Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1455/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1455/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 22-02-2013 în dosarul nr. 7303/88/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă Nr. 1455/2013
Ședința publică de la 22 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: R. A. V.
Grefier: M. D.
S-a luat în examinare cauza în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ privind pe reclamanta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea și pe pârâtele C. DE C. A ROMANIEI cu sediul în București, .. 22-24 și C. DE C. A JUDEȚULUI TULCEA cu sediul în Tulcea, .. 120, jud. Tulcea.
Susținerile părților prezente pe fond au avut loc în ședința publică din 15 februarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel C. sub nr._ reclamanta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ, în contradictoriu cu pârâtele C. DE C. A ROMANIEI, C. DE C. A JUDEȚULUI TULCEA, a formulat contestație împotriva Încheierii nr. 96/23.08.2012 a Curții de C. a României Departamentul V, solicitând anularea hotărârii formulată de C. de C. a României prin încheierea 96/23.08.2012 referitoare la măsura stabilită la punctul a) din Decizia nr. 26/19.06.2012 a Camerei de C. Tulcea privind respingerea contestației A.J.P.I.S. Tulcea aferentă acestui punct, modificarea parțială a Deciziei nr. 26/19.06.2012 a Camerei de C. Tulcea, prin anularea măsurii dispuse la punctul a) din decizia sus-amintită corespunzătoare abaterii de la punctul nr. 1 din partea de constatare a deciziei, și suspendarea executării măsurii de la punctul a) din Decizia nr. 26/19.06.2012 a Camerei de C. Tulcea, în temeiul art. 15 alin. 1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În motivare, reclamanta a arătat că urmare misiunii de audit al performanței modului de fundamentare și acordare a unor categorii de prestații în anul 2011 a Camerei de C. Tulcea, la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Tulcea, a fost încheiat procesul - verbal de constatare din data de 31.05.2012 înregistrat la A.J.P.I.S. Tulcea sub nr. 1992/31.05.2012 (înaintat prin adresa nr. 1995/31.05.2012)
S-a mai arătat că procesul-verbal de constatare sus-amintit a fost contestat de către A.J.P.I.S. Tulcea prin contestația nr. 2136/14.06.2012.
Ulterior, se precizează, contestația 2136/14.06.2012 a fost respinsă, fiind emisă decizia nr. 26/19.06.2012 care constată la punctul 1, pe baza procesului-verbal de constatare nr. 1992/31.05.2012 și a raportului de audit al performanței, că: „A.J.P.I.S. Tulcea ( A.J.P.S. Tulcea) nu a stabilit legalitatea plăților efectuate în lunile ianuarie și februarie 2011, reprezentând venit minim garantat, și nu a urmărit recuperarea sumei estimate de 65.212 lei, reprezentând valoarea venitului minim garantat acordată în lunile ianuarie și februarie 2011 unui număr de 374 de persoane care nu îndeplineau condițiile legale pentru a fi beneficiari ai acestei categorii de prestații sociale, la care se adaugă contribuția de asigurări sociale de sănătate calculată în cotă de 5,5%, în sumă estimată de 3587 lei, valoarea totală estimată fiind de 68.799 lei" și că, la verificarea legalității acordării venitului minim garantat în anul 2011 a unui număr de nouă comune, a fost suspendată în lunile februarie și martie 2011 plata unui număr de 374 dosare de ajutoare sociale reprezentând venit minim garantat, deoarece nu mai îndeplineau noile condiții prevăzute de Legea nr. 276/2010 și H.G. 50/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 416/2001, fără a se face nicio precizare din care să rezulte dacă în lunile ianuarie și februarie 2011 îndeplineau noile condiții de acordare și dacă, pentru cei care nu se încadrau în aceste condiții, au fost luate măsuri de recuperare a sumelor acordate necuvenit."
Astfel, se precizează, prin măsura de la punctul a) din decizia nr. 26/19.06.2012 s-a dispus ca „ ordonatorul de credite al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Tulcea să procedeze la verificarea, prin compartimentul de inspecție socială și în funcție de numărul de personal existent, a legalității acordării drepturilor reprezentând venitul minim garantat, la unitățile administrativ-teritoriale din județul Tulcea, pentru perioada ianuarie-martie 2011, perioadă în care a fost înregistrat un număr mare de încetări și suspendări a acestui tip de ajutor social" și ca: „Ordonatorul de credite al A.J.P.I.S. Tulcea să procedeze la stabilirea, potrivit prevederilor legale, a întinderii prejudiciului (pierderea efectiv suferită precum și beneficiul nerealizat) creat prin plata nelegală a venitului minim garantat unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale de acordare a acestei prestații sociale, și să dispună măsurile legale de recuperare, precum și recuperarea efectivă a prejudiciului, în condițiile legii”.
