Recurs. litigii privind funcţionarii publici statutari

Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 720 din data de 11.04.2016

Recurs. Litigii funcționari publici statutari

- art. 8 alin. 1 și 2 din O.M.A.I. nr. 2792/08.10.2014

- art. 3 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 1792/C/31.05.2013

În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 și 2 din Anexa la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 din 8 octombrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor privind evaluarea performanțelor activității profesionale a funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, precum și a magistraților detașați în sistemul penitenciar:

"(1)Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se realizează de către evaluator.

(2)În sensul prezentelor criterii, are calitatea de evaluator:

a)funcționarul public de conducere care coordonează compartimentul în cadrul căruia își desfășoară activitatea funcționarul public de execuție sau care coordonează activitatea acestuia;

b)funcționarul public de conducere ierarhic superior potrivit structurii organizatorice, pentru funcționarul public de conducere;

c)înaltul funcționar public, pentru funcționarii publici de conducere din subordine";.

În speță, prin Fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale a reclamantului A. C. P. - funcționar public cu statut special la Penitenciarul O., având funcția publică de Șef Secție Deținere Interioară, în urma evaluării anuale, aferentă perioadei 01.12.2011 - 01.12.2012, efectuate de către evaluatorul Ț. L. V. - Director Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar și contrasemnată de către directorul Penitenciarului O., s-a stabilit nota finală a evaluării de 3,34, fiind acordat calificativul "Bun";.

Împotriva rezultatului evaluării, reclamantul a formulat contestație, adresată Comisiei pentru soluționarea contestațiilor din cadrul Penitenciarului O. cu privire la evaluarea performantelor profesionale ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar, aceasta fiind înregistrata la Penitenciarul O. sub nr. YX/XXXXXX din 15.01.2013 iar prin Procesul verbal nr. xxxxx din data de 12.02.2013, înregistrat la Penitenciarul O. sub nr. YX XXXXX din 12.02.2013, au fost menținute punctajele și calificativul acordate, dispunându-se totodată, respingerea ca neîntemeiata a contestației.

Instanța de recurs a constatat că la momentul întocmirii fișei de evaluare a reclamantului recurent, acesta deținea funcția de Șef Secție Deținere Interioară la Penitenciarul O. iar, potrivit organigramei unității, secția face parte din Serviciul Aplicarea Regimurilor.

Astfel, raportat la prevederile art. 8 alin. 1 și 2 lit. b) din Anexa la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 din 8 octombrie 2004, calitatea de evaluator pentru recurent, funcționar public de conducere, trebuia să aparțină funcționarului public de conducere ierarhic superior potrivit structurii organizatorice.

În speță, conform fișei postului recurentului, acea persoană era Șeful Serviciului Regim Penitenciar și nu Directorul Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, așa cum în mod nelegal s-a procedat. După cum reiese și din întâmpinarea A.N.P., șeful ierarhic care trebuia să cunoască activitatea și performanțele profesionale ale recurentului era Șeful Serviciului Regim Penitenciar.

Chiar dacă la data evaluării funcția de șef al acestui serviciu era vacantă, nefiind ocupată prin concurs și nefiind împuternicită o altă persoană de către A.N.P. să exercite atribuțiile funcției, instanța a apreciat ca fiind nejustificată afirmația intimatului Penitenciarul O. în sensul că au fost respectate dispozițiile Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 din 8 octombrie 2004, cu argumentul că evaluarea a fost efectuată de către Directorul Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, funcția imediat superioară și că fișa de evaluare a fost contrasemnată de către directorul unității.

Astfel, pe de o parte, textul de lege stabilește în mod clar persoana care are calitatea de evaluator în cazul funcționarului public de conducere, nefăcând referire la organul superior iar, pe de altă parte, din adresa nr. xxxxx/24.03.2016 a Penitenciarului O. rezultă că la momentul întocmirii fișei de evaluare, 27.12.2012, prin Decizia Zilnică nr. xxx/05.09.2011 a Directorului Penitenciarului O., era desemnat să exercite atribuțiile Șefului Serviciului Aplicarea Regimurilor, subcomisarul S. R. C..

