Obligaţia de a face. Sentința nr. 4430/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4430/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 2153/88/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă Nr. 4430/2013
Ședința publică de la 03 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: R. A. V.
Grefier: M. D.
S-a luat în examinare cauza în contencios administrativ având ca obiect obligația de a face privind pe reclamanții B. (N.) F., B. C., B. (D.) F., C. (D.) I., C. (D.) A., D. F., D. (I.) A., D. (P.) V., G. (P.) A., G. (P. GHIOLMEZ) A., I. (M.) M., I. (D.) Ș. C., L. G., M. (A.) A., P. (L.) E., S. L. O., T. C., TRICHINEȚ N., V. I. P. toți cu domiciliul procesual ales la C. de avocat S. I. din București, .. 5, ., ., sector 2 și pe pârâta U. S.-HARET BUCURESTI, cu sediul în București, sector 3, .. 13 și chematul în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE (MECTS) PRIN MINISTRU, cu sediul în București, sector 1, .. 28-30.
Cele consemnate în încheierea din data de 19 noiembrie 2013 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată la data de 29 iulie 2013 pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr._, reclamanții B. (N.) F., B. C., B. (D.) F., C. (D.) I., C. (D.) A., D. F., D. (I.) A., D. (P.) V., G. (P.) A., G. (P. GHIOLMEZ) A., I. (M.) M., I. (D.) Ș. C., L. G., M. (A.) A., P. (L.) E., S. L. O., T. C., TRICHINEȚ N., V. I. P. prin avocat S. I. au chemat în judecată pârâtele U. „S. Haret” și M. Educației Naționale, solicitând obligarea pârâtului M. Educației Naționale să își dea avizul și să desemneze unitatea de specialitate pentru tipărirea diplomelor de licență, astfel încât U. S. Haret să poată elibera diplomele de licență, precum și obligarea pârâtului M. Educației Naționale la recunoașterea titlului de licențiat obținut în urma susținerii examenului de licență la diferitele specializări din cadrul Universității S. Haret.
De asemenea, au mai solicitat reclamanții obligarea pârâtei U. S. Haret să la eliberarea diplomelor de licență, suplimentele de diplomă, foile matricole, certificatele DPPD, certificatele de competențe lingvistice și la înapoierea originalelor diplomelor de bacalaureat depuse la dosarele de înscriere, sub sancțiunea unor penalități de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere începând cu a 10-a zi de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri și până la îndeplinirea efectivă a obligației, absolvenților care nu le-au fost eliberate, în conformitate cu regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, cu plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii, reclamanții au învederat că au absolvit diferite facultăți din cadrul Universității S. Haret, în anul 2009.
Astfel, se susține că li s-a eliberat o adeverință care să ateste că au absolvit USH și care să le fie folositoare la locurile de muncă sau la cursurile de master, cu termen de valabilitate până la eliberarea diplomei de licență.
Mai arată reclamanții că U. S. Haret până în acest moment nu le-a eliberat diplomele de licență deoarece nu are acordul MEN, cu toate că termenul de un an în care sunt valabile a expirat.
Potrivit art. 38 din Regulamentul privind regimul actelor de studii din sistemul de învățământ superior, aprobat prin OMECT nr. 2284/2007, după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maxim 12 luni. MEN refuză în mod cu totul nejustificat să onoreze comanda de formulare de diplomă către USH și astfel să își dea acceptul pentru eliberarea diplomelor de licență.
Susțin reclamanții că, din momentul înscrierii la facultăți și până la absolvirea acestora, au îndeplinit toate obligațiile care le reveneau, potrivit contractelor de studii încheiate cu USH și regulamentului privind activitatea profesională a studenților, în sensul că au plătit taxele de studii și au susținut și promovat toate examenele, inclusiv examenul de licență. În aceste condiții, potrivit și metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de USH sub nr. 1405/21.05.2009, precum și art.20 alin 1 din Regulamentul aprobat prin OMECT nr.2284/2007, pârâta USH era obligată să elibereze toate actele de studii. De asemenea MEN are obligația de a recunoaște titlul de licențiat obținut în urma susținerii examenului de licență.