Se mai susține că A.J.P.I.S. Tulcea a respectat întru totul prevederile legale pentru efectuarea plăților în lunile ianuarie și februarie, cu îndeplinirea corectă a competențelor conferite de lege.
Menționează reclamanta că Decizia nr. 26/19.06.2012 a Camerei de C. Tulcea a fost contestată de A.J.P.I.S. Tulcea prin contestația nr. 2357/03.07.2012, care a fost respinsă în totalitate prin încheierea nr. 96/23.08.2012 a Curții de C. a României, cu menținerea abaterii de la punctul 1 din partea de constatare a deciziei menționate mai sus și a măsurii dispuse Ia punctul a) din dispozitivul aceleiași decizie.
Învederează reclamanta faptul că, articolul 201 din Legea 416/2001 pe care atât echipa de audit a Camerei de C. Tulcea cât și Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C. a României îl invocă drept articol din legea specială pe care A.J.P.S Tulcea l-a încălcat la punctul susmenționat, nu este incident în cauză.
Astfel, se arată, acele cazuri în care cauza de sistare s-a datorat neîndeplinirii de către beneficiari a noilor condiții introduse prin H.G. 50/2011 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii 416/2001, se circumscriu de fapt articolului 57 din actul normativ susmenționat. Încadrarea în noile condiții a beneficiarilor de ajutor social aflați deja în plată la 31.12.2010, nu se supune prevederilor ordinare ale articolului 201 din Legea 416/2001 ci prevederilor articolului 57 din Nomele Metodologice de aplicare a legii, întrucât, în mod inerent, astfel de situații fac obiectul dispozițiilor speciale tranzitorii pentru care, și în cazul actului normativ invocat, legiuitorul a stabilit o procedură specială.
Se mai susține că la art. 57 din Normele metodologice de aplicare a Legii 416/2001, legiuitorul dispune în mod expres și neechivoc depunerea unei noi cereri atât în cazul persoanelor care au depus cerere în luna ianuarie cât și pentru cele care se aflau în plată la 31.12.2010.
Mai precizează reclamanta că dispozițiile legale nu prevăd o simplă declarație nouă care să implice modificarea dreptului la ajutor social și o reevaluare a lunilor anterioare, respectiv ianuarie si februarie, ci o nouă cerere de acordare a venitului minim garantat și o nouă dispoziție de stabilire a dreptului, cu respectarea noilor condiții prevăzute de normele metodologice, începând cu luna următoare înregistrării acestei cereri.
Se arată că primăriile au respectat întocmai prevederile legale care reglementează situațiile tranzitorii.
Astfel, susține reclamanta, beneficiarii aflați în plată la 31 decembrie 2010 aveau dreptul stabilit pe baza unei dispoziții a primarului, care a rămas în vigoare până la emiterea unei noi dispoziții a primarului pe baza unei noi cereri depuse în termenul stabilit de art. 57 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 416/2001 aprobate prin H.G. 50/2011 și a analizei noilor condiții de acordare.
De asemenea, se arată, beneficiarii aflați în plată la 31 decembrie 2010 au avut la dispoziție un termen de maximum 30 de zile de la . noilor norme metodologice, respectiv de la data de 28 ianuarie 2011 pentru depunerea noii cereri, în conformitate cu prevederile art. 57 alin (2) din normele metodologice aprobate prin H.G. 50/2011.
Menționează reclamanta că unii beneficiari, în virtutea dreptului conferit de lege, au depus cererea în luna ianuarie, iar alții în luna februarie, bineînțeles cu respectarea termenului legal.
Se mai subliniază că interpretarea echipei de audit, consemnată în procesul-verbal de constatare, în decizia Camerei de C. Tulcea și a Curții de C. a României, privind aplicarea noilor condiții de la 01.01.2011, respectiv de la . Legea 276/2010 și reevaluarea drepturilor de la această dată, încalcă principiul fundamental al neretroactivității legii deoarece, noile condiții nu au fost prevăzute de Legea 276/2010 pentru a fi aplicabile de la 01.01.2011, ci de Normele Metodologice de aplicare a Legii 416/2001, care au intrat în vigoare abia la sfârșitul lunii ianuarie 2011, respectiv 28 ianuarie 2011.