Instanța a constatat, astfel, că subcomisarul Ț. L. a exercitat în mod nelegal calitatea de evaluator al recurentului reclamant, deși evaluarea trebuia realizată de subcomisarul S. R. C., ceea ce conduce la anularea evaluării anuale pe care a întocmit-o funcționarul care nu era competent în situația de față - Directorul Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, în ceea ce privește evaluarea performanțelor profesionale.

De altfel, este corectă afirmația recurentului în sensul că directorul Penitenciarului O. a reglementat acest aspect pentru perioada de evaluare 01.12.2013 - 01.12.2014, când evaluarea activității profesionale și a performanțelor profesionale s-a desfășurat în conformitate cu prevederile aceluiași act normativ, Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 din 8 octombrie 2004, evaluarea fiind efectuată de către Șeful Serviciului Regim Penitenciar.

Aceste prevederi sunt reconfirmate de către Ordinul nr. 1792/C din 31 mai 2013 al Ministrului Justiției pentru aprobarea Criteriilor privind evaluarea performanțelor activității profesionale a funcționarilor publici cu statut special definitivi din sistemul administrației penitenciare, care prevede la art. 3 faptul că:"În situația în care un funcționar public cu statut special îndeplinește temporar atribuțiile altei funcții, este evaluat, evaluează sau contrasemnează fișe de evaluare, conform competențelor specifice acestei funcții, cu respectarea prevederilor prezentelor criterii";.

Decizia nr. 720 din 11.04.2016 a Curții de Apel Oradea - Secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Dosar nr. 7736/111/CA/2013*

Prin Sentința nr. 492/CA/16.02.2015 pronunțată de Tribunalul B. s-a respins acțiunea formulată de către reclamantul A. C. P., în contradictoriu cu pârâții PENITENCIARUL O. și A. N. P.

Împotriva acestei hotărâri, în termen, a formulat recurs reclamantul A. C. P., solicitând admiterea acestuia și, pe cale de consecință, anularea fișei de evaluare a performanțelor profesionale a reclamantului pentru perioada 01.11.2011 -01.12.2012, precum și a procesului verbal nr.xxxxx/ 12.02.2013 emis de comisia pentru soluționarea contestațiilor, obligarea pârâtului la refacerea evaluării profesionale pentru aceasta perioadă, de către o altă persoană, total independent și neimplicată în evaluarea inițială.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată următoarele:

Consideră că instanța de fond a dat dovadă de superficialitate, după cum urmează:

1) Pe tot parcursul Hotărârii civile pronunțate, instanța de fond a preluat pasaje întregi din referatul Comisiei de soluționare a contestațiilor de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și din caracterizarea evaluatorului, fără a face referire niciodată la cele prezentate spre probă de către reclamant.

2) Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că evaluarea anuală întocmită pentru perioada evaluată de la 01.12.2011 la 01.12.2012 a fost întocmită în mod nelegal de către evaluator.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1 din Anexa 1 la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 ICI 2004, pentru aprobarea Criteriilor privind evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, art. 8, alin. 2, lit. b), calitatea de evaluator o avea funcționarul public de conducere ierarhic superior potrivit structurii organizatorice, pentru funcționarul public de conducere, în cazul de față, conform fișei postului, acea persoană era Șeful Serviciului Regim Penitenciar și nu Directorul Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, așa cum în mod eronat s-a întâmplat. În situația prezentată, așa cum reiese din întâmpinarea A.N.P., șeful ierarhic care trebuia să cunoască activitatea profesională și performanțele profesionale era Șeful Serviciului Regim Penitenciar (conform fișei postului depusă la dosarul cauzei).

De altfel, directorul Penitenciarului O. a reglementat acest aspect pentru perioada de evaluare 01.12.2013 - 01.12.2013, când evaluarea activității profesionale și a performanțele profesionale s-a desfășurat în conformitate cu prevederile aceluiași act normativ, respectiv Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 ICI 2004, evaluarea fiind efectuată de către Șeful Serviciului Regim Penitenciar.

