Contencios administrativ anulare hotărâre emisă de consiliul de administraţie al unei unităţi de învăţământ

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ

Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 2711 din data de 02.12.2016

CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Anulare hotărâre emisă de Consiliul de administrație al unei unități de învățământ

- art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004

- art. 33 Cod de procedură civilă

- art. 82 lit. a) - e) din Metodologia privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar aprobată prin ordinul M.E.N. nr. 5561/2011

- Ordinul M.E.N. nr. 4895/2014

Cu titlu prealabil, Curtea a reținut că în ce privește soluțiile primei instanțe asupra excepțiilor de prematuritate, inadmisibilitatea capetelor de cerere privind anularea Deciziei nr. 255/04.02.2015 și a Deciziei nr. 301/11.02.2014 emise de pârâtă, excepția inadmisibilității capătului de cerere formulat în subsidiar pentru anularea testului de predare în limba maghiară din data de 02.12.2014, invocată de pârâtă, excepția inadmisibilității capătului de cerere privind obligarea pârâtului la întregirea normei didactice a reclamantei, precum și soluția dată cererii reconvenționale nu au fost recurate de către părți, astfel că acestea au intrat în puterea lucrului judecat, în temeiul art. 430 alin. 2 Cod de procedură civilă, și nu pot face obiectul analizei instanței de recurs, aceasta fiind obligată a se pronunța în limitele investirii, nefiind identificate motive de casare de ordine publică.

Referitor la motivele de recurs vizând interpretarea și aplicarea greșită a legii de către prima instanță, încadrate la art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, referitor la nelegalitatea Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 99/09.12.2014, Curtea a arepciat motivele de recurs ca fiind neîntemeiate.

Astfel, în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că față de dispoziția cuprinsă în actul administrativ contestat și rezultatele obținute de către reclamantă la testarea competențelor sale, aceasta nu justifică un interes personal în anularea parțială a Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 99/09.12.2014.

Prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 99/09.12.2014 s-a procedat la validarea rezultatelor la proba orală în limba de predare maghiară în profilul postului la nivelul unității de învățământ susținută, printre alții, și de recurenta reclamantă și profesorul ... . Potrivit catalogului de notare, atât recurenta, cât și profesorul ... au primit rezultatul "admis";, recurenta având cel mai mare punctaj.

Potrivit dispozițiilor art. 1 coroborat cu art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, un act administrativ poate fi anulat numai dacă încalcă dispozițiile normative sau administrative cu valoare juridică superioară și, în același timp, produce reclamantului o vătămare într-un drept sau interes legitim privat, definit la art. 2 alin. 1 lit. p), ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat.

Chiar dacă art. 8 alin. 11 din Legea nr. 554/2004, conferă persoanelor fizice sau juridice posibilitatea de a formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public, acesta poate justifica formularea acțiunii numai în mod subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Curtea a reținut că a stabili, pe bază de probe, dacă există o vătămare a recurentei reclamante este o problemă ce ține de fondul litigiului de contencios administrativ.

Ori Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 99/09.12.2014 nu i-a produs reclamantei nici o vătămare, din contră, în baza acestei hotărâri, începând cu data de 23.01.2015, reclamanta a devenit titulară pe catedra de Informatică - Tehnologia Informației, cu limba de predare română - maghiară, nivelul de învățământ liceal, de la liceul pârât, potrivit Deciziei nr. 23/23.01.2015 emisă de Inspectoratul Școlar al Județului ... . Anterior acestei hotărâri, reclamanta nu avea recunoscută limba maternă ca limbă de predare, după cum rezultă din Deciziile 376/30.08.2001, nr. 2437/28.12.2012 emise de Inspectoratul Școlar al Județului ... . Actualizarea deciziei de numire s-a făcut, potrivit adresei IȘJ ... nr. 841/23.02.2015, ca urmare a faptului că reclamanta a promovat proba orală de cunoaștere a limbii maghiare, fiind apreciate ca insuficiente celelalte certificate deținute de reclamantă.

În plus, contrar celor afirmate de către recurenta reclamantă, această hotărâre nu a fost determinantă la adoptarea Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 13/04.02.2015 în ceea ce privește restrângerea totală de activitate a reclamantei, întrucât lipsa evaluării reclamantei a fost justificată prin aceea că aceasta nu a depus dosarul profesional în vederea evaluării obiective.

Având în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 33 Cod procedură civilă, recurenta reclamantă nu a probat un interes determinat, legitim, personal, născut și actual în promovarea unei acțiuni în anularea Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 99/09.12.2014, ce reprezintă punctul de plecare în recunoașterea dreptului acesteia de a predare în limba maghiară, Curtea a apreciat că aceasta recurentă nu are interes să anuleze acest act administrativ, astfel că motivele de recurs vizând acest act au fost respinse. Față de concluzia expusă, nu s-a mai impus analizarea legalității Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 99/09.12.2014 sub aspectele invocate de către recurentă.

Motivele de recurs sunt însă întemeiate în ceea ce privește legalitatea Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 13/04.02.2015 emisă de pârât.

Potrivit acestei hotărâri, în temeiul Ordinului MEN nr. 4619/2014, au fost validate punctajele obținute în urma evaluării obiective a dosarelor pentru soluționarea restrângerilor parțiale sau întregi la nivelul unității în baza Metodologiei privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2015 - 2016. În baza rezultatelor obținute la evaluarea obiectivă s-au aprobat completări de catedră sau întregiri de normă la nivelul unității, inclusiv pentru catedra la care funcționa recurenta reclamantă - Tehnologia Informației și comunicațiilor, precum și restrângeri de activitate, în privința reclamantei hotărându-se restrângerea totală de activitate.

Anterior, prin Hotărârea CA nr. 10/28.01.2015 s-a stabilit că desemnarea persoanei care intră în restrângere de activitate se va face prin evaluare obiectivă, în conformitate cu anexa 2 din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar anexă a O.M.E.N. nr. 4895/2014 și că cele două persoane aflate în situație vor depune dosare cu documente la secretariatul unității de învățământ până la data de 17.02.2015, ora 9.00, după cum rezultă din adresa pârâtului nr. 344/13.02.2015, emisă ca urmare a petițiilor recurentei, răspuns dat în completarea adresei nr. 204/29.01.2015. În data de 30.01.2015, pârâtul afișează la avizierul școlii un calendar pentru solicitarea completării normei didactice la nivelul unității pentru anul școlar 2015 - 2016.

De asemenea, potrivit adresei nr. 204/29.01.2015, i se comunică recurentei că, în urma ședinței Consiliului de Administrație din 28.01.2015, s-a stabilit că din numărul total de 833 de ore pe an, i se poate asigura recurentei un număr de 416 ore din catedra pe care este titulară.