Evidențiază reclamanta, de asemenea faptul că, dispozițiile tranzitorii aplicabile în cauză, au fost introduse tot prin H.G. 50/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 416/2001, astfel încât pe același principiu al neretroactivității se aplică doar pentru viitor.
Se mai arată că H.G. 50/2011 nu se referă doar la explicitarea prevederilor Legii 416/2001, respectiv ale Legii 276/2010, ci stabilește criterii noi.
Astfel, se menționează, în condițiile în care procedura stabilită de dispozițiile tranzitorii ale H.G. 50/2011 prevede depunerea unei noi cereri de acordare conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la noile norme metodologice ( potrivit art. 57 alin 2 și 4) și a unei noi dispoziții in baza acestei cereri (potrivit art. 57 alin 3 și 4), devin incidente prevederile art. 11 si 12 din Legea 416/2001 (cu toate modificările aduse prin Legea 276/2010) în care se arată că, urmare depunerii unei cereri de acordare a dreptului la ajutor social, primarul dispune în mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, iar stabilirea dreptului la ajutor social și a cuantumului acestuia se face prin dispoziție scrisă a primarului începând cu luna următoare înregistrării cererii.
În aceste condiții,, se arată, primarii au urmat întocmai procedura tranzitorie stabilită de lege, au primit cererile depuse în termenul legal (maximum 30 de zile de la . noilor norme metodologice) și le-au soluționat cu respectarea prevederilor legale evidențiate mai sus privind acordarea ajutorului social în baza unei noi cereri în vederea emiterii unei noi dispoziții.
Se mai susține că întrucât ancheta socială reflectă starea de fapt de la momentul realizării ei, iar dispoziția și data de la care este stabilit dreptul la ajutor social, conform prevederilor legale, sunt subsecvente anchetei sociale, nu se poate admite ca o anchetă socială efectuată în luna februarie să producă efecte pentru luna ianuarie (adică să stabilească o stare de fapt retroactiv) iar dreptul la ajutor în noul cuantum calculat în raport de noile condiții să se stabilească tot cu luna ianuarie
Referitor la obligațiile pe care A.J.P.I.S. Tulcea le are în calitate de ordonator terțiar de credite, se arată că, în toate situațiile A.J.P.S. Tulcea și-a îndeplinit obligația de a asigura legalitatea plăților cu respectarea competențele conferite de lege atât prin legea specială care reglementează acordarea venitului minim garantat cât și de legea de organizare și funcționare a agențiilor teritoriale.
Astfel, se susține că A.J.P.S. Tulcea ( A.J.P.I.S. TULCEA ), potrivit Legii 416/2001 are competența de a gestiona și prelucra doar informațiile care sunt înscrise în documentele ce stau la baza emiterii deciziei de plată a dreptului, respectiv cele stipulate de art. (5) și (6) din H.G. 50/2011 și anume: dispoziția primarului însoțită de copia cererii certificată de primar și copia fișei de calcul, care se transmit pe bază de borderou.
Precizează reclamanta că aceste informații înscrise în documentele transmise conform legii către A.J.P.S. Tulcea sunt certificate în privința realității, regularității și legalității, iar această certificare este făcută de primar, ca o cerință expresă a legii, care dacă ar fi ignorată așa cum recomandă echipa de audit, ar fi o cerință lipsită de conținut.
De asemenea, se mai arată că dispozițiile primarilor sunt verificate din punct de vedere al legalității de instituția prefectului.
Mai susține reclamanta că dispoziția primarului este act administrativ de autoritate iar toate documentele transmise conform circuitului legal sunt certificate în privința realității datelor pe care le conțin, astfel încât măsura de verificare a condițiilor de eligibilității a stabilirii dreptului de către AJ.P.S. Tulcea, echivalează cu ignorarea autorității unei instituții publice și o intervenție nepermisă peste atribuțiile primăriilor, cu depășirea competențelor conferite de lege.
