Anulare act administrativ. Jurisprudență Acte ale autorităţilor publice
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă civilă nr. **** din data de 25.11.2015
Dosar nr. …..
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă Nr. …..
Ședința publică de la 14 Octombrie 2015
Tribunalul constituit din:
****
****
Pe rol soluționarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta ….. și pe pârâtele ….., având ca obiect anulare act administrativ …..
La apelul nominal făcut în ședința publică reclamanta, reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale, aflate la dosarul cauzei, lipsă fiind pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prin serviciul registratură s-a depus la data de pârâta ….. documentația solicitată, iar la data de …. s-a depus de către pârâta ….. precizări, după care,
Reclamanta, prin avocat, solicită amânarea cauzei față de faptul că pârâta …… nu a depus documentația solicitată.
Tribunalul respinge solicitarea reclamantei, având în vedere faptul că pârâta a depus ceea ce se afla în evidența sa și acordă cuvântul asupra cererii de repunere în termen.
Reclamanta, prin avocat, având cuvântul asupra cererii de repunere în termen, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, însă față de capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la emiterea unei hotărâri pentru acordarea despăgubirilor pentru bunurile solicitate de la autorul său, solicită încuviințarea probei cu martori sau a unei declarații notariale din partea martorului respectiv.
Tribunalul în temeiul art. 258 cod de procedură civilă încuviințează pentru părți, proba cu înscrisuri și respinge celelalte probe solicitate apreciind că acestea exced cadrului prezentei cauze.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea contestației formulate împotriva deciziei nr…… și a si hot.nr……, precum și admiterea cererii de repunere în termen, învederând faptul că din dosarul cauzei reiese că solicitantul ….. a formulat cerere de despăgubire prin mandatar …., ambii decedând ulterior formulării acestei cereri. De asemenea artă că în calitate de fiică a solicitantului a depus anterior emiterii deciziei, actele necesare continuării procedurii administrative, respectiv certificat de deces al tatălui său, certificatul său de naștere, declarație notarială cu privire la bunurile solicitate, dovada cetățeniei române a autorului său, însă cu toate acestea pârâta a respins cererea pe considerentul că dosarul administrativ este incomplet fără a preciza actele lipsă. A mai învederat că întrucât solicitantul inițial decedase, și-a desemnat un mandatar a cărei procură se află la dosarul cauzei, formulând prin acesta contestație împotriva hotărârii ….., solicitând ….. comunicarea tuturor actelor la adresa mandatarului său, însă aceasta nu a ținut cont de solicitarea sa, comunicând decizia la adresa mandatarului inițial, ….., care era decedat și nici nu mai avea vreo calitate în respectivul dosar. Totodată a arată că hotărârile pronunțate de ambele autorități în cauză nu sunt emise de pe numele persoanei îndreptățite respectiv ….., ci pe numele ……, care era decedat. Pentru aceste motive precum și pentru faptul că nu se face dovada comunicării deciziei la adresa mandatarului desemnat și nici pe numele acestuia, solicită constatarea faptului că nu au fost îndeplinite condiție legale privind comunicarea deciziei și se află în termenul legal de formulare a contestației, arătând că a luat cunoștință de această decizie cu ocazia unui alt dosar prin care s-a solicitat obligarea …… de emitere a deciziei, pe motiv că expirase termenul prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul decalară dezbaterile închise și renține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea formulată reclamanta ….. a chemat în judecată pe pârâtele …. și ……a solicitând:
1. Repunerea în termenul legal de contestare a Deciziei nr….. emisă de …..
2. Anularea deciziei nr….. emisă de ….
3. Admiterea contestației împotriva hotărârii nr……
4. Anularea hotărârii nr….. emisă de pârâta ….;
5. Obligarea pârâtelor la emiterea unei noi hotărâri pentru acordarea despăgubirilor pentru bunurile solicitate de autorul său …..
În motivare a arătat următoarele aspecte: cererea de despăgubire a fost făcută de …..prin mandatar …. iar pe parcursul soluționării aceștia au decedat. Ar fi fost depuse înscrisuri doveditoare privind decesul, calitatea de moștenitor și nu numai iar pârâta …. a emis Hotărârea nr…… pe numele lui ….. Aceasta nu a fost comunicată reclamantei sau mandatarului acesteia astfel încât nu a avut cunoștință de ea decât la data de ….. A apreciat că la dosar sunt toate documentele necesare pentru acordarea de despăgubiri și că, în situația în care ar fi existat lipsuri acestea trebuiau și puteau fi aduse la cunoștința reclamantei.
Pârâta a formulat întâmpinare (fila ….) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca tardiv formulată respectiv neîntemeiată.
Tribunalul a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probatoriu administrat Tribunalul reține următoarele:
Prin Hotărârea nr…… a Comisiei Județene pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul instituției Prefectului Județului …. s-a hotărât respingerea cererii nr…… și nu s-a propus acordarea compensațiilor bănești numitului ….. S-a indicat faptul că documentația este incompletă (fila ….).