Potrivit Legii nr. 87/2006 publicată în MO nr. 334 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea OG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației se prevede că acreditarea este acea modalitate de asigurare a calității prin care se certifică respectarea standardelor pentru funcționarea organizațiilor furnizoare de educație și a programelor de studii.
Pentru evaluarea externă a calității s-a înființat prin ordonanță de urgență Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Superior denumită în continuare ARACIS. Evaluarea externă poate fi efectuată și de alte agenții de evaluare a calității autohtone sau internaționale pe baza unui contract între MEN și evaluatorii externi sau între instituțiile sau unitățile de învățământ universitare sau preuniversitare și evaluatorii externi.
Instituțiile românești de învățământ superior acreditate au dreptul de a solicita evaluarea externă a calității fie de la ARACIS fie de la o altă agenție națională sau internațională înscrisă în registrul european al agențiilor de asigurare a calității în învățământul superior.
În condițiile în care ARACIS constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, informează MEN care avertizează furnizorul de educație si acordă un termen de 1 an pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare. Pe baza unui raport de evaluare externă întocmit de ARACIS se dispune o nouă evaluare externă. Dacă și noul raport de evaluare externă este nefavorabil MEN poate dispune: a) încetarea școlarizării în cadrul programului respectiv de studii, începând cu anul I ; b) obligarea furnizorului de educație să elibereze în continuare rapoarte anuale de evaluare internă a calității educației pentru anii de studii pentru care continuă activitatea
Furnizorul de educație este obligat să se supună după un termen de maxim 2 ani de la ultimul raport de evaluare nefavorabil unei noi evaluări externe. Dacă și acest al treilea raport de evaluare externă este nefavorabil se promovează după caz, prin ordin, hotărâre a guvernului sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program și se reglementează situația bazei materiale a studenților sau elevilor.
ARACIS înființată în anul 2005 a fost concepută ca unică instituție care să decidă care instituție merită acreditată și care nu, numai că potrivit propriului regulament, pentru a fi funcțională, ARACIS avea nevoie de înscrierea în registrul european ENQA (the European Association for Quality Assurance in Higher Education) creată pe baza tratatului de la Bologna în anul 1999 și care a fost adoptată de toți miniștrii responsabili din învățământul superior din țările membre. Ori ARACIS a eșuat în a obține acreditarea europeană timp de 4 ani până în luna iunie 2009 când în fine a fost acceptată în ENQA. Deci această instituție nu putea să acrediteze deoarece ea însăși nu era în legalitate. După cum se observă, ea a obținut acreditarea la doar o lună până ce reclamanții trebuiau să susțină examenul de licență din 2009.
Mai arată reclamanții că statul trebuie să vegheze la respectarea legii și în principal a celei de căpătâi, Constituția României, pentru apărarea, asigurarea și promovarea interesului general al cetățenilor acestei țări, a interesului public și nu în ultimul rând a celui individual.
Lipsa rapoartelor de evaluare externă calitativ-academică a USH, prin organismele statului legal constituite mai înainte de 2005 fiind CNEAA, respectiv după anul 2006 ARACIS arată culpa directă a MEN la perpetuarea unei situații cunoscute, recunoscute și aprobate tacit între anii 2005 - 2006, data înscrierii a multora dintre absolvenții USH din anul 2009.
Există o lipsă de conținut în domeniul aplicării legislației cu privire la evaluarea externă a calității instituțiilor de învățământ superior, singura agenție de stat desemnată să asigure calitatea, autorizarea și acreditarea instituțiilor de învățământ superior din România nu a primit acordul de afiliere la agenția de evaluare ENQA până în 2009, cum am menționat și mai sus.
Pentru ARACIS această recunoaștere era obligatorie, deoarece însuși comitetul de conducere a impus ca o condiție obligatorie această afiliere.