Din proiectul de încadrare an școlar 2015 - 2016, avizat în aceeași ședință, rezultă că norma ce poate fi asigurată în unitatea de învățământ este de 1,36 norme la disciplina TIC, datorată scăderii numărului de clase, numărul total de ore fiind de 833.

Prin cererile adresate pârâtului la 26.01.2015 și 28.01.2015, recurenta reclamantă a solicitat întregirea normei la disciplina TIC de la 0,64 norme la 1,00 norme (576 ore), atât la clasele cu predare în limba română, cât și la clasele cu predare în limba maghiară.

Instanța de fond a reținut că recurenta reclamantă nu a depus dosarul profesional solicitat în vederea evaluării obiective pentru restrângerea de activitate.

Însă, prima instanță a interpretat și aplicat greșit normele de drept material, devenind incident motivul de casare prevăzut la art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, în ceea ce privește obligația legală a recurentei reclamante de a depune vreo cerere sau vreun dosar profesional în vederea restrângerii de activitate.

Astfel, în aplicarea metodologiei privind mobilitatea personalului didactic, pârâtul trebuia să aibă în vedere principiul continuității activității didactice de predare la aceleași clase sau grupe de elevi, consacrat la art. 20. În situația în care un post didactic/o catedră din unitatea de învățământ, după aplicarea principiului continuității activității didactice de predare la aceleași clase sau grupe de elevi, este solicitat de două sau mai multe cadre didactice titulare de aceeași specialitate, pentru departajare se aplică criteriile și punctajele pentru evaluarea personalului didactic prevăzute în anexa nr. 2. Dacă rezultatul evaluării obiective nu conduce la departajare, se aplică, în ordine, criteriile socioumanitare în baza documentelor justificative.

După departajare, potrivit art. 24 din același act normativ, în perioada de constituire a catedrelor și de încadrare a personalului didactic titular, consiliul de administrație al pârâtului avea obligația de a analiza posibilitatea de întregire a normei didactice de predare-învățare-evaluare pentru cadrele didactice titulare în două sau mai multe unități de învățământ ori pe două sau mai multe specializări într-o unitate de învățământ/specializare, conform specializării/specializărilor de pe diploma/diplomele de studii. În situația în care ar fi constatat posibilitatea de întregire a normei didactice, pârâtul avea obligația de a informa în scris cadrele didactice titulare cu privire la posibilitatea întregirii normei didactice, la cererea lor, cu acordul de principiu al consiliului de administrație.

Prin adresa nr. 204/29.01.2015, pârâtul a informat recurenta reclamantă că pentru întregirea normei didactice va respecta Metodologia de mobilitate. Însă, deși reclamanta formulase două cereri pentru întregirea normei didactice, pârâtul le-a ignorat în mod nelegal, motivarea invocată de acesta în sensul că reclamanta nu a respectat calendarul afișat neputând fi reținută, calendar ce viza cererile de completare a catedrei și restrângere de activitate.

Potrivit dispozițiilor legale, în situația în care două sau mai multe cadre didactice solicită întregirea pe aceeași catedră, cum s-a întâmplat în speță, departajarea trebuia să se realizeze în baza criteriilor și punctajelor din anexa nr. 2. În situația punctajelor egale, departajarea se realizează în baza criteriilor socioumanitare dovedite prin documente justificative. Dacă, după aplicarea acestor criterii se menține egalitatea, departajarea se realizează luându-se în considerare, în ordine, următoarele criterii: gradul didactic; nota/media obținută la examenul pentru obținerea gradului didactic; dovada acumulării în ultimii 5 ani de la data promovării examenului de definitivare în învățământ, a minimum 90 de credite profesionale transferabile, sau îndeplinirea uneia dintre condițiile prevăzute la art. 82 lit. a) - e) din Metodologia privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul nr. 5561/2011.

În consecință, nu avea nici o relevanță punctajul obținut de reclamantă la testul de evaluare a limbii materne, ci numai rezultatul "admis"; obținut.

În speță, așa cum susține și recurenta reclamantă, nu este aplicabil art. 25 din ordinul menționat, cu privire la completarea normei didactice, întrucât aceasta vizează situația în care s-a parcurs deja procedura de întregire a normei didactice, iar recurenta reclamantă ar fi rămas cu cel puțin jumătate de normă didactică de predare-învățare-evaluare. Ori această procedură nu a fost parcursă, decât prin Hotărârea CA nr. 13/04.02.2015, astfel că procedura de completare a normei ar fi fost ulterioară acestei hotărâri contestate. Procedura de completare a normei didactice se declanșează la cererea cadrului didactic, cerere pe care recurenta reclamantă nu a formulat-o către pârât.

De aemenea, nu este aplicabil nici art. 26 din ordin, ce reglementează restrângerea de activitate, ce presupune că două sau mai multe persoane se află în această situație, contrar celor reținute de prima instanță, și cu atât mai puțin art. 31 privind activitatea comisiei de mobilitate constituită la nivelul inspectoratului școlar.

În speță, dacă în urma aplicării principiului continuității și a departajării prevăzute de art. 21 alin. 3 și dacă în urma aplicării procedurii de întregire a normei didactice reglementată de art. 24, recurentei reclamante nu i se putea constitui cel puțin jumătate de normă, abia atunci intra în restrângere de activitate. Iar dacă restrângerea de activitate ar fi vizat două sau mai multe cadre didactice titulare la aceeași specialitate, departajarea trebuia efectuată potrivit art. 25 alin. 3 și, în subsidiar, prin evaluare obiectivă conform criteriilor prevăzute în anexa 2.

În consecință, față de starea de fapt reținută și de instanța de fond, Curtea a constatat că pârâtul nu a respectat procedura reglementată de art. 24 din ordinul privind mobilitatea personalului didactic, referitoare la întregirea normei didactice, prin solicitarea unor documente și condiții ce exced obligațiilor legale ale personalului didactic, cu atât mai mult cu cât și pârâtul deținea dosarul profesional al recurentei reclamante. Solicitarea pârâtului în sensul depunerii dosarului profesional de către aceasta este nelegală.

Pârtul a procedat nelegal la întregirea normei didactice pentru profesorul ... și la restrângerea totală de activitate pentru recurenta reclamantă, fără a aplica criteriile de departajare și punctajele din anexa nr. 2, ci un criteriu neprevăzut de lege, respectiv nedepunerea dosarului de către recurentă, la care se adaugă concluzia sa eronată în sensul că recurenta nu a depus cerere, astfel cum ar fi trebuit. Ori, recurenta depusese cerere pentru întregirea normei.