Decesul solicitantului la …. fusese adus la cunoștință autorităților iar reclamanta a înștiințat la …. cu privire la adresa noului mandatar (fila …..). De asemenea, în contestația împotriva acestei hotărâri (fila …..) sunt indicate datele de contact. În cuprinsul contestației este invocată nemotivarea actului atacat.
Contestația a fost soluționată prin Decizia nr…… iar adresa de comunicare a fost cea a vechiului mandatat (fila ….) - str. …. (…. - mandat fila ….) iar nu la str…… - mandat fila ….).
Reclamanta a formulat acțiune pentru soluționarea contestației, fiind format dosar nr……. în cadrul Tribunalului ….., și, verificând încheierile din dosar se constată că abia la data de …… a fost depusă la dosar decizia nr……..
Coroborând cele arătate anterior rezultă că, inițial, comunicarea deciziei …. a fost viciată iar reclamanta a aflat de aceasta la ….. astfel încât cererea de repunere în termen este lipsită de obiect (acțiunea a fost formulată la …. în condițiile unei comunicări la ….) iar cererea de anulare este în termen, excepția tardivității fiind neîntemeiată
În privința actelor contestate tribunalul are in vedere dispozitiile art.1 din legea 554/2004, potrivit carora "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată";.
În principiu, motivarea actului administrativ, respectiv justificarea concretă a rațiunilor de fapt și de drept care au stat la baza emiterii acestuia, reprezintă o garanție a respectării legii și a ocrotirii drepturilor individuale, o formă de protejare a individului împotriva arbitrariului puterii publice. Absența motivării actului conduce la o imposibilitate vădită a oricărui organ cu atribuții jurisdicționale de a-i verifica legalitatea și temeinicia. Practic, în absența motivării explicite, posibilitatea atacării actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură.
Desigur motivare trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său, fiind imposibilă suplimentarea sa ulterioară.
Privitor la necesitatea motivării în fapt și în drept, într-o măsură suficientă și de natură a permite mai apoi exercitarea controlului judiciar, s-a pronunțat și ÎCCJ prin Decizia nr. 1580 din 11 aprilie 2008, arătându-se că puterea discreționară conferită unei autorități nu poate fi privită, într-un stat de drept, ca o putere absolută și fără limite. Exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de lege, constituie exces de putere, în contextul în care Constituția României prevede în art. 31 alin. 2 obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățeanului asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Prin urmare, în opinia ICCJ, orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale trebuie motivată inclusiv din perspectiva posibilității persoanei și a societății de a aprecia asupra legalității măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrariu, fiindcă a accepta teza potrivit căreia autoritatea nu trebuie să-și motiveze deciziile echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației și a statului de drept bazat pe principiul legalității.
Inclusiv în jurisprudența comunitară s-a reținut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte de o manieră clară și neechivocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și, de asemenea, să permită curților să efectueze revizuirea actului (cauza C - 367/95). Insuficiența motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare (cauza C - 41/69, C - 509/93).
În mod concret în cuprinsul hotărârii nr….. nu este indicat motivul în fapt și cel în drept iar decizia de soluționare a contestației nu poate suplini lipsa motivării inițiale (chiar dacă și motivarea acesteia este infimă, doar în sensul lipsei documentelor de recolonizare) întrucât abia după soluționarea în procedura administrativă reclamanta a aflat că poate lipsa documentelor de recolonizarea ar fi reprezentant motivul respingerii
Așadar, în speță au fost încălcate, pe lângă prevederile art. 31 din Constituție, art. 207 alineat 2 din OUG 34/2006 și prevederile art. 41 alineat 2 lit c) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ce consacră dreptul la bună administrare: "Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și acest drept include în principal: ... c) obligația administrației de a-și motiva deciziile".
În vederea recunoașterii dreptului pretins, în acord cu disp. art. 1 din Legea 554/2004, va anula decizia nr…… și Hotărârea nr……si ca o consecința fireasca a anularii actelor administrative dar și pentru a respecta dreptul de apreciere al autorității va obliga pe pârâta ……la emiterea unei noi hotărâri
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca lipsită de obiect cererea de repunere în termen.
Respinge excepția tardivității ca neîntemeiată.
Admite în parte acțiunea privind pe reclamanta ….. și pe pârâtele …...
Anulează decizia nr…… și Hotărârea nr…….
Obligă pe pârâta …… la emiterea unei noi hotărâri .
Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul București Secția a II-a.
Pronunțată în ședință publica azi, 14.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
**** *****
Red. Jud. P.G.5 ex.
Prin decizia civilă nr. ….. pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a fost respins recursul declarat împotriva sentinței civile nr. ……. pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.
| ← Litigiu privind funcţionarii publici. Jurisprudență Acte ale... | Contencios administrativ. calitatea procesuală activă a unui... → |
|---|