Se mai menționează că MEN invocă în răspunsurile la memoriile formulate de absolvenți, că fiecare absolvent trebuie tratat individual raportat la conținutul hotărârii de guvern în vigoare în momentul începerii anului I de studii, pe cale de consecință, trebuie verificat în hotărârea de guvern valabilă la momentul înscrierii în anul I de facultate, dacă specializarea/programul de studiu de licență respectiv era acreditat sau autorizat să funcționeze provizoriu la forma de învățământ și în localitatea de desfășurare a studiilor respective.
Având în vedere cele spuse de minister, reclamanții propun să fie luat ca exemplu un absolvent care s-a înscris la facultate în anul 2006. În acel an erau în vigoare OMECT 3404/2006, HG 1175/2006 și HG 1418/2006 și bineînțeles Legea învățământului 84/1995.
Se precizează că în OMECT 3404/2006 este prevăzut la art. 8 ,, Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate ,, în HG 1175/2006 se prevede la art. 1 ,,Se aprobă nomenclatorul de studii universitare de licență și a specializărilor din cadrul acestora, al specializărilor reglementate sectorial și/sau general, precum și numărul de credite de studiu transferabile, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre”. În această anexă se găsesc domeniile pentru studii universitare de licență (ex. științe economice) și specializările din cadrul acestora (ex. marketing).
În HG 1418/2006 se găsește reglementat la art. 3 lit. g ,,Formele de învățământ ,,seral,, ,,cu frecvență redusă,, ,,la distanță,, sau alte forme de învățământ care nu presupun prezența obligatorie în campusul universitar, nu se organizează fără a exista și învățământ,, de zi,,
Solicită reclamanții a se observa că în toate aceste ordine de ministru și hotărâri din anul 2006, nu se face referire la programe sau forme de învățământ la distantă sau cu frecventă redusă, care să nu fie acreditate sau autorizate, ci doar la specializări sau domenii de studiu.
La toate acestea se mai adaugă și HG 1011/2001 privind organizarea și funcționarea învățământului la distantă si a învățământului cu frecventă redusă în instituțiile de învățământ superior. Art.3 al. 1 are următoarea formulare ,, Sunt abilitate să organizeze învățământ la distanță și învățământ cu frecvență redusă instituțiile de învățământ superior acreditate, în specializările universitare autorizate provizoriu sau acreditate conform Legii 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, republicată,”.
Se mai arată că actele normative menționate mai sus, în vigoare la data înmatriculării reclamanților, nu conțineau și reglementări exprese cu privire și la forma de învățământ (zi, seral, frecvență redusă, la distanță) pentru specializările acreditate/autorizate, așa încât, se subînțelege că acest domeniu a fost lăsat în competența de reglementare a fiecărei instituții de învățământ superior, în considerarea autonomiei universitare, așa cum de altfel a procedat și universitatea pârâtă.
De asemenea, se mai susține că la data semnării de către reclamanți a primelor contracte de studii cu U. „S. Haret", erau în vigoare Legea 84/1995 a învățământului și respectiv Legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare.
Potrivit art. 15 (8) din Legea 84/1995 „formele de organizare a învățământului sunt: învățământ de zi, seral, cu frecvență redusă, și învățământ la distanță, ", legea menționată neavând reglementări care să vizeze durata studiilor „la distanță" și nici autoritatea competentă să reglementeze această problematică.
Ulterior Legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, reglementează în art. 4 (1) ,, studiile universitare de licență care corespund unui număr cuprins între 180 și 240 credite transferabile conform ECTS (Sistemul european de credite de studiu transferabile), iar în alin 5 se prevede că „ durata studiilor pentru obținerea creditelor de studii transferabile la învățământ la distanță se reglementează prin hotărâre a Guvernului".
Atât Legea 84/1995 cât și Legea 288/2004 în formularea existentă la data admiterii reclamanților conțineau prevederi în sensul că MEN actualizează periodic, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, lista domeniilor și specializărilor de licență, care se aprobă prin hotărâre de Guvern.