Aceste prevederi sunt reconfirmate de către Ordinul Ministrului Justiției nr. 1792 ICI 2013 pentru aprobarea Criteriilor privind evaluarea performanțelor activității profesionale a funcționarilor publici cu statut special definitivi din sistemul administrației penitenciare, care prevede la art. 3 faptul că în situația în care un funcționar public cu statut special îndeplinește temporar atribuțiile altei funcții, este evaluat, evaluează sau contrasemnează fișe de evaluare, conform competențelor specifice acestei funcții, cu respectarea prevederilor prezentelor criterii.

Coroborând prevederile expuse anterior, rezultă faptul că subcomisar T. L. a avut în mod nelegal calitatea de evaluator, lucru ce conduce la anularea evaluării anuale pe care a întocmit-o în ceea ce privește evaluarea performantelor profesionale.

3) Conform prevederilor Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 ICI 2004, art.4, alin. 1, procedura de evaluare a performantelor profesionale individuale se aplică fiecărui funcționar public, în raport cu realizarea obiectivelor individuale stabilite în baza atribuțiilor prevăzute în fișa postului", prevedere nerespectată pe tot parcursul realizării acesteia. Astfel, nici un moment nu se face referire la modul de îndeplinire a obiectivelor individuale, deoarece acestea nu au fost depuse la dosarul cauzei de către pârât.

4) La pagina 5 din Sentința penală atacată, primul paragraf, instanța de fond reține faptul că reclamantul a fost atenționat de către directorul Penitenciarului O. Conform adresei anexate, atenționările nu sunt sancțiuni disciplinare și nu au efect juridic, având doar rolul de a contribui la o mai bună cunoaștere a comportamentului profesional al angajaților.

5) La pagina 5 din Sentința penală atacată, al treilea paragraf, instanța de fond nu reține faptul precizat și documentat prin documentele atașate că reclamantul deținea din cursul anului 2011 titlul științific de doctor în psihologie, titlu dobândit în perioada evaluată, aspect ce denotă seriozitatea și dorința acestuia de a se perfecționa continuu și de a dobândi noi cunoștințe.

La sfârșitul anului 2011, în timpul perioadei evaluate, reclamantul a participat la concursul pentru ocuparea postului de Director Adjunct pentru Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, obținând o notă de 7,65 la proba scrisă, la o diferență doar 0,50 puncte față de contracandidatul său, fiind declarat admis la proba de testare psihologică și la interviul susținut pentru aprecierea calităților manageriale.

La testarea efectuată la sfârșitul anului de pregătire de specialitate, reclamantul a obținut calificativul de "Foarte bine", cu note de peste 9 la testele de verificare a cunoștințelor aplicate pe platforma e-learning.

6) La pagina 5 din Sentința penală atacată, al patrulea paragraf, arată recurentul că este cel puțin hilar ca instanța de fond să rețină faptul că reclamantul ar avea un comportament nedemn de statutul profesional, necorespunzător funcției pe care o deține, în afara serviciului și în societate, atâta timp cât această afirmație nu este susținută, probată cu dovezi, certe, de necontestat care să dovedească contrariul. Din contră, reclamantul face parte din Comisia de disciplină care cercetează abaterile disciplinare comise de către lucrătorii din Penitenciarul O., fiind desemnat de către conducerea acestuia, lucru care demonstrează încă o dată probitatea morală de care se bucură.

Pe de altă parte, reclamantul face parte din structurile de conducere ale Sindicatului Independent al Lucrătorilor din Penitenciarul O. 2012, aspect care reflectă încă o dată prestigiul de care se bucură în rândul lucrătorilor din Penitenciarul O.

La dosarul cauzei a fost depusă o încheiere a procurorului de pe lângă Curtea de Apel O., în care pârâta de sex feminin acuzată că ar fi fost agresată de către reclamant afirmă că cele afirmate anterior nu au corespuns realității, motiv pentru care își retrage de bunăvoie sesizarea făcută, aspect nereținut de către instanța de fond.

7) Legat de aspectele precizate la pagina 45 din dosarul cauzei, reclamantul a coordonat cu rezultate deosebite activitățile specifice pe secția în care sunt cazate persoanele private de libertate arestate preventiv, deplasate de la Penitenciarul S. M. în vederea prezentării la organele judiciare deservite, a celor plecați/sosiți din transfer, fără a se produce evenimente negative, lucru consemnat și de către evaluator la secțiunea Rezultate deosebite".

