008 și H.G. nr.868/2008.
3. Argumentele părților
3.1 Reclamantul a arătat că a achiziționat un autoturism folosit, de proveniență unională pentru a cărui înmatriculare a fost obligat să achite conform O.U.G. nr.50/2008, modificată prin O.U.G. nr.7/2009, suma de 2.436 lei, cu titlu de taxă auto, conform deciziei de calcul și chitanței emise de pârâta de rang II, taxă a cărei neconformitate cu dreptul unional a fost stabilită prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
3.1.1 Reclamantul a arătat că decizia a cărei anulare o solicită a fost emisă la data de 20.01.2014, de pârâta de rang II, sub motivul existenței unei greșeli de calcul al taxei, stabilindu-se suplimentar o diferență de 2.436 lei, decizie cu privire la care a formulat plângere prealabilă, pe motivul nelegalității taxei în raport de dreptul unional.
3.2 Pârâta, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu prin întâmpinarea la data de 10 februarie 2015 (fila 61) a solicitat respingerea acțiunii cu privire la autoritățile administrativ fiscale, în calitate de simplu încasator nu poate fi obligat la plata acestei sume, obligația revenind beneficiarului acesteia, respectiv Administrația Fondului pentru Mediu.
3.2.1 Pârâta a reiterat argumente ce țin de conformitatea O.G. nr.50/2008 cu dreptul uniunii europene.
3.3 Reclamantul nu a depus răspuns la întâmpinare.
4. Aprecierea Tribunalului
4.1 În ceea ce privește calitatea procesuală invocată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, Tribunalul constată că această autoritate a fost chemată în judecată prin cererea introductivă de instanță în calitate de succesor al emitentului deciziei de calcul a taxei emisă de autoritatea fiscală locală, competentă la momentul emiterii deciziei de calcul ca cărei modificare se solicită a fi anulată prin prezenta acțiune introductivă de instanță, astfel că analiza acestei excepții nu se mai impune urmare a dispozițiilor cu privire la reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a mandatului de reprezentare depus la dosarul cauzei.
4.2 Prin Decizia privind stabilirea diferențelor de taxă de poluare provenite de la autovehicule nr.1.672 din 20.01.2014, emisă de S. F. Orășenesc Avrig, s-a stabilit în sarcina reclamantului obligația de plată a sumei de 2.436 lei, calculată ca diferență între taxa de poluare, datorată conform O.U.G. nr.50/2008, modificată prin O.U.G. nr.7/2009, pentru autovehiculul marca Ford, Tip G./ESCORT TURNIER, categoria M1, normă de poluare E2, nr. identificare WFONXXGCANSU69199, care trebuia să fie în sumă de 4.872 lei și taxa stabilită prin Decizia nr.5.343 din 03.03.2013, în sumă de 2.436 lei.
4.2.1 În motivarea acestei decizii pârâta invocă doar dispozițiile O.U.G. nr.50/2008, modificată prin O.U.G. nr.7/2009, fără a motiva calculul prin care s-a ajuns la stabilirea acestei valori și elementele de calcul care au determinat reaprecierea valorii taxei de poluare de la suma de 2.436 lei, la suma de 4.872 lei.
4.2.2 Decizia nr.5.343 din 03.03.2009, emisă de aceeași autoritate fiscală competentă, nu a fost contestată.
4.2.3 Reclamantul a făcut dovada contestării pe calea recursului administrativ, în procedura prevăzută de art.205 Cod procedură fiscală, a deciziei nr.1.672 din 20.01.2014, emisă de S. F. Orășenesc Avrig, la data de 5 februarie 2014, sub nr.4692, contestație soluționată prin Decizia nr.249/20.08.2014, în sensul respingerii contestației.
4.2.4 Prin Decizia nr.249/2014, organul fiscal cu competență, în soluționarea contestației la decizia de recalculare a taxei a apreciat că nu se justifică argumentele reclamantului întrucât la verificările ulterioare s-a constatat că organul fiscal a aplicat eronat elementele prevăzute în anexele 1 - 4 din O.U.G. nr.50/2008 și anume taxa specifică pe cilindre prevăzută în coloana 3 anexa 2.
4.3 Analizând cu prioritate motivele de anulabilitate invocate cu privire la decizia nr.1.672 din 20.01.2014, de stabilire a diferențelor privind taxa de poluare, calculată pentru autovehiculul achiziționat de reclamant din statul membru al Uniunii Europene, ca urmare a constatării unor diferențe de debit pozitivă de către organul administrativ fiscal, în ceea ce privește încălcarea prevederilor art.1 din Protocolul 1 al Convenției europene a drepturilor omului, cu referire al Cauza M. c/a Poloniei se constată următoarele.
4.3.1 Din examinarea dispozițiilor art. 43 raportat la dispozițiile art.88 lit. a), art.85 alin.(2), art.87 din Codul de procedură fiscală, Tribunalul reține că, sub aspectul motivării unei decizii administrative aceasta nu poate fi limitată la considerente legate de competența emitentului ori la temeiul de drept al acesteia, ci trebuie să conțină și elementele de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.