De asemenea, se mai arată că nu in toate situațiile exemplificate în anexa 4 la procesul-verbal de constatare, motivul îl constituie neîndeplinirea condițiilor stabilite prin noilor reglementari ci exista mult mai multe motive care au condus la încetarea/suspendarea dreptului începând cu lunile februarie sau martie 2011, respectiv decesul, lipsă adeverință A.J.O.F.M., lipsă adeverință A.N.A.F., realizarea de venituri peste plafonul prevăzut in lege, mutarea in alta localitate a familiei etc.
În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Codului de procedură civilă, H.G. nr. 130/2010, Legea nr. 416/2001, H.G. nr. 50/2011 și Legea nr. 146/1997.
În dovedire, s-au atașat la dosar, în copie, o . înscrisuri.
Prin Sentința civilă nr. 492/CA/01.11.2012 a Curții de Apel C. s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.
La Tribunalul Tulcea cererea a fost înregistrată sub nr._ din 14.11.2012.
Pârâta C. de C. a României pentru C. de C. a Județului Tulcea a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării măsurilor dispuse la pct. a) din Decizia nr.26/19.06.2012 a Camerei de C. a Județului Tulcea, ca netemeinică și nelegală, iar pe fond a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de anulare a încheierii nr.96/23.08.2012 a Comisiei de soluționare a contestațiilor, a constatărilor prevăzute la pct. 1 precum și măsurilor dispuse la pct. a) din Deciziei nr.26/2012 emise de C. de C. Tulcea.
A arătat pârâta că în urma misiunii de audit al performanței modului de fundamentare și acordare a unor categorii de prestații sociale în anul 2011, efectuate la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Tulcea, au fost constatate unele abateri cu caracter financiar, care au fost consemnate în Raportul de audit nr. 1161 din 31 mai 2012.
S-a mai precizat că împotriva constatărilor din Raportul de audit, entitatea verificată a depus obiecțiuni, înregistrate la C. de C. Tulcea sub nr. 1262 din 14 iunie 2012, ce au fost examinate de către auditorii publici externi care au întocmit Nota nr. 1161/1286 din 18 iunie 2012, aceștia menținând poziția exprimată în raportul de audit.
A mai menționat pârâta că pentru înlăturarea consecințelor abaterilor constatate, directorul Camerei de C. Tulcea a emis Decizia nr. 26/ 2012, dispunându-se instituției verificate un număr de 4 măsuri, termenul de realizare a acestora fiind 30 noiembrie 2012.
Susține pârâta că AJPIS Tulcea nu a stabilit legalitatea plăților efectuate în lunile ianuarie și februarie 2011, reprezentând venit minim garantat, și nu a urmărit recuperarea sumei estimate de 65.212 lei, reprezentând valoarea venitului minim garantat acordată în lunile ianuarie și februarie 2011 unui număr de 374 de persoane care nu îndeplineau condițiile legale pentru a fi beneficiari ai acestei categorii de prestații sociale, la care se adaugă contribuția de asigurări sociale de sănătate calculată în cotă de 5,5%, în sumă estimată de 3.587 lei, valoarea totală estimată fiind de 68.799 lei.
Se mai arată că din verificarea legalității acordării venitului minim garantat în anul 2011, s-a constatat că, la un număr de nouă comune, a fost suspendată în lunile februarie și martie 2011, plata unui număr de 374 dosare de ajutoare sociale reprezentând venit minim garantat, deoarece acestea nu îndeplineau noile condiții prevăzute de Legea nr. 276/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și ale HG 50/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
S-a mai precizat că la suspendarea plății acestor ajutoare sociale nu s-a făcut nicio precizare din care să rezulte dacă, în lunile ianuarie și februarie 2011, cei 374 de beneficiari de venit minim garantat îndeplineau condițiile prevăzute de actele normative menționate mai sus și dacă, pentru cei care nu se încadrau în aceste condiții, au fost luate măsuri de recuperare a sumelor acordate necuvenit.
Menționează pârâta că susținerile reclamantei potrivit cărora articolul 201 din Legea416/2001 "nu este incident în cauză" este neîntemeiată, deoarece acest articol este aplicabil în toate situațiile în care beneficiarii de ajutoare sociale au încasat sume necuvenite, legiuitorul nefăcând nicio mențiune cum că prevederea s-ar aplica numai în anumite situații.