În drept, recursul nu a fost motivat.

Prin întâmpinare, intimatul pârât Penitenciarul O. a solicitat respingerea recursului în întregime ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, precum și a calificativelor acordate în fișa de evaluare a performanțelor profesionale ca temeinice, pentru următoarele motive:

Evaluarea inițială a fost realizată de către Directorul Adjunct pentru Siguranța Regim Penitenciar, funcționarul public de conducere care coordonează compartimentul respectiv, factor care a lucrat nemijlocit cu reclamantul - încadrat ca șef - și care a putut aprecia direct activitatea desfășurată pe parcursul întregului an. Apreciază că evaluarea a fost realizată cu acuratețe, că nu a fost rodul arbitrariului și că a ținut cont de factorii care au influențat performanța profesională, în ciuda aprecierilor contrare ale reclamantului.

De asemenea, a fost realizată cu respectarea tuturor etapelor prevăzute. Pe de altă parte, nu este obligatoriu ca toate punctele de vedere ale evaluatorului și ale evaluatului să coincidă. Evaluatorul are dreptul să-și formeze și să-și exprime propria opinie, ca o prerogativă ce derivă din lege. În virtutea principiului subordonării ierarhice consacrat de art. 5 lit. g) din Legea nr. 293/2004, superiorul ierarhic nu este condiționat în manifestarea sa de voință ce produce efecte juridice de acordul inferiorului. Tot în baza principiului subordonării ierarhice, superiorii evaluatorului, în urma analizei efectuate la solicitarea evaluatului care a uzat de căile de atac prevăzute de lege, au menținut punctajele și calificativul acordat.

În ceea ce privește diplomele de licență, de studii aprofundate, de doctor în psihologie, arată că nu contestă absolvirea acestora, numai că acestea au fost emise de alte instituții decât unitatea intimată, în alte perioade de timp și nu au legătură directă cu activitatea profesională desfășurată efectiv în Penitenciarul O.

Dintre carențele constatate la reclamant pe parcursul anului 2012 menționează următoarele:

- Refuzarea hranei în data de 18.10.2012 de către o întreagă cameră de deținere de pe secția a IX-a condusă de sus-numitul, populată cu 7 deținuți, din motive ce țin de starea administrativ-gospodărească a camerei (lipsă cazarmament, materiale de igienă) precum și de faptul că nu au fost audiați de șeful de secție în vederea transferului.

- Atenționarea lui scrisă la data de 14.11.2012 pentru depășirea termenelor de soluționare a 3 dosare de incident, cazuri în care deținuții nu au mai putut fi sancționați disciplinar.

- Conduita necorespunzătoare în afara serviciului și în societate, angajatul a fost reclamat la Directorul unității la data de 02.02.2012 de o cetățeană din O. că o amenință și o hărțuiește fizic, prin telefon și e-mail și că i-a deteriorat autoturismul personal și ușa de la intrarea în apartament, datorită faptului că a rupt legătura cu el.

Față de comportamentul ofițerului, consideră că acordarea calificativului "bun" este suficient. Paradoxal, un om care obține doctoratul într-un domeniu atât de sensibil ca psihologia, ajunge să se comporte inacceptabil. De altfel, deși are pretenția să primească cel puțin calificativul de "foarte bun" în fiecare an, acesta nu se integrează în colectivul de ofițeri, nu socializează cu aceștia, fiind retras. Cu ocazia primirii de dispoziții de la superiori formulează mereu obiecții și nu le realizează la timp și întocmai, așa cum prevede legea. În relațiile cu deținuții nu manifestă hotărâre și intransigență, dând dovadă de slăbiciune și neimplicare.