Din actul administrativ contestat și actele prealabile acestuia, depuse la dosar, rezultă că pârâtul nu a avut în vedere nici principiul continuității și a departajării prevăzute de art. 21 alin. 3 din metodologie.

Constatând că pârâtul a încălcat prevederile O.M.E.N. nr. 4895/2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2015 - 2016, instituind o procedură atipică, nelegală, se impune anularea actului administrativ astfel emis, respectiv a Hotărârii Consiliului de Administrație al pârâtului nr. 13/04.02.2015 în ceea ce privește restrângerea totală de activitate a reclamantei la specializarea tehnologia informației și a comunicațiilor.

Soluția primei instanțe pronunțată asupra cererii recurentei reclamante privind obligarea pârâtului la întregirea normei didactice nu a fost criticată de către aceasta, nefiind indicate motive de casare, astfel că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra acesteia, nefiind investită.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 498 Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul declarat, a casat în parte sentința nr. 387/CA/23.03.2016 pronunțată de Tribunalul ... și, rejudecând, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și a dispus anularea în parte, a Hotărârii Consiliului de Administrație al pârâtului nr. 13/04.02.2015 în ceea ce privește restrângerea totală de activitate a reclamantei la specializarea tehnologia informației și a comunicațiilor. Restul dispozițiilor sentinței s-au menținut.

Dosar nr. 660/83/2015**

Decizia nr. 2711/02.12.2016

Prin sentința nr. 387/CA/23.03.2016, Tribunalul ... a respins excepția de prematuritate dată de lipsa procedurii prealabile față de Hotărârea nr. 99/09.12.2014 emisă de pârâtă, excepție invocată de acesta.

A admis excepția inadmisibilității capetelor de cerere privind anularea Deciziei nr. 255/04.02.2015 și a Deciziei nr. 301/11.02.2014 emise de pârâtă, excepții invocate de pârâtă.

A respins excepția inadmisibilității capătului de cerere formulat în subsidiar pentru anularea testului de predare în limba maghiară din data de 02.12.2014, invocată de pârâtă.

A admis excepția inadmisibilității capătului de cerere privind obligarea pârâtului la întregirea normei didactice a reclamantei.

A respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamanta ... împotriva pârâtului Liceul ... .

A respins cererea reconvențională formulată de pârât împotriva reclamantei pentru plata daunelor morale.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanta este profesor la liceul ... începând cu 01.09.2001, prin Dispoziția nr. 376/30.07.2001 a Inspectoratului Școlar al Județului ... fiind desemnată titular pe catedra Informatică, fără ca în actul de numire a acestuia pe post să fie indicată în concret limba de predare.

Întrucât reclamanta și-a efectuat studiile de specialitate care îi dau dreptul să predea disciplina Tehnologia Informației și Comunicațiilor ( T.I.C.) în limba română, iar în dispoziția de numire a acesteia nu era indicată limba de predare, deși reclamanta a predat mai mulți ani disciplina T.I.C. la clase cu limba de predare în limba maghiară, începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011 aceasta se află în situația prevăzută de art.45 alin. 11 din această lege, astfel că trebuie să facă dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective.

Întrucât atât în anul școlar 2014- 2015, cât și în anul școlar 2015-2016, prin Proiectele de școlarizare aprobate de Consiliul de administrație al liceului, la nivelul instituției școlare, s-au redus clasele de elevi, cu consecința reducerii orelor de predare la catedra TIC, la această catedră fiind angajați doi profesori cu studii de specialitate în această materie, fără a avea absolvite studiile în limba maghiară, prin cererile adresate de către reclamantă conducerii liceului la data de 22.05.2014 sub nr. 1635, iar de către numita ... sub nr. 1645/26.05.2014, reiterate la data de 01.10.2014 sub nr. 3230, respectiv nr. 3246, cei doi profesori titulari au solicitat, în baza art. 45 alin. 11 din Legea nr. 1/2011 susținerea testului de limbă la limba maghiară, pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în legătură cu acest concurs, rezultă că, la data de 02.12.2015, în cadrul liceului, au susținut testul de limbă maghiară pentru disciplina T.I.C. doi profesori, respectiv reclamanta ... și profesorul ..., test care a constat în două probe, o probă scrisă și un interviu, urmare a căruia cu fost declarate admise ambele candidate.

Prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 99/09.12.2014 s-au validat rezultate la proba orală în limba de predare maghiară în profilul postului la nivelul unității de învățământ susținută de către: ..., ..., ..., ..., ..., ... și ... .

Reclamanta a criticat modalitatea de organizare a testului de limbă maghiară, prin răspunsurile nr. 48/09.01.2015 și nr. 255/04.02.2015 pârâtul a răspuns prin îndrumarea reclamantei la introducerea unei acțiuni în contencios administrativ pentru anularea hotărârii de consiliu de administrație considerată nelegală. De asemenea, reclamanta a formulat critici de nelegalitate a testării sale la limba maghiară și prin cereri adresate Inspectoratului Școlar Județean ..., soluționate de către acesta în sensul înlăturării criticilor de nelegalitate, fiind astfel îndeplinită procedura prealabilă a plângerii reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

După comunicarea Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 99/09.12.2014, prin cererea nr. 319/22.01.2015, reclamanta a solicitat Inspectoratului Școlar Județean ... eliberarea unei noi decizii de titularizare în care să se actualizeze în cuprinsul acesteia "limba de predare română și nivelul c2 în limba maghiară";, cerere care a fost soluționată favorabil acesteia, prin Decizia nr. 23/23.01.2015 în sensul că, începând cu data de 23.01.2015 ca urmare a promovării probei orale de cunoaștere a limbii maghiare ..., cadru didactic titular pe catedra Informatică/Tehnologia Informației devine titulară cu limba de predare română + maghiară.

Prin cererea nr. 149/26.01.2015 adresată pârâtului, reclamanta a solicitat întregirea normei sale didactice la disciplina TIC de la 0,64 norme cât avea la acea dată, la 1 normă atât la clase cu limba de predare în limba română cât și la clase cu limba de predare maghiară, cerere care nu a fost aprobată întrucât planul de școlarizare pe anul 2014 - 2015 a fost aprobat, iar cel pentru anul de școlarizare 2015-2016 era în procedura de adoptare.

Prin Adresa nr. 204/29.01.2015 emisă de pârâtă, în baza art. 20 alin.1 din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2015-2016 aprobată prin Ordinul nr. 4895/10.11.2014, coroborat cu art. 39 lit. d) din Legea nr. 53/2003, în urma avizării proiectului de încadrare pe anul școlar 2015-2016 la data de 28.01.2015 de către Consiliul de administrație, reclamantei i se aduce la cunoștință faptul că, din numărul total de 833 ore pe an acesteia i se pot asigura un număr de 416 ore din catedra pe care aceasta este titulară, solicitându-se totodată reclamantei ca, pentru întregirea normei didactice să respecte prevederile Metodologiei de mobilitate.