Ulterior, H.G. nr.676/2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 481 din 18.07.2007, a adus reglementări precise cu privire la actualizarea Nomenclatorului domeniilor de studii universitare de licență și al specializărilor din cadrul acestora și cu privire la numărul de credite transferabile, iar anexa 2 conține reglementări precise și cu privire la forma de învățământ pentru domeniile de studii universitare.
Dar, se menționează, reclamanților li se pot opune numai actele normative în vigoare la data înmatriculării lor, întrucât la acea dată reclamanții au putut în mod legitim („speranța legitimă") să considere că admiterea și respectiv parcurgerea studiilor universitare, în forma și coordonatele legale raportate la acea dată, asigură legalitatea și recunoașterea publică a studiilor lor universitare și fără ca acestea, prin acte normative ulterioare, să le fie invalidate retroactiv.
Din această perspectivă, refuzul MEN de a aproba tipărirea diplomelor de licență a reclamanților apare ca un „refuz nejustificat", în sensul art.2 lit. i) din Legea nr.554/2004, motiv pentru care, se solicită obligarea acestei autorități centrale, în limitele sale de competență, să procedeze la emiterea acestor aprobări/avize, având în vedere și adresele universității, potrivit cu care a comunicat MEN necesarul de materiale tipizate pentru promoțiile 2007, 2008 și 2009.
Se mai menționează că dacă ar fi existat unele neclarități în desfășurarea programelor de studii de licență parcurse în perioada 2004-2009 la U. „S. Haret,, M. Educației Cercetării Tineretului si Sportului avea responsabilitatea, conform art.34 din Legea nr.87/2006, pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, de a lua anumite măsuri până la încetarea școlarizării începând cu anul I de studii, lucru care nu s-a întâmplat nici până la finalizarea studiilor, ceea ce presupune că absolvenții au parcurs un program de studii acreditat la nivelul standardului de calitate impus de lege.
Art. 34. - (1) în condițiile în care ARACIP, respectiv ARACIS, constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, informează M. Educației și Cercetării, care avertizează furnizorul de educație și acordă un termen de un an pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare.
De asemenea, conform art.36 din L.87/2006 organizațiile furnizoare de educație experimentează mecanismele de evaluare internă a calității începând cu semestrul al doilea al anului 2005-2006 și respectiv 2006-2007. începând cu anul școlar 2006- 2007 respectiv 2007-2008, se trece la aplicarea metodologiilor de evaluare internă și externă în vederea asigurării calității, ținându-se cont de rezultatele stadiului de experimentare.
De aici rezultă că în perioada 2005-2007, ARACIS a experimentat mecanismele de evaluare internă a calității și tocmai din anul 2008 s-ar fi putut trece la aplicarea metodologiilor de evaluare internă și externă în vederea asigurării calității, în funcție de rezultatele stadiului de experimentare.
În concluzie, având în vedere toate aceste acte normative din 2006, nu se poate imputa absolvenților că dacă erau mai vigilenți ar fi putut să își dea seama că USH nu poate organiza în mod legal cursuri de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă.
Cu privire la faptul că pârâtul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu are atribuții privind recunoașterea diplomelor de licență emise de universitățile din sistemul național de învățământ, a examenelor de licență, sau a titlului de licențiat, învederează reclamanții că în conformitate cu Regulamentul Actelor de Studii în Sistemul de învățământ Superior aprobat prin O.M. 2284/2007, MEN are responsabilitatea de a aproba titulatura și conținutul actelor de studii prin ordin al ministrului educației.
Art. 4. - (1) Titulaturile și conținutul actelor de studii se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale celorlalte reglementări legale în vigoare și se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului, care se aduce la cunoștința instituțiilor de învățământ superior. (5) Modelele de referință ale actelor de studii sunt cuprinse într-un document editat de MECT și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului.
Art. 7. - Formularele actelor de studii sunt tipărite și difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnată de MECT, unitate care poartă întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare.
Mai mult conform art. 5 din HG nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea MEN, acesta exercită în domeniul învățământului următoarele atribuții principale: elaborează, aplică, monitorizează, controlează și evaluează politicile educaționale monitorizează activitatea de evaluare externă ; coordonează si controlează sistemul național de învățământ; etc.
