CSJ. Decizia nr. 755/2001. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 755Dosar nr. 5291/2001
Şedinţa publică din 11 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, la 26 noiembrie 1996, reclamanta Primăria Municipiului Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta B.C.R. S.A. solicitând instanţei ca prin sentinţa pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 14.697.308.139 lei taxă de concesionare teren, profit datorat şi penalităţi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, în fond după casare, prin sentinţa civilă nr. 204 din 16 ianuarie 2001 a respins acţiunea ca neîntemeiată.
În pronunţarea acestei hotărâri s-a reţinut că între părţi a intervenit contractul de asociere nr. 2415 din 17 martie 1992, având ca obiect terminarea blocului F4, locuinţe şi spaţiu comercial. La finalizarea lucrărilor, reclamantei i-au revenit 28 din totalul apartamentelor iar pârâtei 48 apartamente, cu cota de teren aferent (actul adiţional din 25 ianuarie 1994).
Ulterior, la 20 iulie 1994 reclamanta a vândut pârâtei cota de 36,86% din spaţiu cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, respectiv 2025 mp aflat la parterul blocului şi terenul aferent.
Instanţa a reţinut că pe perioada asocierii, bunurile nu au fost exploatate de către părţi, de altfel, pârâta a vândut spaţiile de locuinţă către proprii salariaţi, astfel că pretenţiile reclamantei pentru plata de profit, sunt fără temei ca şi pentru taxe de concesionare a terenului, întrucât pârâta este proprietara terenului aferent spaţiilor dobândite.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei menţionate a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia nr. 623 din 6 aprilie 2001.
S-a reţinut de către instanţa de apel că asocierea în participaţiune, intervenită între părţi, nu a produs profit, scopul contractului fiind de realizarea lucrărilor de finalizare a blocului F4.
Împotriva acestei decizii, Primăria Municipiului Bucureşti, Primarul General a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 8 şi 11 C. proc. civ., susţinând că este netemeinică şi nelegală, întrucât:
- greşit s-au respins pretenţiunile privind taxa de concesionare, întrucât pârâta a dobândit prin actul adiţional nr. 1/1994 numai proprietatea asupra apartamentelor, nu şi asupra terenului aferent.
Recursul este nefondat.
Cele 48 apartamente ce au revenit pârâtei urmare asocierii, au fost vândute propriilor salariaţi. Proprietarii, persoane fizice, au dobândit dreptul de proprietate şi asupra cotei de teren, aferente fiecărei locuinţe, obţinând certificare de atestare a dreptului de proprietate, eliberate de Prefectura Municipiului Bucureşti (Ordinul nr. 6 din 17 ianuarie 1996).
Aşa fiind, criticile recurentei privind neacordarea taxei de concesionare teren, sunt fără temei, recursul urmând să fie respins, hotărârea atacată fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Primăria Municipiului Bucureşti împotriva deciziei nr. 623 din 6 aprilie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 757/2001. Comercial | CSJ. Decizia nr. 7546/2001. Comercial → |
|---|