Întrucât până la data de 2 februarie 2015 stabilită în Calendarul pentru solicitarea completării normei didactice la nivelul unității pentru anul școlar 2015-2016 reclamanta nu a depus cerere la secretariatul unității în vederea solicitării completărilor de catedră la nivelul unității, respectiv restrângerilor totale de activitate, însoțite de documente justificative pentru stabilirea punctajului în vederea departajării obiective, o astfel de cerere fiind depusă doar de către profesorul titular ..., prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 13/04.02.2015, contestată, s-a aprobat întregirea normei didactice la disciplina TIC pentru profesorul ..., iar față de reclamanta ... s-a hotărât restrângerea totală de activitate.

Reclamanta a solicitat revocarea Hotărârii CA nr. 13/04.02.2015, această adresă având natura juridică a plângerii prealabile reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Cererea nr. 291/09.02.2015 a fost soluționată de pârât prin adresa nr. 301/11.02.2015, în sensul respingerii solicitărilor reclamantei.

Soluționând în conformitate cu art. 248 Cod de procedură civilă, excepțiile procesuale invocate în cauză de către pârât, instanța le-a apreciat ca neîntemeiate, respectiv excepția de prematuritate a cererii în considerarea neîndeplinirii de către reclamantă a procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 față de Hotărârea Consiliului de administrație nr. 99/09.12.2014 și față de Hotărârea nr. 13/04.02.2015, excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea testului de predare în limba maghiară din data de 02.12.2014.

Excepția inadmisibilității capetelor de cerere care vizează anularea Deciziei nr. 255/04.02.2015 și a Deciziei nr. 301/11.02.2015 a fost considerată întemeiată sub aspectul că aceste acte juridice au fost emise de pârât în soluționarea plângerii prealabile, soluții care au natura juridică de răspuns la plângerea prealabilă și nu de act administrativ.

În ce privește excepția de inadmisibilitate a capătului de cerere privind obligarea pârâtului la întregirea normei la catedra cultură generală - disciplina tehnologia informației și comunicațiilor, instanța a constatat că această excepție este întemeiată, instanța de contencios administrativ nefiind îndrituită să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ cu un anumit conținut. În al doilea rând, instanța a constatat că acest capăt de cerere a fost solicitat de către reclamantă prin prisma invocării ca temei de fapt "nesoluționarea"; cererilor adresate pârâtului pentru completarea normei sale didactice. Ori, aceste cereri au fost toate soluționate prin emiterea unor răspunsuri din care rezultă manifestarea de voință a pârâtului în sensul că nu este de acord să întregească norma didactică a reclamantei.

Pe fondul cauzei, instanța de contencios a constatat referitor la Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 99/09.12.2014 prin care s-au validat rezultatele la proba orală în limba de predare maghiară, față de dispoziția cuprinsă în actul administrativ contestat și rezultatele obținute de către reclamantă la testarea competențelor sale, lipsa unui interes personal, direct în anularea actelor administrative și a operațiunilor administrative care au stat la baza acestora întrucât reclamanta a fost declarată "admis"; la această testare, iar rezultatul concursului în privința sa a fost validat.

În condițiile în care, reclamanta a solicitat anularea Hotărârii Consiliului de administrație nr. 99/09.12.2014 doar în parte și în privința sa, fără a chema în judecată și fără a invoca motive de nelegalitate în ce privește validarea rezultatelor la testarea susținută de colega sa ..., instanța a analizat legalitatea acestei hotărâri doar din perspectiva reclamantei, pentru motivele de nelegalitate invocate de aceasta.

Legea nr. 1/2011 prevede dreptul unui profesor de a preda la o clasă cu limba de predare a minorităților naționale și care nu au absolvit studiile de specialitate în această limbă în cazul în care dovedește competențele sale lingvistice, competențe care, în cazul catedrelor de informatică, de tehnologia informației și comunicării, de informatică-tehnologii asistate de calculator (pentru profil tehnic și servicii), care se doresc a fi ocupate prin întregirea, completarea normei didactice de către cadre didactice care nu sunt deja titulare pe posturi/catedre didactice similare se dovedesc prin susținerea unei probe practice/orale eliminatorii.

În situația în care reclamanta nu era titulară pe un post/catedră cu limba de predare în limba maghiară, neavând trecută în decizia de numire o astfel mențiune, aceasta nu a absolvit studiile de specialitate în limba maghiară și în condițiile în care nu au intervenit modificări în statutul cadrelor didactice sub acest aspect, chiar dacă aceasta a predat mai mulți ani și la clase cu limba de predare maghiară, în noile condiții legislative este normal și firesc ca pentru exercițiul dreptului său prevăzut de lege (de a preda la clase cu limba de predare maghiară) inițiativa să pornească de la aceasta în calitate de persoană interesată, autoritățile publice neavând nicio obligație de a acționa din oficiu în cazul în care exercițiul unui drept este personal.

Potrivit art.31 alin.6 din Ordinul nr. 4895 din 10 noiembrie 2014, evaluarea probei practice/orale, prevăzută la alin. (5), se realizează de către o comisie, numită prin decizia inspectorului școlar general. Rezultatul probei practice/orale eliminatorii în profilul postului, prevăzută la alin. (5), se consemnează prin "admis" sau "respins". Inspectoratul școlar eliberează adeverințe cadrelor didactice evaluate, semnate de inspectorul școlar general și de președintele comisiei, în care se consemnează rezultatele obținute la probele practice/orale. La aceste probe nu se admit contestații, hotărârea comisiei pentru evaluarea probei practice/orale rămânând definitivă.

Din înscrisurile privind desemnarea Comisiei de examinare și a celor întocmite de aceasta cu ocazia testării susținute de reclamantă în data de 02.12.2015 rezultă faptul că membrii comisiei de examinare au fost desemnați în baza acestui text de lege și a unui șir de acte administrative emise atât de directorul liceului pârât cât și de către inspectorul școlar general, iar testarea efectivă a avut atât o probă practică cât și o probă orală, ambele probe fiind notate distinct de către examinatori.

Cu privire la inoportunitatea organizării testării competențelor de predare în limba maghiară invocată de către reclamantă ca argument de nelegalitate a Hotărârii de consiliu de administrație nr. 99/2014, respectiv cu privire la nelegalitatea testării însăși, instanța de contencios administrativ constată că oportunitatea adoptării unui act administrativ excede competențelor instanțelor de contencios administrativ, potrivit dispozițiilor art. 1, art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare pe fondul capătului de cerere privind anularea în parte a Hotărârii Consiliului de administrație nr. 99/09.12.2014, instanța a constatat că acesta este neîntemeiat.