De asemenea, se arată faptul că în anul 2009 a fost suficientă simpla apariție a doamnei ministru E. A. pe canalele media în care a afirmat că nu se recunosc de minister acele diplome de licență care au fost emise cu nerespectarea legii deoarece formele de învățământ la distanță și frecvență redusă nu erau prevăzute în hotărârile de guvern la data înscrierii la facultăți, cu toate că diplomele purtau antetul și timbrul sec al respectivei instituții.
Această afirmație a dus la nerecunoașterea de către instituțiile la care lucrează absolvenții, a diplomelor de licență acelora dintre cei cărora le-au fost eliberate anterior anului 2009. Din această cauză consideră reclamanții că MEN este responsabil și cu privire la recunoașterea diplomelor de licență sau a titlului de licențiat.
De asemenea, se solicită a se avea în vedere și principiul aparenței în drept, și anume principiul mandatului aparent.
În baza teoriei aparenței dreptului, calitatea de unitate de învățământ superior acreditată/neacreditată a Universității S. Haret, este o problemă a acesteia și a instituției care a permis funcționarea ei, în speță MEN, iar absolvenții nu pot fi victimele lipsei de acreditare.
Toată această situație în care se află USH în raport cu MEN, a produs consecințe foarte importante în raporturile juridice civile și sociale, prin eliberarea diplomelor și a adeverințelor de absolvire.
În această speță MEN apare ca un veritabil mandant iar USH este mandatarul său, împuternicit să presteze acest serviciu de utilitate publică, și anume învățământ universitar superior. Absolvenții sunt terții care au contractat cu acest mandatar aparent, iar în cazul lor nu se cere a fi îndeplinită nici condiția erorii comune, ca în cazul proprietății aparente, deși ei s-au aflat într-o astfel de eroare comună și invincibilă.
Practica judiciară, dar și doctrina juridică a găsit această soluție, și anume de a valida actele încheiate de mandatarul aparent cu terții, în acest fel sancționându-se lipsa de diligență și pasivitatea mandantului, care a lăsat cu bună știință să se producă aceste consecințe și nu a luat măsurile necesare pentru a retrage mandatul acordat mandatarului său.
În concepția mandantului anumite împuterniciri acordate mandatarului au încetat sau nu au existat deloc, iar el trebuia să depună toate diligentele pentru a retrage acest mandat aparent.
În acest caz mandantul putea să apară pe toate canalele media și să anunțe eventualii terți care ar putea să contracteze cu mandatarul, că anumite împuterniciri mandatarul său nu le are, așa cum a procedat în 2009, după ce absolvenții au susținut examenul de licență. Scuza mandantului, că s-au promulgat de către executiv niște hotărâri de guvern (care după cum am văzut mai sus sunt foarte neclare și confuze), consider că nu este suficientă.
În toată perioada 2004-2009, MEN nu a întreprins nici o măsură pentru a stopa înscrierea absolvenților la formele ID și FR. Nu s-a scris nici o singură frază și nu s-a rostit nici un singur cuvânt în mass-media despre toate acestea, cu toate că foarte ușor putea să o facă.
Totodată, consideră reclamanții că în această eroare se poate cădea foarte ușor, având în vedere faptul că U. S. Haret este cea mai cunoscută universitate privată la nivel național. Beneficiază de o publicitate foarte mare (are chiar și un post propriu de televiziune) și nu în ultimul rând deține niște sedii foarte impunătoare, sediul principal fiind situat chiar în centrul capitalei în zona Piața Universității.
Principiul mandatarului aparent este reglementat de art. 1554 C.civ - ,,Revocarea mandatului, notificată numai mandatarului, nu se poate opune unei alte persoane care, în neștiință de aceasta, a contractat cu dânsul cu bună credință; în acest caz mandantul are recurs contra mandatarului său”
Se mai susține că apărările pârâtei MEN legate de acreditarea sau neacreditarea formei de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă, nu se circumscriu obiectului acțiunii.