În ceea ce privește susținerile recurentului că evaluarea ar fi fost întocmită nelegal de către Directorul Adjunct pentru Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar - Comisar Ț. L. - în locul Șefului Serviciului Regim Penitenciar, precizează că, la momentul evaluării, titularul funcției de Șef Serviciu Regim Penitenciar era chiar acest funcționar, însă datorită faptului că funcția de director adjunct era vacantă, comisarul Ț. L. a fot împuternicit să exercite această funcție. Din acest motiv, activitatea tuturor șefilor de secție a fost evaluată de către directorul adjunct, care în organigramă este superiorul nemijlocit al șefului de serviciu și a lucrat direct cu șefii de secție întreaga perioadă evaluată, iar acest aspect nu a fost contestat de nimeni. Ulterior, eșalonul superior - A.N.P. - a împuternicit un funcționar să îndeplinească atribuțiile șefului de serviciu până la ocuparea postului prin concurs organizat potrivit legii. În aceste condiții, evaluarea făcută de către directorul adjunct este întru totul legală și nu contravine nici unei dispoziții. De altfel, jurisprudența a statuat în acest sens principiul "qui potest plus potest minus", adică cine poate mai mult, poate și mai puțin, respectiv funcționarul public superior poate efectua actele unui funcționar inferior ierarhic (dar nu și invers). Probabil că dacă evaluarea ar fi fost făcută de un funcționar care nu era șeful serviciului sau împuternicit, acesta era un motiv pentru recurent de a solicita anularea evaluării pe motivul că acesta nu i-ar fi coordonat activitatea pe întreaga perioadă.

Referitor la îndeplinirea obiectivelor individuale, apreciază că evaluarea performanțelor profesionale nu se poate rezuma strict la acestea, întrucât ele sunt în număr limitat și nu reflectă întreaga activitate desfășurată de funcționar. Astfel, funcționarul trebuie să respecte o serie de obligații, interdicții sau restrângeri ale drepturilor izvorâte din statutul său special și prevăzute în lege sau alte acte normative. Pe de altă parte, un funcționar îndeplinește o serie de atribuții care nu se regăsesc expres în obiectivele stabilite, dar care sunt prevăzute în actele normative de linie, dar și în fișa postului. Or, nu se poate face abstracție de modul de respectare a obligațiilor, interdicțiilor sau limitărilor prevăzute de statut, nici de conduita din timpul sau dinafara serviciului și nici de modul de îndeplinire a unor atribuții sau misiuni de serviciu prevăzute de actele normative în vigoare.

Ca o dovadă a temeiniciei evaluării profesionale inițiale consideră că este și faptul că atât contrasemnatarul - directorul unității - cât și Comisia de soluționare a contestațiilor - alcătuită din 3 membri cu experiență în munca de penitenciar și de conducere - au menținut întocmai calificativul și punctajele acordate de către evaluator.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 150, art. 205 din Noul Cod de procedură civilă; art. 5 lit. g), art. 23 - 25 din Legea nr. 293/2004 modificată și republicată; Ord. Min. Just. nr. 2792/2004 și anexele.

Prin întâmpinare, intimata A. N. P., a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, pentru următoarele considerente:

În urma studierii documentelor aflate în dosar, reiese că Sentința sus-menționată i-a fost comunicată recurentului la domiciliul ales pentru transmiterea actelor de procedură, așa cum acesta a menționat în cererea de chemare în judecată, și anume la adresa din B., nefiind astfel întemeiată afirmația acestuia din cererea de recurs.

Actele administrative atacate de către recurent au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie, respectiv OMJ nr. 2792/C/2004.

Conform fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale întocmită pentru recurent pentru perioada evaluată de la 01.12.2011-01.12.2012, a fost stabilit calificativul "bun", în baza notei 3,34.

Fișa de evaluare a fost comunicată recurentului în data de 15.01.2013, iar împotriva acesteia ofițerul a formulat contestație, soluționată prin procesul verbal nr. xxxxx/2013, prin care s-au menținut punctajele și calificativul acordat.

Pentru a pronunța această soluție, comisia a reținut punctul de vedere al evaluatorului cu privire la gradul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu, ordinelor și misiunilor, respectiv că recurentul a dat dovadă de lipsă de implicare, astfel că în data de 18.10.2012, din cauză că nu au fost audiate 7 persoane private de libertate, cazate la aceeași cameră de deținere, acestea au refuzat hrana.