Referitor la Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 13/04.02.2015, contestată, prin care s-a aprobat întregirea normei didactice la disciplina TIC pentru profesorul ..., iar față de reclamanta ... s-a hotărât restrângerea totală de activitate, instanța a constatat că aceasta este contestată sub aspectul legalității în sensul că pe de o parte, aceasta nu trebuia supusă procedurii mobilității, întrucât aceasta preda deja la clase în limba de predare maghiară astfel că, în virtutea principiului continuității norma sa didactică trebuia să fie considerată completă, iar pe de altă parte, în cazul în care acestei nu i se asigură norma didactică completă aceasta era în situația de completare a normei didactice și nu de restrângere a acesteia.

În ce privește primul aspect, instanța a reținut că, aceasta este neîntemeiată întrucât potrivit art. 8 din Ordinul nr. 4895/11.11.2014, norma didactică a personalului didactic se constituie, în baza documentului de numire/transfer/repartizare pe post/catedră, conform art. 262 alin. (3) - (5) din Legea nr. 1/2011 și cuprinde ore prevăzute în planul de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diplomele de licență sau de absolvire.

Or, reclamanta nu a fost numită pe un post cu limba de predare în limba maghiară, pentru a preda și la clase cu limba de predare maghiară aceasta trebuind să facă dovada competențelor sale lingvistice. Cu alte cuvinte reclamanta nu poate fi considerată ca titulară pe catedra care cuprinde și clase cu limba de predare maghiară pentru ca față de aceasta să se aplice cu prioritate principiul continuității invocat de aceasta.

De altfel principiul continuității invocat de către reclamantă nu este unul imuabil întrucât de la acesta se poate deroga în situația reglementată de art. 20 alin. 2 din Ordinul nr. 4895/2014.

În ce privește criticile reclamantei în legătură cu adoptarea de către consiliul de administrație al liceului pârât a hotărârii de restrângere a activității acesteia instanța a constatat că această hotărâre reprezintă un act juridic intermediar adoptat de către pârât după mai multe acte de dispoziție adoptate de către consiliul de administrație al acestuia, respectiv după îndeplinirea mai multor operațiuni administrative determinate de faptul că, datorită reducerii numărului de elevi, prin proiectul de școlarizare aprobat pentru anul școlar 2015-2016 s-a stabilit la catedra TIC un număr de 833 ore/an număr de ore care asigură doar 1,3 normă didactică pentru această catedră iar la această catedră sunt titulare doi profesori.

În condițiile în care planul de școlarizare nu permite crearea a două norme didactice întregi pentru cei doi profesori titulari indiferent de limba de predare a claselor la care se poate asigura numărul de ore pentru fiecare profesor, ambii au solicitat acordarea unei norme întregi, în mod temeinic și legal pârâtul, prin reprezentanții săi a demarat procedura prevăzută de Ordinul nr. 4895/10.112014.

Interpretând dispozițiile legale incidente, instanța a constatat că în cauză pârâtul a făcut dovada că la nivelul acesteia a avut loc o reducere de activitate iar această reducere de activitate nu a putut fi soluționată prin aplicarea prevederilor prevăzute în metodologia cadru, astfel că, în mod temeinic și legal pârâtul a decis ca desemnarea cadrelor didactice titulare pentru care se completează norma didactică să se realizeze prin evaluare obiectivă, în perioada de constituire a posturilor didactice/catedrelor și de încadrare a personalului didactic titular, conform criteriilor prevăzute în anexa nr. 2 la acest act normativ și a invitat cadrele didactice titulare aflate în situații juridice identice să se înscrie prin depunerea unei cereri și a actelor doveditoare la procedura de evaluare obiectivă pentru stabilirea în concret a cadrului didactic titular căruia i se va asigura întregire/completarea normei didactice în cadrul unității școlare la care acestea sunt titulare.

Verificând considerentele care au stat la baza adoptării Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 13/04.02.2015, contestată, instanța a constatat că singurul motiv pentru care s-a aprobat întregirea normei didactice la disciplina TIC pentru profesorul ..., iar față de reclamanta ... s-a hotărât restrângerea totală de activitate este faptul că profesorului reclamant a refuzat să depună dosarul profesional pentru a participa la evaluarea obiectivă dispusă anterior de consiliul de administrație, astfel că, în cadrul acestei proceduri s-a avut în vedere doar dosarul depus de profesorul ... .

Prin urmare, în condițiile în care consiliul de administrație, în momentul soluționării solicitărilor cadrelor didactice de a fi desemnate cu normă întreagă la disciplina TIC fie prin întregirea sau completarea normei didactice în cadrul aceleiași unități școlare nu s-a mai aflat în situația de a evalua obiectiv situația a doi candidați ci doar a unuia, acesta, în mod legal a întregit norma didactică a singurului solicitant rămas și a constatat că, urmare a nealocării unei norme de 0,3 din catedra la disciplina TIC, reclamanta se află în situația de restrângere de activitate, cu consecința asigurării normei didactice a acesteia prin continuarea procedurii de mobilitate la nivelul Inspectoratului Școlar Județean ..., lucru care s-a și întâmplat.

Astfel fiind, pe fondul capătului de cerere privind anularea în parte a Hotărârii Consiliului de administrație nr. 13/04.02.2015 în ceea ce privește restrângerea de activitate a reclamantei, instanța a constatat că acesta este neîntemeiat, actul administrativ contestat precum și operațiunile administrative care au stat la baza acestuia fiind emise cu respectarea dispozițiilor Ordinului nr. 4895 din 10 noiembrie 2014, în limitele de competență prevăzute de lege în privința acestora nefiind identificat nici un motiv de nelegalitate de natură a atrage sancțiunea nulității actului administrativ adoptat în prezența acestuia.

Instanța a constatat neîntemeiat și capătul de cerere formulat de către reclamantă pentru obligarea pârâtului la plata unor daune morale în cuantum de 30.000 lei în temeiul art. 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, apreciind că sunt neîndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în sensul constatării lipsei vreunui fapt ilicit, săvârșit cu vinovăție de către autoritatea publică pârâtă, în opinia instanței faptele/actele săvârșite/adoptate de acesta fiind în conformitatea cu legea, prejudiciul moral suportat de către reclamantă nefiind în raport de cauzalitate direct cu actele administrative adoptate de pârât.