Acțiunea formulată în prezenta cauză nu privește anularea diplomei de licență. în acest context, actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, veridicitate și autenticitate.
Ca o recunoaștere a meritelor absolvenților USH, Colegiul Psihologilor din România a emis o dispoziție privind punerea în aplicare a Hotărârii Comitetului director nr. 2/2010. în temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, aprobate prin H.G. nr. 788/2005, în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor art. 46 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 213/2004, Președintele Colegiului Psihologilor din România hotărăște: „Art. 1. - (1) Persoanele care au absolvit cursurile universitare de licență cu specializarea psihologie la U. S. Haret și care au obținut diploma de licență emisă de către M. Educației Naționale au dreptul să obțină accesul în profesia de psiholog, respectiv, să obțină atestatul de liberă practică, în condițiile legii. (2) Accesul în profesia de psiholog a persoanelor care au absolvit cursurile universitare de licență în specializarea psihologie la U. S. Haret se realizează fără alte condiții suplimentare condițiilor generale de acces în profesie”.
MEN are responsabilitatea legală în acord cu art. 67 alin. 5 din Legea 84/1995 de a stabili formatul și titulatura diplomei de licență și de a desemna o unitate de specialitate producătoare pentru tipărirea și difuzarea actelor de studii conform dispozițiilor impuse de art. 7 din ordinul MECT nr.2284/2007, deci trebuie să își dea avizul către unitatea specializată pentru producerea și eliberarea formularelor tipizate ale diplomelor de licență solicitate de USH așa cum s-a făcut și pentru promoțiile anterioare anului 2009, care au ajuns în posesia diplomei de licență.
Mai mult decât atât, instanțele judecătorești sunt singurele care se pot pronunța asupra legalității sau nelegalității unei diplome. M. Educației nu are nici o calitate conferită de lege în acest domeniu. Diplomele de licență sunt legale întrucât noi absolvenții am parcurs și finalizat studiile la specializări autorizate și acreditate.
În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de C. administrativ și Fiscal prin decizia nr. 2376 pronunțată în ședința publică din 6 mai 2010 a admis recursul declarat de Din C. L. împotriva sentinței nr. 195/F-C. din 11 noiembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, astfel încât anulează (actul) adresa nr.009/F/DGSPU din 24.02.2009 emisă de M. Educației, Cercetării și Inovării - Direcția Generală de Strategii și Programe Universitare.
De asemenea, ÎCCJ s-a mai pronunțat favorabil absolvenților în litigii similare în dosarele_ și_ .
Mai arată reclamanții că la data la care s-au înscris la facultățile absolvite, USH a împărțit pliante în care se arăta că facultățile sunt acreditate și nu sunt în afara legii, arătând că au forme de învățământ autorizate la zi și pot să aibă legal în acest caz și învățământ la distanță. De asemenea, și pe site-ul universității a existat și încă există precizări în sensul că totul era și încă este în regulă.
Susțin reclamanții că au promovat toate examenele din timpul sesiunilor în aceleași condiții și săli de examene ca cei de la învățământul de zi, inclusiv cel de licență, cu comisii de supraveghere și camere de luat vederi. De asemenea s-au pregătit după aceleași materiale ale profesorilor ca toți absolvenții USH.
Se mai menționează că mulți dintre reclamanți se află în situații dramatice de la scăderea salariilor și până la pierderea locurilor de muncă, urmare a faptului că nu s-au eliberat diplomele sau nu sunt recunoscute.
Se mai precizează că formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă au funcționat legal potrivit prevederilor art.60 (1) din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, care precizează: ,, Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi. cu frecventă redusă si la distantă. Formele de învățământ seral, cu frecventă redusă si la distantă pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi ”.
În urma acreditării prin Legea nr. 443/2002 U. S. Haret are dreptul să organizeze învățământ de zi și deci poate organiza învățământ la distanță, cu frecvență redusă și seral.