De asemenea, în data de 14.11.2012 recurentul a fost atenționat pentru depășirea termenelor de soluționare a trei dosare de incident, motiv pentru care persoanele private de libertate nu au mai putut fi sancționate.

Totodată, cu privire la capacitatea de relaționare și munca în echipă, s-a reținut că recurentul este o persoană introvertită, relaționând cu puține persoane din unitate, iar în relația cu persoanele private de libertate, nu manifestă hotărâre și intransigență, dând dovadă de neimplicare.

În ceea ce privește preocuparea pentru perfecționarea pregătirii proprii și nivelul pregătirii profesionale, precum și deținerea de către recurent a titlului de doctor în psihologie, nu impune acordarea notei maxime, relevantă fiind preocuparea continuă pentru perfecționare.

Referitor la conduita recurentului, s-a reținut de către instanță că acesta are o conduită necorespunzătoare în societate, având un comportament neadecvat funcției publice pe care o deține, fiind reclamat către organele de conducere ale penitenciarului de către o persoană de sex feminin pentru comportament necorespunzător, fiind depuse la dosarul de instanță, la fila 43, adresa de răspuns cu nr. YX/XXXX/24.07.2012 a Administrației Penitenciarului O. prin care unitatea a luat act de plângerea formulată de către această persoană împotriva recurentului și înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul B., precum și certificatul medico-legal nr. xxxx/xxx/28.05.2012 eliberat de Serviciul de Medicină Legală.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205-208 din Legea nr. 134/2010, republicată, privind noul Cod de procedura civilă.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța a apreciat recursul declarat de recurentul A. C. P. ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 și 2 din Anexa la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 din 8 octombrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor privind evaluarea performanțelor activității profesionale a funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, precum și a magistraților detașați în sistemul penitenciar:

"(1)Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se realizează de către evaluator.

(2)În sensul prezentelor criterii, are calitatea de evaluator:

a)funcționarul public de conducere care coordonează compartimentul în cadrul căruia își desfășoară activitatea funcționarul public de execuție sau care coordonează activitatea acestuia;

b)funcționarul public de conducere ierarhic superior potrivit structurii organizatorice, pentru funcționarul public de conducere;

c)înaltul funcționar public, pentru funcționarii publici de conducere din subordine";.

În speță, prin Fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale a reclamantului A. C. P. - funcționar public cu statut special la Penitenciarul O., având funcția publică de Șef Secție Deținere Interioară, în urma evaluării anuale, aferentă perioadei 01.12.2011 - 01.12.2012, efectuate de către evaluatorul Ț. L. V. - Director Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar și contrasemnată de către directorul Penitenciarului O., s-a stabilit nota finală a evaluării de 3,34, fiind acordat calificativul "Bun";.

Împotriva rezultatului evaluării, reclamantul a formulat contestație, adresată Comisiei pentru soluționarea contestațiilor din cadrul Penitenciarului O. cu privire la evaluarea performantelor profesionale ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar, aceasta fiind înregistrata la Penitenciarul O. sub nr. YX/XXXXXX din 15.01.2013 iar prin Procesul verbal nr. xxxxx din data de 12.02.2013, înregistrat la Penitenciarul O. sub nr. YX XXXXX din 12.02.2013, au fost menținute punctajele și calificativul acordate, dispunându-se totodată, respingerea ca neîntemeiata a contestației.

Instanța de recurs a constatat că la momentul întocmirii fișei de evaluare a reclamantului recurent, acesta deținea funcția de Șef Secție Deținere Interioară la Penitenciarul O. iar, potrivit organigramei unității, secția face parte din Serviciul Aplicarea Regimurilor.

Astfel, raportat la prevederile art. 8 alin. 1 și 2 lit. b) din Anexa la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 din 8 octombrie 2004, calitatea de evaluator pentru recurent, funcționar public de conducere, trebuia să aparțină funcționarului public de conducere ierarhic superior potrivit structurii organizatorice.

În speță, conform fișei postului recurentului, acea persoană era Șeful Serviciului Regim Penitenciar și nu Directorul Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, așa cum în mod nelegal s-a procedat. După cum reiese și din întâmpinarea A.N.P., șeful ierarhic care trebuia să cunoască activitatea și performanțele profesionale ale recurentului era Șeful Serviciului Regim Penitenciar.

