CSJ. Decizia nr. 10/2003. SECTIA COMERCIALA

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE

SECTIA COMERCIALA

Decizia nr. 10/2003

Dosar nr. 4010/2001

Şedinţa publică din 14 ianuarie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 31 iulie 2000, reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala Peco Suceava, a chemat în judecată pe pârâtele S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă SA, Agenţia Teritorială Iaşi, sucursala P.S. Ploieşti, şi sucursala P.B. Brazi, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, pârâta în culpă să fie obligată la plata sumei de 18.582.996 lei daune şi 1.531.640 lei cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1104 din 28 septembrie 2000, Tribunalul Prahova a respins excepţia de necompetenţă teritorială, a admis în parte acţiunea reclamantei şi a obligat pe pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă SA, Agenţia Teritorială Iaşi, la plata sumei de 18.582.999 lei daune şi 1.561.640 lei cheltuieli de judecată, respingând acţiunea faţă de celelalte pârâte.

Curtea de Apel Prahova, prin Decizia civilă nr. 319 din 19 martie 2001, a respins apelul pârâtei ca nefondat.

Împotriva acestei soluţii, pârâta a declarat recurs, susţinând, în esenţă, excepţiile de necompetenţă materială şi teritorială ale instanţei care a soluţionat fondul cauzei, precizând că valoarea reală a pagubei este de 5.493.494 lei, despăgubirea fiind greşit calculată de instanţe prin închiderea accizelor, T.V.A. şi a taxei de drum.

Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Din examinarea lucrărilor dosarului, privind obiectul pricinii şi părţile chemate în judecată, rezultă că instanţele au soluţionat corect excepţiile de necompetenţă materială şi teritorială, în raport cu prevederile art. 5 şi 9 C. proc. civ., criticile pârâtei, sub acest aspect, reiterate prin recursul de faţă, neputând fi primite.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, se constată că, prin soluţiile pronunţate, corect s-a făcut aplicaţiunea dispoziţiilor Regulamentului de transport pe căile ferate (art. 85.2), aprobat prin OG nr. 41 din 28 august 1997, obligând pe pârâta cărăuş la plata despăgubirilor, reprezentând marfă lipsă, calculată după factură, la preţul curent al mărfii, cărăuşul având datoria să restituie tariful de transport, taxele vamale şi celelalte sume plătite de client cu ocazia transportului mărfii pierdute.

Cum, lipsa mărfii pe timpul transportului este reală, prin întocmirea raportului de eveniment, pentru cantitatea de marfă lipsă cărăuşul răspunde prin plata de daune, calculate la preţul curent al mărfii în compunerea căruia intră şi accizele, T.V.A. şi taxa de timbru, aşa cum corect s-a reţinut şi prin hotărârea atacată.

Aceasta şi pentru că, din dispoziţiile Regulamentului de transport C.F.R. pe 1997, nu rezultă alte modalităţi de plată a daunei, care ar exonera pe transportator de plata tuturor elementelor ce compun preţul legal al produselor.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., recursul pârâtei se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă SA, Sucursala Marfă Iaşi, prin S.M.F. SA - Agenţia Teritorială Iaşi, împotriva deciziei nr. 319 din 19 martie 2001 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercial.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 ianuarie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 10/2003. SECTIA COMERCIALA