Conform prevederilor art. 60 (3) al aceleiași legi, ,,Diplomele si certificatele de studii eliberate de instituțiile de învățământ superior. în condițiile legii, pentru aceeași specializare sunt echivalente, indiferent de forma de învățământ absolvită.”
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe prevederile art. 192 C.proc.civ, Constituția României republicată, L.554/2004, L.84/1995, L.87/2006, L.480/2006, L.288/2004, L.443/2002, HG 1011/2001, HG 1175/2006, HG 1418/2006, HG 1609/2004, Ordinul MEC 3404/2006.
Legal citată, pârâta a depus întâmpinare si cerere de chemare in garanție a MINISTERULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE (MECTS), solicitând să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licența și suplimentul la diplomă pentru reclamanți, precum și la plata tuturor sumelor solicitate cu orice titlu, de către aceștia.
În motivarea cererii de chemare în garanție, U. S. Haret precizează că a fost înființată prin Legea nr. 443/5 iulie 2002 ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ iar prin H.G. nr. 693/2003 și H.G. nr. 676/2007 a fost acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ la zi - domeniile de licență drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, matematică, informatică și altele și cum potrivit dispozițiilor art. 60 (1) din Legea nr. 84/1995, activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi, cu frecvență redusă și la distanță, iar formele de învățământ seral cu frecvența redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de superior care au cursuri de zi, având învățământ la ZLFRJD acreditat/autorizat prin H.G. nr. 940/2004 a procedat legal.
Se mai specifică faptul că, prin adresele formulate, s-a menționat necesarul pentru anul 2009, oferind autorității decidente M.E.C.T.S. toate informațiile cerute, însă nu s-a aprobat în totalitate necesarul de formulare solicitate, dar aprobarea în parte a tipizării formularelor de diploma echivalează cu recunoașterea din partea M.E.N că s-a funcționat într-un cadru legal, care a permis și organizarea formelor de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță.
Se concluzionează că M.E.N., în baza atribuțiilor legale care îi reveneau, trebuia să-i avertizeze ca furnizor de educație daca ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul acestor standarde, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, să elaboreze și să promoveze hotărâre de guvern sau lege prin care se înceta definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.
Chematul în garanție M.E.N. a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de chemare în garanție ca nefondată.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu privire la acțiunea principală formulată împotriva pârâtei U. „S. Haret”, se constată că reclamanții B. (N.) F., B. C., B. (D.) F., C. (D.) I., C. (D.) A., D. F., D. (I.) A., D. (P.) V., G. (P.) A., G. (P. Ghiolmez) A., I. (M.) M., I. (D.) Ș. C., L. G., M. (A.) A., P. (L.) E., S. L. O., T. C., Trichineț N., V. I. P. au absolvit diferite facultăți din cadrul Universității S. Haret, toți susținând și promovând examenul de licență în anul 2009, conform adeverințelor eliberate în acest sens, cu termen de valabilitate 1 an.
Referitor la specializările urmate de reclamanți pentru care instituția de învățământ avea autorizare sau acreditare, se constată că așa cum rezultă din comunicatul conducerii universității, aceasta informează opinia publică despre faptul că U. „S. Haret” are acreditate sau autorizate toate specializările din cadrul facultăților sale.
Din dispozițiile art. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare emis de universitate, rezultă că U. „S. Haret” organizează formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă, respectând prevederile din Legea învățământului nr. 84/1995, în art. 4 din Regulament se definește noțiunea învățământului la distanță, formă de învățământ absolvită de reclamantul din prezenta cauză.
Obligația universității nu a putut fi adusă la îndeplinire deoarece M.E.N. refuză tipărirea formularelor tipizate necesare, deși i s-a solicitat prin mai multe adrese îndeplinirea atribuțiilor conferite în acest sens, justificând refuzul prin împrejurarea că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze.
Insă, Ordinul M.E.N. Nr. 2284/2007 și Ordinul nr. 4022/2008 atribuie Ministerului Educației Naționale competențe privind conceperea și tehnoredactarea modelelor de referință ale formularelor actelor de studii, în baza consultării cu instituțiile de învățământ superior și cu alte instituții prevăzute de legislația în vigoare, precum și competențe cu privire la desemnarea unității de specialitate pentru tipizarea și difuzarea formularelor actelor de studii astfel concepute.