4.3.1.1 În acest sens, nemotivarea deciziei privind stabilirea diferențelor de taxă de poluare provenite de la autovehicule nr.1.672 din 20.01.2014, emisă de S. F. Orășenesc Avrig reprezintă o cauză de anulabilitate a acesteia, întrucât obligația motivării actului administrativ reprezintă o cerință de legalitate, acceptată atât pe plan intern, cât și la nivel comunitar, constituind o garanție împotriva arbitrariului(a se vedea în acest sens jurisprudența Înaltei Curții de Casație și justiției și jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele Hotărârea Curții din 2 aprilie 1998, Comisia/Sytraval și Brink’s France, C‑367/95 P, R.., p. I‑1719, punctul 63, și Hotărârea Tribunalului din 30 noiembrie 2011, Sniace/Comisia, T‑238/09, nepublicată în Repertoriu, punctul 37).
4.4 Din întreg probatoriul cauzei se reține că pârâta, organ fiscal consideră că decizia de recalculare a diferenței de debit pozitivă este fondată, întrucât are ca obiect numai modificarea unei erori materiale în stabilirea cuantumului sumei datorate.
4.4.1 Pentru a corecta eroarea de calcul semnalată, organul fiscal a emis ulterior o decizie de modificare a deciziei inițiale de stabilire a taxei, modificând cuantumul sumei care trebuia să fie achitată de către reclamant pentru autoturismul achiziționat.
4.4.2 Examinând cauza sub acest aspect Tribunalul, având în vedere dispozițiile art.5 alin.(1) raportat la dispozițiile art.90 alin.(1) și alin.(2), art.47 alin.(1) și art.48 alin.(1) și alin.(2) Cod procedură fiscală precum și pct.46.1 și pct.47.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală, reține din interpretarea acestor dispoziții legale că, dispozițiile privind îndreptarea erorilor materiale nu se aplică actului administrativ fiscal pentru erorile materiale care privesc fondul actului.
4.4.3 Prin urmare, nici sub acest aspect nu se poate susține legalitatea actului administrativ fiscal a cărei anulare se solicită, pentru argumentele de text menționate, în condițiile în care decizia privește modificarea unui element de fond.
4.4.4 A aprecia în sens contrar, înseamnă a încălca principiul protecției încrederii legitime prin faptul că nu a prezentat pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, niciun fel de observații cu privire la metoda sa de calcul al taxei pentru emisiile poluante, de care avea totuși cunoștință de la data depunerii cererii de stabilire a acesteia pe baza documentelor depuse de către contribuabilul reclamant.
4.4.4.1 Potrivit unei jurisprudențe constante, dreptul de a invoca principiul protecției încrederii legitime aparține oricărui justițiabil pe care o instituție a Uniunii l‑a determinat să nutrească speranțe întemeiate [Hotărârea Curții din 11 martie 1987, V. den Bergh en Jurgens și V. Dijk Food Products (Lopik)/Comisia, 265/85, R.., p. I‑1155, punctul 44].
4.4.4.2 Tribunalul apreciază că, în mod justificat reclamanta a invocat acest principiu întru-cât administrația, prin emiterea deciziei de calcul inițială a avut în vedere documentația depusă de solicitant, cu privire la care nu a formulat obiecții, astfel că prin emiterea deciziei de stabilire a taxei s-a apreciat că informația este corectă și precisă, fiind de natură să dea naștere unei așteptări legitime în percepția persoanei căreia i-a fost adresată și conformă normele aplicabile (a se vedea Hotărârea Tribunalului din 30 iunie 2005, Branco/Comisia, T‑347/03, R.., p. II‑2555, punctul 102 și jurisprudența citată, Hotărârea Tribunalului din 23 februarie 2006, Cementbouw Handel & Industrie/Comisia, T‑282/02, R.., p. II‑319, punctul 77, și Hotărârea din 30 iunie 2009, CPEM/Comisia, T‑444/07, R.., p. II‑2121, punctul 126).
4.5 Pentru aceste considerente, Tribunalul urmează a admite acțiunea, în temeiul dispozițiilor art.8 și 18 din Legea nr.554/2004 și a dispozițiilor Codului de procedură fiscală menționate în considerente.
4.5.1 În baza art.453 alin.(1) raportat la art.451 alin.(1) Cod procedură civilă, Tribunalul urmează a obliga pârâtele la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxe judiciare de timbru.
4.5.2 În ceea ce privește cererea de apreciere a onorariului de avocat prin prisma dispozițiilor art.451 alin.(2) Cod procedură civilă, Tribunalul urmează a respinge argumentele pârâtei, în lipsa dovezilor privind efectuarea unor astfel de cheltuieli.
Pentru aceste considerente,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamantul C. M. F., CNP_, cu domiciliul în T., ., județul Sibiu împotriva pârâtelor Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., cu sediul în B., ..7, județul B. și Serviciului F. Orășenesc Avrig, cu sediul în Avrig, ..41, județul Sibiu și în consecință:
Dispune anularea deciziei nr.249/20.08.2014, emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. și a Deciziei nr.1672/20.10.2014, emisă de S. F. Orășenesc Avrig.
Obligă pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 150 lei, în favoarea reclamantului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 19.05.2015.
Președinte
M. O.
Grefier
C. D.
Red. M.O.- 31.08.2015
Listat C.D. -31.08.2015
Ex. 5
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr.... → |
|---|