De asemenea, se precizează că în OUG nr. 116/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, cu modificările și completările ulterioare, la Cap. III, art. 17 alin (1) și (3), sunt prevăzute foarte clar atribuțiile Agențiilor teritoriale respectiv: „Agențiile teritoriale au, în principal, următoarele atribuții:
a) aplică legislația privind acordarea și plata prestațiilor sociale;
b) informează și îndrumă persoanele juridice și fizice cărora le revin drepturi și obligații ce decurg din reglementările privind prestațiile sociale;
c) gestionează informațiile în vederea efectuării plăților prestațiilor sociale;
h) actualizează baza de date cu privire la beneficiari și prestațiile sociale
acordate;
j) verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate privind stabilirea drepturilor la prestații sociale;
k) stabilesc dreptul la prestații sociale și efectuează plata acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
I) recuperează drepturile încasate necuvenit de beneficiari, în condițiile legii;
p) exercită funcția de ordonatori terțiari de credite;
t) asigură comunicarea permanentă cu autoritățile, instituțiile și alte persoane juridice cu responsabilități în domeniul social și în special cu autoritățile publice locale și județene;
Susține pârâta că prin OUG nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, care a intrat în vigoare de la data de 01.01.2012, sunt reglementate la Cap. III, art. 16, alin. (1), aceleași atribuții pentru Agențiile teritoriale.
De asemenea se mai susține că modelul cererii stabilit prin anexa nr. 1 la Normele metodologice sus menționate, cuprinde înscrierea tuturor elementelor prin care se poate stabili eligibilitatea solicitanților de ajutor social, în conformitate cu criteriile prevăzute în actul normativ, iar plățile pentru luna ianuarie 2011 au fost efectuate în luna februarie 2011, așadar a existat posibilitatea verificării încadrării în criteriile înscrise în Anexa nr. 4 la aceste norme.
Se mai arată că echipa de audit public extern nu a contestat aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 57 din Normele aprobate prin H.G. 50/2011, însă a reținut în mod corect faptul că, în același timp, erau aplicabile și prevederile Legii nr. 276/2010pentru modificarea si completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, de la 1 ianuarie 2011, contrar existând riscul de a exista concomitent două categorii de beneficiari ai acestei categorii de prestații, respectiv o categorie (privilegiată) pentru care s-ar aplica vechile condiții de acordare, și o categorie (defavorizată) pentru care ar fi aplicabile noile condiții. Ori, se arată aceasta ar conduce la încălcarea unui principiu fundamental constituțional cel al egalității în drepturi.
Apreciază pârâta că în cauză cererea reclamantei este nefondată întrucât abaterile au fost constatate ca urmare a nerespectării prevederilor Cap. III, art. 17 alin (1) și (3) din OUG nr.116/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 20Al, alin. (1) și (3) și art.21 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și ale art. 14, alin (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, având drept consecință majorarea nelegală a cheltuielilor înregistrate la categoria de prestații sociale venit minim garantat cu suma estimată de 68.799 lei, utilizarea neeconomicoasă a fondurilor alocate din bugetul de stat pentru prestații sociale, creșterea deficitului bugetului de stat pe anul 2011 cu suma estimată de 68.799 lei, precum și prejudicierea instituției auditate cu aceeași sumă.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Urmare a misiunii de audit al performanței asupra modului de fundamentare și acordare a unor categorii de prestații sociale în anul 2011 efectuat de C. de C. a județului Tulcea la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Tulcea a fost emisă decizia nr. 26/2012 prin care, la pct. a s-a decis ca ordonatorul de credite al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Tulcea să procedeze la verificarea, prin compartimentul de inspecție socială și în funcție de numărul de personal existent, a legalității acordării drepturilor reprezentând venit minim garantat, la unitățile administrativ teritoriale din Județul Tulcea, pentru perioada ianuarie – martie 2011, perioadă în care a fost înregistrat un număr mare de încetări și suspendări a acestui tip de ajutor social.
S-a mai dispus ca ordonatorul de credite al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Tulcea să procedeze la stabilirea, potrivit prevederilor legale, a întinderii prejudiciului (pierderea efectiv suferită, precum și beneficiul nerealizat), creat prin plata nelegală a venitului minim garantat unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale de acordare a acestei prestații sociale, dispunerea măsurilor legale de recuperare, precum și recuperarea efectivă a prejudiciului, în condițiile legii.
Prin încheierea nr. 96 din 23.08.2012 a Curții de C. a României fost respinsă contestația formulată de către directorul executiv și ordonatorul terțiar de credite al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Tulcea împotriva deciziei nr. 26/19.06.2012 a Camerei de C. a județului Tulcea.
