Acţiune în constatare. Sentința nr. 1932/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1932/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 3865/88/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. A. ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1932/2013
Ședința publică de la 14 Martie 2013
Completul constituit din:
Președinte: F. Șurculescu
Grefier: I. E. L.
S-a luat în examinare cauza în contencios administrativ având ca obiect acțiune în constatarea nulității absolute, formulată de către reclamanta C. DE C. JURILOVCA, PRIN LICHIDATOR EXPERT GENERAL IPURL, în contradictoriu cu pârâții U. A. TERITORIALĂ . V..
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 28 februarie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din aceiași dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 07.03.2013 și ulterior la data de 14.03.2013, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de față, reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Babadag și înregistrată sub nr._, reclamantul C. DE C. JURILOVCA PRIN LICHIDATOR EXPERT GENERAL IPURL în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA și B. V. a solicitat să se constate nulitatea absoluta a contractului de concesiune nr. 5176/18.11.2009 încheiat între U. A. TERITORIALĂ . V..
In motivarea cererii reclamantul a învederat că prin contractul de concesiune nr. 5176/18.11.2009 a fost concesionat în favoarea lui B. V. un teren în suprafață de 542 mp din intravilanul loc. Jurilovca, suprafață care se suprapune peste terenul dat în folosința Cooperativei de consum Jurilovca.
Se arată că prin decizia nr. 604/15.08.1961 a fost transferat Cooperativei de consum Jurilovca suprafața de 1000 mp, iar construcția ridicată în 1962 de reclamanta se întinde în parte asupra terenului proprietate a cooperativei si-n parte asupra terenului cedat în folosință.
Mai învederează că potrivit art. 107 din Legea nr. 1/2005 „Terenurile transmise în folosință pe durată nedeterminată și fără plată în vederea realizării de construcții pentru activitatea organizațiilor cooperației de consum și meșteșugărești, precum și a asociațiilor cooperatiste, existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu sunt revendicate și pe care au fost realizate construcții conform legii, își mențin acest regim juridic pe toată durata existenței construcțiilor respective sau până la trecerea lor, cu plată, în proprietatea societății cooperative”.
Reclamanta mai arată că prin HG nr. 1360/27.12.2001 a fost înregistrat în domeniul public terenul în suprafață de 1479 mp, compus din terenul aflat în proprietatea reclamantei si cel primit in folosință.
Se mai arată că Primăria Jurilovca a concesionat terenul în suprafață e 542 mp fără a notifica C. de consum pentru a-și exercita dreptul de preemțiune, iar pe de altă parte s-a încălcat procedura impusă de lege pentru vânzarea prin licitație
În susținerea cererii reclamanta a depus înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.383 din 11.07.2012 s-a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului Tulcea formându-se dosarul cu nr._ .
La termenul din 29.11.2012 reclamanta si-a modificat cererea solicitând ca în locul Primăriei Jurilovca să fie citat în calitate de pârât U. A. TERITORIALĂ .> La termenul din 21.12.2012 U. A. TERITORIALĂ . cerere reconvențională împotriva pârâtului B. V. prin care a solicita rezilierea contractului, plata penalităților si cheltuieli de judecată arătând că pârâtul B. V. nu și-a îndeplinit obligația de a achita redevențele la termen, ultima plata fiind efectuata la data de 03.01.2012, fapt ce duce la rezilierea contractului si plata penalităților.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Babadag si înregistrată sub nr._, reclamantul C. DE C. JURILOVCA PRIN LICHIDATOR EXPERT GENERAL IPURL în contradictoriu cu pârâții U. A. TERITORIALĂ . V. a solicitat să se constate nulitatea absoluta a contractului de concesiune nr. 5176/18.11.2009 încheiat între U. A. TERITORIALĂ . V..
Așa cum rezultă din Decizia nr. 604/1961 (f. 9 dosar_ ) s-a transmis din administrarea Sfatului Popular al . în administrarea URCC Dobrogea pentru Cooperativei de consum Jurilovca terenul în suprafață de 1000 mp.
De asemenea, reclamanta a cumpărat în același an de la vânzătorii V. R. Ehim si V. Dariea o suprafață de 720 mp teren de construcție în vecinătatea terenului primit în folosință.
Prin HCL Jurilovca nr. 85/2009 s-a decis organizarea si dsfășurarea procedurii ed concesionare a prin licitație publică a suprafeței ed542 mp aparținând domeniului public din intravilanul . contractul de concesiune nr. 5176/18.11.2009.
Așa cum rezultă din adresa nr. 5573/01.11.2012 a Unității A. Teritoriale Jurilovca, terenul în suprafață de 542 mp care a făcut obiectul contractului de concesiune nr. 5176/18.11.2009 se suprapune cu terenul aflat în folosința Cooperativei de consum Jurilovca.
Reclamanta are un drept real imobiliar de folosință susceptibil de a fi aparat de titular in aceleași condiții in care este aparat însăsi dreptul de proprietate, opozabil tuturor sicare nu va putea fi afectat in vreun fel cat timp beneficiarul termenului va fi in ființa.
Potrivit art. 5 din Decretul nr. 244/1955 - aplicabil in speța conform regulii tempus regit actum - si in baza căruia a fost emisa dispoziția nr. 179/1970, încetarea folosinței fără termen a terenului se hotărăște motivat de organul care a decis atribuirea, ceea ce nu s-a întâmplat.