Or, adeverințele prin care s-a recunoscut calitatea de licențiat nu au fost anulate, bucurându-se de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ, nefăcând obiectul litigiului existența sau valabilitatea autorizării/acreditării programelor de studii derulate de U. S. Haret.
Cât timp, în situația de conflict apărută între U. S. Haret și M.E.N. în legătură cu certificarea prin diplomă a unor studii la forme de învățământ neautorizate, desfășurate în centre tehnologice neautorizate care nu îndeplineau standardele de calitate impuse de prevederile legale în vigoare, respectiv la specializări pentru care nu exista autorizare provizorie sau acreditare, nu s-a pronunțat în mod irevocabil, o instanță de judecată care să stabilească în sensul invocat de chematul în garanție M.E.N., refuzul acestui minister de a aviza tipărirea diplomelor de licență în numărul solicitat este nejustificat.
Problema legalității acreditării/autorizării unor forme de învățământ ce funcționează în cadrul Universității S. Haret nu poate fi tranșată într-o procedură formală de eliberare a unor formulare tipizate, ci, după cum s-a învederat, fie în cadrul unui litigiu purtat direct între M.E.N. și universitate, fie într-o acțiune în anulare a diplomei de licență eliberată, ce reprezintă o procedură ulterioară, în ambele situații numai instanța putând hotărî asupra legalității.
Se constată din probele existente la dosarul cauzei că reclamanții au urmat cursurile organizate de pârâtă și că sunt licențiați în drept, motiv pentru care sunt îndreptățiți să li se elibereze și diplomele de licență și suplimentele de diplomă.
In ceea ce privește capătul de cerere din cererea de chemare în garanție a M.E.N. de către pârâtă, având ca obiect obligația acestuia la a aproba tipărirea formularelor tipizate, diploma de licență și suplimentul de diplomă, instanța reține că este întemeiat în condițiile în care eliberarea de către pârâta U. „S. Haret” a diplomelor de licență este condiționată de aprobarea tipăririi formularelor tipizate a acestor acte de către M. Educației Naționale, în calitate de autoritate competentă și chemat în garanție.
Față de cele expuse mai sus, urmează a se admite cererea principală, și a obliga pârâta U. „S. Haret” să elibereze reclamanților diplomele de licență și suplimentele de diplomă, urmare a susținerii examenului de licență.
Urmează a se admite cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale, și a obliga chematul în garanție M. Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor tipizate, constând în diplomele de licență și suplimentele la diplomă, pentru reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea principală formulată de reclamanții B. (N.) F., B. C., B. (D.) F., C. (D.) I., C. (D.) A., D. F., D. (I.) A., D. (P.) V., G. (P.) A., G. (P. GHIOLMEZ) A., I. (M.) M., I. (D.) Ș. C., L. G., M. (A.) A., P. (L.) E., S. L. O., T. C., TRICHINEȚ N., V. I. P. toți cu domiciliul procesual ales la C. de avocat S. I. din București, .. 5, ., ., sector 2 în contradictoriu cu pârâta U. S.-HARET BUCURESTI, cu sediul în București, sector 3, .. 13 și chematul în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE (MECTS) PRIN MINISTRU, cu sediul în București, sector 1, .. 28-30.
Obligă pârâta U. „S. Haret” să elibereze reclamanților diplomele de licență și suplimentele de diplomă, urmare a susținerii examenului de licență.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă.
Obligă chematul în garanție M. Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor tipizate, constând în diplomele de licență și suplimentele la diplomă, pentru reclamanți.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare ce se depune la Tribunalul Tulcea.
Pronunțată în ședința publică din data de 03 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER
R. A. V. M. D.
Red.jud.RAV/13.12.2013.
Tehnored.gref.MD/16.12.2013
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Alte cereri. Sentința nr. 1377/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