Se cuvine a fi observat faptul că prin procesul-verbal de constatare, anexă la Raportul de audit al performanței s-a consemnat că în lunile ianuarie și februarie 2011 entitatea auditată a efectuat plăți reprezentând venit minim garantat, unui număr de 374 de persoane care nu îndeplineau condițiile legale pentru a beneficia de acest drept. Au fost estimate astfel plăți nelegale în sumă totală de 68.799 lei, din care drepturi acordate în sumă de 65.212 lei la care se adaugă contribuția de asigurări sociale de sănătate calculată în cotă de 5,5% în sumă estimată de 3.587 lei.
Auditorii publici externi au selectat un număr de 9 comune pentru care au analizat legalitatea acordării venitului minim garantat, constatându-se că în lunile februarie și martie 2011 aceste unități administrativ teritoriale au suspendat un număr de 374 de ajutoare sociale, reprezentând venit minim garantat, deoarece solicitanții nu mai îndeplineau noile condiții prevăzute de Legea nr. 276/2010.
S-a constatat că la suspendarea plății acestor ajutoare sociale nu s-a făcut nici o referire din care să rezulte dacă și în lunile ianuarie și februarie cele 374 de persoane îndeplineau condițiile prevăzute de actele normative pentru a beneficia de venit minim garantat și dacă pentru cei care se încadrau în noile condiții impuse au fost luate măsuri de recuperare a sumelor acordate necuvenit.
În aceste coordonate, decizia Camerei de C. Tulcea de a se proceda la verificarea prin compartimentul de inspecție socială și funcție de numărul de personal existent, din cadrul unității reclamante, a legalității acordării drepturilor reprezentând venit minim garantat la unitățile administrativ teritoriale din județul Tulcea pentru perioada ianuarie – martie 2011, și de a se proceda la stabilirea, potrivit prevederilor legale a întinderii prejudiciului creat prin plata nelegală a venitului minim garantat unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale de acordare a acestei prestații sociale, dispunerea măsurilor legale de recuperare, apar ca fiind judicioasă, fiind vorba despre verificări și eventual de stabilirea întinderii prejudiciului în situația în care se va constata că un astfel de prejudiciu există.
Susținerile reclamantei potrivit cărora dispozițiile art. 201 din Legea nr. 416/2001 nu sunt incidente în cauză nu pot fi primite de maniera în care au fost făcute, în condițiile în care mai sus amintitele dispoziții prevăd la alin. 1 că în cazul în care se constată că dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componența familiei sau veniturile realizate ori pe parcursul acordării au intervenit modificări ale acestora, primarul emite dispoziție de suspendarea a dreptului pe care o transmite directorului agenției teritoriale în vederea emiterii deciziei de suspendare a plății ajutorului social și verifică cauzele care au generat această situație.
Nici susținerea potrivit căreia a fost încălcat principiul fundamental al neretroactivității legii nu este întemeiat, în condițiile în care a fost prevăzută procedura de întocmire a unei noi cereri potrivit modelului din anexa nr. 1 la normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat aprobate prin H.G. nr. 50/2011. Modelul acestei cereri, stabilit prin anexa nr. 1 cuprinde înscrierea elementelor prin care se poate stabili eligibilitatea solicitanților de ajutor social, potrivit criteriilor prevăzute în actul normativ, iar plățile aferente lunii ianuarie 2011 au fost făcute în luna februarie 2011, existând posibilitatea verificării încadrării în criteriile înscrise în anexa nr. 4 la aceste norme, în condițiile în care normele metodologice au intrat în vigoare la data de 28.01.2011.
În raport de toate acest considerente, urmează ca instanța să respingă cererea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea privind pe reclamanta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea și pe pârâtele C. DE C. A ROMANIEI, cu sediul în București, .. 22-24 și C. DE C. A JUDEȚULUI TULCEA, cu sediul în Tulcea, .. 120, jud. Tulcea, ca nefondată
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22 februarie 2013.
P R E Ș E D I N T E, GREFIER,
R. Acadiu V. M. D.
Redactat jud. R.A.V./11.03.2013
Tehnoredactat gref. G.R./04.04.2013/5 ex.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 3394/2013. Tribunalul TULCEA | Anulare act administrativ. Sentința nr. 4211/2013. Tribunalul... → |
|---|
