CSJ. Decizia nr. 1904/2001. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia NR.1904DOSAR NR.9142/2001
Sedinţa publică de la 27 martie2003
S-a luat în examinare recursuldeclaratdepârâta BANCA
de E. I. aROMÂNIEI" E." S.A. Bucureşti împotriva deciziei nr.654 din 10 aprilie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti- Secţia a V-a Comercială.
La apelul nominal s-aprezentat intimata – reclamantă „B.I.M.GMBH „ DUSSELDORF prin avocat Grecu Angela, lispind celelalte părţi.
Procedura legal îndeplinită.
Reprezentantaintimatei prezente pune concluzii de respingea recursului, ca nefondat fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă Nr.5782/din3 octombrie 2000 a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta "B.I.M.GMBH"împotriva pârâtelorBANCA I.E."E."S.A. şi S.C.".F. I" S.R.L. prin care a solicitat să seconstate nulitateaabsolutăa contractului de gaj.
Pentru a sepronunţa astfel instanţade fonda reţinut că luarea bunuluidin posesiadebitorului înseamnăscoaterea sa dincircuitulproductivar fiavut consecinţanegative pentruameble părţi.
Sentinţa pronunţatăa fost schimbatăîn tot de către Curtea de Apelcare a admis apelulreclamantei şi aconstatat nulitatea contractuluide gaj încheiat între reclamantă şiS.C."F. I." S.R.L., cumotivarea căacesta a fost încheiat cu încălcareadispoziţiilor privitoare laproprietateabunului.
Împotriva deciziei Nr.654 din 10aprilie 2001 pronunţată de Curtea de Apel BucureştipârâtaBANCA I.E."E."a declarat recurs,criticând-oca fiindnelegală şi netemeinică, întrucâtinstanţa de apel nu a avut în vederela pronunţarea deciziei, menţiunea expresădincontractul devânzare – cumpărare conformcăreia ,ca o garanţie a efectuării preţuluiechipamentuluiS.C."F.I." se obligă să gajeze echipamentulcătre „B.I.M.GM.B.H." chiar în ziualivrării lor prin intermediul unui contract de gaj.
Deci transferul proprietăţiiasupra bunurilor s-a efectuat.
Se mai susţine că încheiereacontractului de gaj s-a făcutîn considerareamajorării capitalului social, fapt ce rezultăşi dindeclaraţiile vamaleîntocmite la sosirea în ţară a echipamentelor.
Ultimul aspect se referăla faptul că instanţa de apelnu a avut în vedere faptul căîntre firma „B.I.M.G.M.B.H."şi S.C."F.I."S.R.L s-a încheiat convenţia la 12 martie 1997 dată la care contractul de gaj , a cărui anulare s-asolicitat , era încheiat şi transcris,convenţie cevine în contradicţie cucontractele de vânzare cumpărare şipotrivit căruia nu avea dreptul de a gajaechipamentele unor terţi şi atunci se puneîntrebarea de ce a mai fost necesarăconvenţia după 2 anide la perfectarea contractului.
Examinândlegalitatea şitemeinicia deciziei recurate în raportcu criticile formulate se constată că recursuldeclarat este nefondat.
Din examinarea actelor şi lucrărilordosarului rezultă:
Raporturile dintre părţi s-au derulat în baza contractelorde creditNr.4 şi 13/1996prin care BANCA I.E „E." aacordat un creditîn valoare de2.785.056.494,11 lei şi 1.938.349,96 U.S.D. pârâteiS.C.„F.I." S.R.L.
Pentru garantarea creditului părţile au încheiat un contract de gaj fără deposedare pentru suma de 11.169.013.121 lei.
Bunurileaduse în gaj de S.C."F. I" S.R.L. Bucureşti au fost vândute şi livrate de firmaBROTHERîn baza contractului devânzare cumpărare Nr.950911 – 1 din 09 noiemrbie 1995, potrivit căruiaplata contravalorii lor de 6.494.992,90 DM trebuiasă se facă în 36 rate.
La capitolul proprietăţi s-astiuplat că: bunurile au rămas înproprietateareclamanteipână la plata integrală a celor 36 rate.
Susţinerea recurentei că la garanţii de plată,părţileau convenitinstituirea gajului pe echipamentelelivrate, ca o garantă aefectuăriiplăţii lor,iar reclamantaşi-ar fimenţinutdreptulde proprietatenumai prinintermediulgajului şi drept urmare s-ar fi transferatS.C."F. I." dreptulde proprietateasupra bunurilorcumpărareeste nefondată.
Cum la dataîncheieriicontractului de gaj pârâta. nu achitase decât oparte dinavansulprevăzutîn contractul devânzare – cumpărare în sumă de271.002,73 DM, legal instanţa de apela constatatcă au fostîncălcate clauzelecontractuluide vânzare cumpărare cu plata în rate şi căpărţileau constituitgajul fărădeposedare asupraultilajelor şiechipamentelor cuprinse înanexele contractului de vânzare cumpărare pentrugarantarea creditului acordat.
Instanţa de apela analizat şi conţinutulfacturilor de livrare, depuse în anexă ladosar, unde s-a menţionatşinumărulcontractului în bazacăruia s-aufăcut livrările, iarla rubrica payment,„s-a menţionat că plata" se face conformînţelegeriicontractuale.
Este irelevantfaptul că larubricaplata nu s-a făcut menţiunea că platase face înrate, faţă de faptul căaceastă menţiune s-a făcut înconvenţiapărţilor.
Menţiunile părţii din declaraţiilevamale că bunurileaduse vor majora capitalul social nu potînlăturamenţiunile din contractul devânzare cumpărare cu privire laproprietatea bunurilor.
Înceea ce priveşteconvenţia „adedum" din 09 noiembrie 1995 lacontractul de vânzare cumpărare aceasta a fostîncheiată cao garanţiepentru reclamantă căpârâta S.C"F.I." îşi va exercitaobligaţiile contractuale,că va achita ratele lunare, nu pentru faptul că intimata reclamantăar fi transferatdreptul deproprietate.
Astfel fiind în raport de considerentele arătate recursuldeclarat fiind nefondat afostrespins, conform art.312 cod procedură civilă, Decizia pronunţată prin care s-a constatat nulitatea absolută acontractului de gaj este legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul pârâtei BANCA "E" S.A. Bucureşti împotriva deciziei nr.654 din 10 aprilie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti- Secţia a V-a Comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 241/2001. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1891/2001. Comercial → |
|---|