Chiar dacă la data evaluării funcția de șef al acestui serviciu era vacantă, nefiind ocupată prin concurs și nefiind împuternicită o altă persoană de către A.N.P. să exercite atribuțiile funcției, instanța a apreciat ca fiind nejustificată afirmația intimatului Penitenciarul O. în sensul că au fost respectate dispozițiile Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 din 8 octombrie 2004, cu argumentul că evaluarea a fost efectuată de către Directorul Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, funcția imediat superioară și că fișa de evaluare a fost contrasemnată de către directorul unității.

Astfel, pe de o parte, textul de lege stabilește în mod clar persoana care are calitatea de evaluator în cazul funcționarului public de conducere, nefăcând referire la organul superior iar, pe de altă parte, din adresa nr. xxxxx/24.03.2016 a Penitenciarului O. rezultă că la momentul întocmirii fișei de evaluare, 27.12.2012, prin Decizia Zilnică nr. xxx/05.09.2011 a Directorului Penitenciarului O., era desemnat să exercite atribuțiile Șefului Serviciului Aplicarea Regimurilor, subcomisarul S. R. C..

Instanța a constatat, astfel, că subcomisarul Ț. L. a exercitat în mod nelegal calitatea de evaluator al recurentului reclamant, deși evaluarea trebuia realizată de subcomisarul S. R. C., ceea ce conduce la anularea evaluării anuale pe care a întocmit-o funcționarul care nu era competent în situația de față - Directorul Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, în ceea ce privește evaluarea performanțelor profesionale.

De altfel, este corectă afirmația recurentului în sensul că directorul Penitenciarului O. a reglementat acest aspect pentru perioada de evaluare 01.12.2013 - 01.12.2014, când evaluarea activității profesionale și a performanțelor profesionale s-a desfășurat în conformitate cu prevederile aceluiași act normativ, Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 din 8 octombrie 2004, evaluarea fiind efectuată de către Șeful Serviciului Regim Penitenciar.

Aceste prevederi sunt reconfirmate de către Ordinul nr. 1792/C din 31 mai 2013 al Ministrului Justiției pentru aprobarea Criteriilor privind evaluarea performanțelor activității profesionale a funcționarilor publici cu statut special definitivi din sistemul administrației penitenciare, care prevede la art. 3 faptul că:"În situația în care un funcționar public cu statut special îndeplinește temporar atribuțiile altei funcții, este evaluat, evaluează sau contrasemnează fișe de evaluare, conform competențelor specifice acestei funcții, cu respectarea prevederilor prezentelor criterii";.

În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 496 Cod procedură civilă, cu raportare la dispozițiile art. 488 pct. 8 din același cod și ale art. 8 alin. 1 și 2 lit. b) din Anexa la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 din 8 octombrie 2004, Curtea de Apel O. a admis recursul declarat de recurentul A. C. P. împotriva sentinței nr. 492/16.02.2015 pronunțată de Tribunalul B., care a fost casată în totalitate și rejudecând fondul, a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamantul A. C. P. împotriva pârâților Penitenciarul O. și A. N. P., a fost anulată Fișa de evaluare a performanțelor profesionale a reclamantului pentru perioada 01.11.2011-01.12.2012 și Procesul verbal nr. xxxxx/12.02.2013 pentru soluționarea contestației privind obținerea calificativului contestat în speță și a fost obligat pârâtul Penitenciarul O. la refacerea evaluării profesionale.

Referitor la celelalte motive de recurs invocate de recurent, raportat la constatarea încălcării de către emitentul actelor administrative contestate a dispozițiilor art. 8 alin. 1 și 2 lit. b) din Anexa la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792 din 8 octombrie 2004, instanța de recurs a apreciat că nu se mai impune analizarea acestora.

În temeiul prevederilor art. 453 Cod procedură civilă, instanța a obligat pârâții intimați la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, în favoarea reclamantului recurent, reprezentând onorariu avocat.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Recurs. litigii privind funcţionarii publici statutari