Referitor la cererea reconvențională formulată de către pârât privind obligarea reclamantei - pârâte la plata sumei de 5000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat instituției școlare prin afirmarea publică a unor acuze nefondate prin cotidianul "... ";, instanța a constatat că reprezintă o cerere incidentală, care poate fi întemeiată în mod exclusiv pe dispozițiile Codului civil privind răspunderea delictuală reglementat de dispozițiile art. 1357 și următoarele C.civ., și nu pe dispozițiile art. 18 din Legea contenciosului administrativ. Analizând probele administrate în cauză de către pârât, respectiv declarațiile martorilor, articolele de presă publicate în cotidianul "... "; la data de 07.05.2015, instanța a constatat că nu sunt întrunite elementele răspunderii delictuale pentru fapta proprie, pârâtul nu a probat faptul că reclamanta s-ar fi adresat în mod personal sau în scris presei pentru a face publică nemulțumirile acesteia legate de activitatea instituției școlare pârâte. De asemenea, în condițiile în care reclamanta nu este autoarea articolului de presă denigrator, instanța a apreciat că, în privința reclamantei nu s-a dovedit săvârșirea vreunei fapte materiale de aducere la cunoștință publică a unor acuze nefondate.

În ce privesc cererile părților de obligare a părții adverse la plata cheltuielilor de judecată suportate, instanța a constatat incidența dispozițiilor art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, în sensul că acestea urmează a fi respinse, ambele părți fiind în mod reciproc căzute în pretenții.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta ..., solicitând instanței de recurs admiterea acestuia.

În motivare, se arată că Ordinul 5451/12.11.2013 este abrogat de art.III alin. (2) din Ordinul nr.4895/2014 începând cu data de 1 septembrie 2015, iar Ordinul 4895/10.11.2014 intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Testul de limbă de predare în limba maghiară a fost organizat la data de 02.12.2014, când ambele ordine de ministru erau în vigoare. Diferența fundamentală dintre cele două ordine de ministru se află în anexa 6 pct III.

O.M.E.N. nr.4895/2014 prevede la Anexa nr.6 pct.III că pentru predarea disciplinelor non-lingvistice din celelalte arii curriculare în altă limbă decât aceea în care candidații și-au efectuat studiile se susține un interviu în limba maternă pentru care se organizează această probă, care să reflecte competențele de comunicare ale candidatului, cel puțin la nivelul Bl din Cadrul European Comun de Referința pentru Limbi (CECRL), se verifică și capacitatea de a utiliza limbajul de specialitate scris și oral pentru disciplina, care urmează să fie predată în limba maternă și se acordă lp din oficiu, ori testul de predare în limba maghiară s-a susținut în baza O.M.E.N. nr. 5451/2013, care la anexa nr. 6 pct. III, prevedea susținerea unui interviu în limba maternă pentru care se organizează această probă, care să reflecte competențele de comunicare ale candidatului,cel puțin la nivelul A2 din Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) și capacitatea de a utiliza limbajul de specialitate scris și oral pentru disciplina care urmează să fie predată în limba maternă 5p. Se acordă 1 p din oficiu.

Constată că a susținut un test de limbă de predare maghiară conform nivelului A2 din Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) și avea nevoie să fie admisă conform nivelului Bl din același CECRL, iar referitor la proba scrisă care nu a avut loc, nu există nici un document în Procesul verbal de predare-primire a documentelor, din care să rezulte ca această probă ar fi avut loc.

În continuare, se arată că art.31 alin.(5) din O.M.E.N. nr.4895/2014 se referă la cadrele didactice care solicită întregirea sau completarea de norma pe posturi didactice din cluburi școlare sportive sau din palatele și cluburile copiilor, ori în cazul de față este vorba de cadre didactice titulare intr-un liceu tehnologic.

Potrivit articolului mai sus comisia de examen trebuia numită prin decizie a inspectorului școlar general, și nu de directorul liceului, președintele comisiei trebuia să fie inspector școlar/metodist, și nu directorul adjunct al liceului, membri - doi profesori cu specializări în profilul postului, or în speță D-nul ..., profesor de chimie cu limba de predare romană, și D-nul ... profesor de fizica + TIC fară a avea în decizia de numire nr.43/04.03.2013 a ISJ ... are specificată limba de predare ca și recurenta.

Doi membri ai comisiei de evaluare nu aveau competențe de predare la clase în limba maghiară, conform deciziilor de numire, dar evaluează fara a fi numiți de Inspectorul școlar general, apoi examinează, fară a exista un președinte al comisiei Inspector școlar și în final CA al liceului validează un concurs în care se dau calificative și nu se poate stabili un câștigător al concursului.

Referitor la fondul cauzei privind testul de limba maghiară, recurenta arată că a solicitat anularea testului de limba de predare maghiară în parte, la disciplina TIC și că nu a solicitat intregirea sau completarea normei didactice pe catedre de informatică sau TIC din cluburi școlare sportive sau din palatele și cluburile copiilor, pentru că nu are competență și pregătire în acel domeniu.

Potrivit art.31, alin.(6) din O.M.E.N. nr.4895/2014, evaluarea probei practice/ orale pentru participanții la concursul specific de întregirea normei didactice sau completarea normei didactice se face de o comisie numită prin decizia inspectorului școlar general și nu de directorul unității de învățământ, președinte - un inspector școlar/metodist și nu directorul adjunct al unității de învățământ, membri - doi profesori cu specializări în profilul postului și nu un profesor de chimie cu limba de predare romană sau un profesor de fizica + TIC, fară a avea specificată limba de predare, deci aflat în aceeași situație și fără specializare a postului.

Din Decizia nr.91 din 04.11.2014 privind constituirea comisiei de organizare și desfășurare a concursului directorul unității de învățământ decide în mod arbitrar constituirea comisiei de organizare și desfășurare a concursului pentru proba practică/orală în profilul postului, cu nerespectarea dispozițiilor legale.

Referitor la testul sau concursul de limbă de predare maghiară, acesta nu putea fi organizat la nivelul unității de învățământ deoarece proba orală de cunoaștere a limbii în care se face predarea, face parte din concursul pentru ocuparea catedrelor vacante, ori la unitatea de învățământ nu au existat ore vacante la catedra de TIC, iar organizarea acestor concursuri pentru ocuparea catedrelor vacante începând cu data de 30.06.2014 cade în sarcina inspectoratelor școlare.

În consecință, solicită anularea concursului de limbă de predare maghiară din cauza nerespectarii modului de organizare, pe articole de lege abrogate și cu o comisie de organizare a cărei membri nu și-au făcut studiile în limba în care urmau să predea și nici nu au susținut vreun test de limbă de predare maghiară.