In fapt, dreptul de folosința nu este o simpla îngăduință permisa de lege, ci un atribut al dreptului de administrare dobândit prin Decizia nr. 604/1961, în acest sens fiind extreme de clara prevederea de la art. 1 din decizie potrivit căreia terenul se atribuie Cooperativei in "administrarea URCC Dobrogea pentru Cooperativei de consum Jurilovca ".
Potrivit art. 107 alin 2 din Legea 1/2005, in situația in care autoritatea administrației publice centrale sau locale decide înstrăinarea bunurilor aflate in folosința organizațiilor cooperatiste, aceasta beneficiază de un drept de preemțiune, iar in caz de concesiune sau de închiriere, de un drept de preferința.
Acest text urmează a fi analizat corelativ cu dispozițiile art.107 alin. 3-4 din Legea nr. 1/2005 care prevăd că:
„Oferta de vânzare, concesionare sau închiriere, cuprinzând datele de identificare a imobilului care se înstrăinează, se concesionează sau se închiriază și prețul, se comunică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire societății cooperative respective.
Dacă în termen de 45 de zile de la data primirii ofertei de vânzare, concesionare sau închiriere, societatea cooperativă nu și-a exprimat voința de a cumpăra, de a primi în concesiune sau de a închiria imobilul respectiv, acesta se poate vinde”.
Din analiza acestor texte rezulta că titularul dreptului de folosința are un drept de preferință inclusiv în cazul concesionării.
Pentru a-și putea exercita acest drept este necesar ca concedentul să-i comunice beneficiarului dreptului oferta de concesionare cuprinzând datele de identificare a imobilului care se concesionează și prețul, prin intermediul unei scrisori recomandată cu confirmare de primire societății cooperative respective.
Din momentul comunicării începe să curgă un termen imperativ de 45 de zile în care beneficiarul dreptului de preferință își poate manifesta intenția de a concesiona imobilul respectiv.
Cum concedentul nu și-a îndeplinit obligația de a-l notifica pe reclamant pentru ca acesta să-și exercite dreptul de preferință instanța reține încălcarea dispozițiilor mai sus arătate.
Dreptul de preferința ca si cel preemțiune reglementat de art. 107 alin. 2 din Legea nr. 1/2005 are o natură legală si imperativă tuturor, nu numai părților implicate. Astfel, proprietarul, cu intenția de a concesiona, nu are nici un rol în nașterea și exercitarea dreptului de preferință de către titularul acestuia, iar prin nerespectarea acestuia se va aplica sancțiunea prevăzută de lege. Din acestea rezultă că dreptul de preemțiune este o derogare de la principiul conform căruia proprietarul dispune liber – exclusiv și absolut – de bunul său, potrivit art. 480 C. civ .
Datorită faptului că acest drept reglementat de lege reprezintă o derogare de la aceste principii rezultă că dispozițiile legale care îl reglementează trebuie interpretate restrictiv.
În același timp, dreptul de preferință trebuie ocrotit, potrivit cazurilor și condițiilor prevăzute de lege, ca un drept patrimonial, indiferent de persoana care trebuie să îl respecte sau de titularul acestuia.
Asemănător drepturilor reale, dreptul de preferință este opozabil erga omnes, ceea ce implică faptul că, în eventualitatea în care proprietarul concesionaează bunul său fără să respecte acest drept reglementat de norma juridică, se poate cere instanței de judecată anularea contractului de vânzare-cumpărare, indiferent de situația terțului cumpărător – de bună sau de rea-credință, de beneficiar al unui pact de preferință sau având dreptul la retract litigios.
Cum în cauza pendinte terenul a fost concesionat fără ca proprietarul să respecte dreptul de preferință al titularului dreptului real de folosință, instanța va consta nulitatea absolută a contractului de concesiune nr. 5176/18.11.2009.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulata de pârâtul reclamant U. A. TERITORIALĂ . cu pârâtul B. V., instanța reține că se solicita ca si capăt principal de cerere rezilierea contractului de concesiune nr. 5176/18.11.2009 arătând că pârâtul B. V. nu și-a îndeplinit obligația de a achita plata redevențelor la termen.
Cum contractul de concesiune încheiat între U. A. TERITORIALĂ . V. este lovit de nulitate, aceasta sancțiune lipsește de efecte juridice actul respectiv astfel încât cererea privind rezilierea contractului pentru neîndeplinirea unei obligații contractuale va fi respins ca rămas fără obiect, deoarece nu mai exista temei juridic pentru a se invoca executarea sau neexecutare vreunei obligații.
Aceasta este motivarea si pentru respingerea celorlalte capete accesorii ale cererii reconvenționale formulate de pârâtul reclamant U. A. TERITORIALĂ .>
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Admite acțiunea formulată în contencios administrativ de reclamantul C. DE C. JURILOVCA PRIN LICHIDATOR EXPERT GENERAL IPURL, în contradictoriu cu pârâții U. A. TERITORIALĂ . V..
Constată nulitatea absolută a contractului de concesiune nr. 5176/18.11.2009.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant U. A. TERITORIALĂ . cu pârâtul B. V. ca rămasă fără obiect.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.03.2013.
Președinte,Grefier,
F. Șurculescu I. E.-L.
Red./tehnored. F.Ș./25.03.2013/4ex./2 .>
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 972/2013. Tribunalul TULCEA | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1930/2013.... → |
|---|