Referitor la Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 13/04.02.2015 contestată, arată că nu a dorit să își completeze norma didactică în cadrul liceului și nu a depus dosarul solicitat de liceu și nici cerere de completare de normă, dar asta nu înseamnă că din acest motiv colegei sale să i se întregească norma didactică la TIC pentru că aceasta a depus cerere de completare de normă, nu de întregire de normă. Întregire de normă înseamnă să ai o catedră completă la disciplina la care ești titular, iar completare de normă înseamnă să ai o catedră completă formată din cel puțin 50% ore la disciplina la care ești titular, iar diferența de ore conform art. 25 alin.(4).

Din momentul în care unitatea de învățământ i-a asigurat 416 ore TIC pe an, conform art. 25 alin (1) din O.M.E.N. nr.4895/2014 se afla în situația de completare de normă, la fel ca și colega sa, și la fel cum au fost și în anii școlari anteriori. În cadrul ședințelor Consiliului Profesoral și prin adresa nr. 1041 din 12.03.2015 i se comunică faptul că a doua sa specializare, mecanică agricola nu mai corespunde profilului liceului, deci școala nu poate completa norma didactică.

Din acest moment în care școala îi comunică că nu sunt ore în a doua sa specializare, nu era obligată să depună cerere de completare de normă, urmând să își completeze norma în ședință publică la nivelul ISJ ... conform Calendarului.

Fiind ambele cadre didactice în completare de normă, conform art.25 alin (4) se desemnează în baza evaluării obiective conform anexei nr. 2, cadrul didactic căruia i se completează norma didactică. Pentru că nu și-a depus dosarul cu anexa nr. 2, care oricum se afla în dosarul profesional la secretariatul liceului, colega sa a fost desemnată să i se completeze norma didactică conform art.25 alin (5).

Completarea normei colegei sale nu se putea realiza cu ore de la disciplina TIC pentru că acestea au fost împărțite în două conform adresei 204/29.01.2015 emisă de pârâtă și recunoscute de instanță și nu mai erau ore de TIC vacante.

Acest artificiu cu apartenență de legalitate, de a lua ore de la recurentă și a întregi catedra colegei sale nu are temei legal în O.M.E.N. 4895/2014.

În concluzie, consideră că nu avea obligația de a depune cerere de completare de normă în cadrul liceului pentru că nu sunt ore cu care să i se completeze norma didactică. Colegei sale trebuia să i se completeze norma, dacă erau ore vacante în a doua specializare și nu să i se întregească norma cu ore la disciplina TIC care nu mai erau vacante.

În drept art.486 Cod de procedură civilă.

Intimatul Liceul ... ... a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că nu poate fi primită susținerea recurentei în sensul că Ordinul 5451/2013 a fost abrogat cu data de 1 septembrie 2015, motiv pentru care, testarea de predare în limba maghiară trebuia să urmeze în 2014 procedura instituită prin Anexa 6 pct.III din Ordinul 4895/2014, deoarece art.111 din Ordinul 4895/2014 etapele mobilității personalului didactic din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2014 - 2015 se desfășoară conform Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2014 - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5451/2013. Cu data de 1 septembrie 2015 se abrogă Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2014 - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5451/2013.

Instanța de fond reține în mod judicios că nemulțumirea reclamantei este de dată de faptul acceptării la testare a colegei sale de catedră, care ar fi trebuit înlăturată de la testare, urmare a experienței mai bogate a reclamantei, împrejurare care ar fi dus la păstrarea doar a acesteia ca titulară pe catedră și astfel nu s-ar fi intrat în restrângere de activitate cu această catedră pentru anul școlar 2015-2016. Atâta timp cât validarea rezultatelor este doar consecința organizării testării, reclamanta nu justifică vreun interes născut față de legalitatea acestui act.

Un alt element esențial este cu privire la interesul reclamantei de a pretinde anularea unei hotărâri de validare a testului de limbă, atâta timp cât prin decizia consiliului profesoral din data de 09.04.2014 s-a decis aplicarea prevederilor art.45 alin.ll din Legea nr.1/2011, în sensul că în toate cazurile în care, prin decizia Inspectoratului de numire pe post, nu este menționată limba de predare și sunt clase cu predare în limba maternă, cadrele didactice sunt obligate să susțină testul de limbă, iar decizia a fost respectată de recurentă prin depunerea cererii de înscriere la testare.

Se arată că testarea nu a fost o componentă a procedurii de mobilitate a personalului didactic, iar la data testării era publicat Ordinul 4895/2014 în Monitorul Oficial și Ordinul 5451/2013 urma să-și înceteze efectele la 1 septembrie 2015.

Potrivit anexei 6 din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar aprobat prin O.M.E.N. 5451/2014 nu poate fi contestat rezultatul la examenul de limbă, hotărârea comisiei fiind definitivă, motiv pentru care procedura prealabilă ce vizează legalitatea examenului nu poate fi valorificată și cu privire la hotărârea consiliului de administrație de validare a examenului.

În unitatea de învățământ, ca urmare a faptului că au rămas 1,3 norme pentru disciplina Tehnologia Informației și Comunicațiilor la doi profesori titulari, pentru a nu se face o restrângere totală de activitate pentru anul școlar 2014-2015 s-a procedat, cu acordul Inspectoratului, în baza cererilor cadrelor didactice aflate în această situație, la susținerea examenului de limbă maghiară. Această abordare a fost posibilă față de împrejurarea că a crescut numărul de clase cu predare în limba maghiară și astfel, dacă se îndeplinea cerința instituită de art.45 alin. 11 din Legea nr. 1/2011, se putea întregi norma cu ore la discipline ce presupun o oarecare tangență cu pregătirea profesională a cadrelor titulare pe catedra TIC.

Intimatul a primit aprobarea pentru susținerea testului pentru dovedirea competenței profesionale în limba maghiară, cerut de prevederile art.45 alin. 11 din Legea nr.1/2011. Testul de limbă a respectat toate cerințele instituite prin Ordinul 5451 Anexa 6 pct. III, relevând capacitatea de a utiliza limbajul de specialitate scris și oral pentru disciplina TIC. Examinatorii au fost nominalizați prin decizia de numire a comisiei ca și membri ai acesteia și aveau calitatea de profesori, conform cerinței legale.

Recurenta propune instanței de recurs să verifice legalitatea hotărârii instanței de fond, cu privire la menținerea ca legală a Hotărârii nr. 99/2014 a Consiliului de administrație, din perpectiva prevederilor Ordinului 4895/2014, independent de faptul că, prin cererea de chemare în judecată și răspunsul la întâmpinare, a investit instanța să verifice această legalitate față de prevederile Ordinului 5451/2013, ceea ce face ca recursul să atragă exigențele art.489 Cod de procedură civilă.

Faptul că s-a ales procedura de numire a comisiei și de compunere a acesteia, precum și procedura de testare prin raportare la prevederile art.61 și 62 alin.3 și 5 din Ordinul 5451, acest demers era firesc în lipsa unor reglementări exprese pentru realizarea cerinței de la art.45 alin 11 din Legea nr. 1/2011. Cu privire la aplicarea unui text de lege abrogat, instanța de recurs a reținut că prevederile Ordinului 5451 s-au abrogat cu data de 01.09.2015 și nu cu data publicării Ordinului 4895 în Monitorul oficial, pe de o parte și, pe de altă parte, testarea a fost organizată pe data de 02.12.2014.

Cu privire la caracterul nepertinent a motivelor de nelegalitate față de dezlegarea dată capătului de cerere privind anularea Hotărârii nr.13/2015 a Consiliului de Administrație, se arată că din totalul de 833 ore pe an/catedră TIC, a putut fi asigurat unu număr de 416 ore fiecărui cadru titular, fără posibilitate de completare de normă, ceea ce impunea intrarea în procedura de soluționare a cererilor de restrângere totală de activitate, la solicitarea cadrelor didactice aflate în această situație.

Întregirea normei didactice celuilalt cadru didactic s-a realizat ca urmare a faptului că reclamanta nu a înțeles să-și depună dosarul în vederea evaluării obiective a soluționării cererilor de restrângere la nivelul unității de învățământ și astfel, fiind sigurul cadru didactic evaluat, a fost posibilă aprobarea completării/întregirii de normă.

Legat de restrângerea de activitate sunt incidente prevederile Ordinului nr. 4895/2014 art.25 alin.5, care vine și distinge sub aspectul că, pentru anul școlar 2015-2016, este posibilă completarea de normă în mediul urban numai acolo unde completarea nu presupune mai mult de 1/3 din alte discipline pentru care cadrul didactic are pregătirea corespunzătoare și intervine la nivelul de școlarizare gimnazial. Potrivit aceluiași act, completarea normei se poate face în mediul rural.

Planul de școlarizare a cunoscut o permanentă modificare în sensul restrângerii activității și, pe de altă parte, au fost introduse clase cu predare în limba maghiară, a căror pondere a ajuns în anul școlar 2014-2015 la peste 30% din totalul claselor. Ca urmare a acestei evoluții negative s-a ajuns ca în anul școlar 2014-2015 să fie școlarizați un număr de 634 elevi, organizați în 26 de clase, ceea ce a permis, în contextul prevederilor art.45 alin.ll din Legea nr.1/2011, pentru acel an școlar, să nu declanșeze procedura de mobilitate a cadrelor didactice prin restrângerea activității pe anumite catedre, inclusiv cea de TIC și să apeleze la testarea cunoașterii limbii maghiare, cu consecința echilibrării normelor didactice la cele două cadre diactice titulare, inclusiv prin completarea normei cu anumite ore la discipline înrudite cu tehnologia informației.

Evoluția negativă a planului de școlarizare a făcut ca, pentru anul școlar 2015-2016, numărul de elevi școlarizați la unitatea de învățământ să ajungă la 579, organizați în 23 de clase, motiv pentru care fiecăreia din cele două cadre didactice de pe catedra de TIC li se putea asigura doar 416 ore pe an, respectiv mai puțin de 2/3 de normă în specializarea în care era titulară.

Prin specificitatea sa, raportul juridic presupune o abordare diferită, în sensul că cererea de anulare a examenului de competență lingivistică nu are valențe asupra actelor generate de evaluarea obiectivă a dosarelor pentru soluționarea restrângerilor parțiale sau întregi la nivelul unității, fiind două aspecte diferite, având temei juridic diferit.

Anularea Hotărârii nr.99/2014, pe motiv de nelegalitate a testării competențelor lingvistice, în aplicarea prevederilor art.45 alin. 11 din Legea nr. 1/2011, nu poate fi de natură să afecteze validitatea Hotărârii nr. 13/2015 a Consiliului de Administrație.

Recurenta continuă să se afle în confuzie, criticând legalitatea hotărârii instanței de fond față de împrejurarea că aceasta nu ar fi înțeles că situația juridică era aceea a soluționării unor cereri de completare de normă, completare care se face în baza evaluării obiective. Dar omite să precizeze că procedura de evaluare obiectivă stabilită prin Hotărârea Consiliului de Administrație presupunea întocmirea și depunerea dosarului pentru evaluare obiectivă, obligație pe care recurenta nu și-a îndeplinit-o.

Oportunitatea nu poate face obiect de analiză a instanței de contencios administrativ, ca atare nu poate fi criticată instanța de fond pe motiv că nu a sancționat actul pentru că nu i s-a asigurat recurentei completarea normei cu ore la alte discipline, acest atribut fiind exclusiv de compenteța conducerii instituției de învățământ, pe de o parte și, pe de altă parte, în situația recurente s-au aflat alte 8 cadre didactice, neputând fi preferate acestora cele două cadre didactice pe de catedrele de TIC.

Deși critică legalitatea hotărârii instanței de fond, recurenta oprește aceste critici asupra modului de soluționare a capetelor de cerere privind anularea Hotărârii 99 și 13 ale Consiliului de Administrație, ceea ce, față de limitele de investire, va presupune că nu poate fi verificată legalitatea hotărârii instanței de fond cu privire la modul de dezlegare dat tuturor celorlalte capete de cerere, inclusiv cu privire la daunele morale, cu consecințele juridice conexe asupra întregului dezlegat.

În drept, art.205 Cod de procedură civilă.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și a susținerilor intimatului, Curtea a apreciat recursul întemeiat sub următoarele aspecte și considerente:

Curtea a reținut că a stabili, pe bază de probe, dacă există o vătămare a recurentei reclamante este o problemă ce ține de fondul litigiului de contencios administrativ.

Motivele de recurs sunt însă întemeiate în ceea ce privește legalitatea Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 13/04.02.2015 emisă de pârât.

Instanța de fond a reținut că recurenta reclamantă nu a depus dosarul profesional solicitat în vederea evaluării obiective pentru restrângerea de activitate.

În consecință, nu avea nici o relevanță punctajul obținut de reclamantă la testul de evaluare a limbii materne, ci numai rezultatul "admis"; obținut.

Reținând culpa procesuală a intimatului pârât, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, Curtea l-a obligat să plătească recurentei-reclamante suma de 100 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând taxa judiciară de timbru.

← Posibilitatea comisiei județene pentru aplicarea legii nr....		Recurs. anulare decizie emisă de garda financiară –... →

Contencios administrativ anulare hotărâre emisă de consiliul de administraţie al unei unităţi de învăţământ

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contencios administrativ anulare hotărâre emisă de consiliul de administraţie al unei unităţi de învăţământ